Tradiii i obiceiuri de Pati, n Romnia i Frana Les traditions de Pques en Roumanie et en France

Pastele reprezinta una dintre cele mai importante sarbatori anuale crestine, care comemoreaza evenimentul fundamental al crestinismului, Invierea lui Iisus Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu in religiile crestine, in a treia zi dupa rastignirea Sa in Vinerea Mare. Data sarbatoririi Pastelui are la baza dou fenomene astronomice: echinoctiul de primavara si miscarea de rotatie a Lunii in jurul Pamantului. Astfel, Pastele se serbeaza in duminica imediat urmatoare primei luni pline dupa echinoctiul de primavara.

 Pastele crestin are o durata de 40 de zile, cuprinse intre sarbatoarea Invierii Domnului (prima duminica de Pasti) si sarbatoarea Inaltarii Domnului, celebrata la 40 de zile de la Inviere. Primele 3 din cele 40 de zile pascale sunt zile de mare sarbatoare crestina. Sarbatoarea Pastelui este precedata de o lunga perioada de post. Postul Pastelui se incheie cu Saptamana Mare, a patimilor lui Hristos. In Romania, in Saptamana Mare se face curatenie generala in gospodarii sau locuinte.

 Casele trebuie sa straluceasca de curatenie. Pana miercuri, inclusiv, sunt permise muncile agricole. Dupa aceasta zi, barbatii ar trebui doar sa-si ajute sotiile la treburile din casa. In Joia Mare, ultima zi din Postul Pastelui cand se mai pot face slujbe dedicate mortilor, fiecare familie duce la biserica prescuri, colaci, vin, miere, fructe, pentru a fi sfintite si apoi impartite de sufletul mortilor. Joia Mare este si ziua in care se coc, de obicei, cozonacii si pasca.

 Ultima vineri din Postul Mare se numeste Vinerea Mare, Vinerea Neagra, Vinerea Patimilor sau Vinerea Pastilor. Este ziua in care Iisus a fost rastignit si a murit pe cruce pentru a mantui oamenii de pacatele lor. Vinerea Mare este zi de post negru. Traditia spune ca in Vinerea Mare este interzis a se coace. Sambata Mare este ultima zi de pregatire pentru Pasti, cand femeile gatesc majoritatea felurilor de mancare si finalizeaza curatenia in casa. De obicei, in Sambata Mare se sacrifica mielul, din carnea caruia se pregatesc drobul, friptura si borsul de miel.

 Sambata seara, fiecare femeie pregateste cosul cu bucate, ce urmeaza a fi dus la biserica, pentru sfintire. In zilele de joi sau sambata ale Saptamanii Mari, se vopsesc ouale rosii de Pasti, simbolizand sangele varsat de Iisus pentru mantuirea oamenilor. In trecut, culorile folosite se obtineau din plante, fierbandu-se frunzele, florile, coaja sau tulpina acestora. In prezent, ouale se vopsesc si in alte culori (verde, albastru, galben), folosindu-se vopsele sintetice.

TRADIII DE PATE LA ROMNI

Pe langa traditionalele oua rosii, cozonac, miel si pasca, obiceiurile pascale romanesti sunt mbogatite de traditiile regionale. n Banat, n dimineata zilei de Paste, copiii se spala pe fata cu apa proaspata de la fantana n care s-au pus un ou rosu si fire de iarba verde. Masa traditionala se serveste doar dupa ce bucatele au fost tamaiate si include ciolan de porc fiert, oua rosii si friptura de miel. Tot n Banat, dar si n Muntenia, exista obiceiul ca tinerele fete sa pastreze n casa lumanarea aprinsa n noaptea de Inviere. Lumanarea respectiva este apoi aprinsa pentru cateva momente, atunci cand are loc un eveniment fericit. Cine urmeaza datina, se spune ca are noroc n viata personala si este bine vazut de cei din jur.

TRADIII DE PATE LA ROMNI

n Bucovina, n noaptea de Paste, exista obiceiul aprinderii focurilor de veghe. Pe dealuri si coline sunt aprinse focuri puternice care ard toata noaptea. n jurul lor, se aduna satenii care povestesc ntamplari din viata lui Iisus, iar baietii sar pe deasupra focului, pentru a ndeparta duhurile rele. Tot n Bucovina, se obisnuieste ca, n noaptea de nviere, fetele sa mearga n clopotnita bisericii din sat si sa spele limba clopotului cu apa nenceputa. Apa nenceputa presupune ca persoana care a scos-o din fantana sa nu vorbeasca pana cand apa va fi folosita la spalatul clopotului. Apoi, n zorii zilei de Paste, fetele se spala cu aceasta apa ca sa fie frumoase si atragatoare tot anul. Tot aici, obiceiul stravechi romanesc al ncondeierii oualor este ridicat la rang de arta. Motivele folclorice folosite sunt cele traditionale (spicul, soarele, frunza si crucea), dar maiestria cu care sunt pictate aici nu se regaseste n nicio alta regiune a tarii.

TRADIII DE PATE LA ROMNI

n Transilvania, a doua zi de Paste, tinerele fete sunt stropite cu parfum de catre feciorii mbracati n haine traditionale. Acestea, la randul lor, ofera baietilor de baut si cateva mici daruri. Se spune ca acele fete vor avea noroc tot anul, iar barbatii care uita de acest obicei, vor fi urmariti de ghinion. Mai demult, obiceiul era ca fetele sa fie stropite cu apa de fantana. n tara Motilor, n noaptea de Paste, toaca de la biserica este dusa n cimitir, unde trebuie sa fie pazita de catre feciorii din sat. Daca nu reusesc sa o pastreze n siguranta si este furata, paznicii care au dat gres vor oferi, a doua zi, o masa bogata. Daca aceia care au ncercat sa fure toaca nu au reusit, ei vor fi gazdele ospatului.

TRADIII DE PATE LA ROMNI

n regiunea Sibiului, exista obiceiul ca de Paste sa fie mpodobit un pom de dimensiuni reduse, un arbust, asemanator cu cel de Craciun. Doar ca, de data aceasta, n locul globurilor se agata oua vopsite, golite de continut. Pomul poate fi asezat ntr-o vaza si pastrat ca si podoaba a casei. n Maramures, traditia spune ca n prima zi de Paste, e bine ca prima persoana care ti intra n casa sa fie un barbat. Altfel, va fi discordie n casa n acel an. Dimineata devreme, copiii merg la prieteni si la vecini sa anunte nvierea Domnului, iar gazda i ntampina cu oua ncondeiate.

IN GERMANIA DE PASTI SE IMPODOBESTE UN COPAC CU OUA VOPSITE

TRADIII DE PATE LA ROMNI

n nordul Sucevei se pregatesc diferite dulciuri speciale cum ar fi Babele simbolul vietii cumpatate. Prajitura este facuta din nuca, rahat si stafide, asemenea cozonacului, doar ca aceasta compozitie se toarna n forme speciale. Babele sunt duse la slujba de nviere, alaturi de bucatele traditionale din cosul pascal. Se stie ca in traditia romaneasca populara ouale vopsite au puteri miraculoase: Te apara de rele, vindeca bolile si protejeaza gospodaria.

TRADIII DE PATE LA ROMNI

O traditie de import Desi nu e autohton, iepurasul de Paste a fost primit cu bratele deschise de toti copiii, pentru ca este aproape la fel de generos ca Mos Craciun!

TRADIII DE PATE LA ROMNI

Si iepurasul de Paste are o poveste Se pare ca iepurasul de Paste si are originea n credintele precrestine ale fertilitatii, cand era vazut ca un simbol al renasterii ntregii naturi n perioada primaverii. Iepurele este un mesager sacru al divinitatii n multe culturi, dar prezenta lui n traditia pascala a fost atestata pentru prima oara n Germania, n anul 1500. Germanii sunt si cei care au inventat dulciurile n forma de iepurasi, din aluat si zahar, n anul 1800. n aceeasi perioada, n Franta, au aparut primele oua din ciocolata. n Statele Unite ale Americii, traditia iepurasului de Paste care aduce cadouri copiilor cuminti a fost adusa de emigrantii germani. Acum, alaturi de mos Craciun, iepurasul de Paste cel darnic este prezent n toate tarile crestine.

Cum se srbtorete Patele n Frana

Ca si in Romania, in Franta Pastele reprezinta cea mai importanta sarbatoare a crestinilor, fiind sarbatorit cu foarte mult fast. Magazinele si casele sunt frumos decorate cu iepurasi, pui, oua colorate, pesti si clopotei din ciocolata.

PATELE N FRANA
Potrivit unei traditii incepute in secolul XII, in fiecare an, incepand cu Joia Mare, clopotele bisericilor din orasele si satele din Franta amutesc in semn de respect pentru jertfa lui Iisus pe cruce. Legenda spune ca atunci clopotele tuturor bisericilor din Franta isi iau zborul catre Roma.

PATELE N FRANA
Duminica, ziua invierii lui Iisus , clopotele de Pasti revin in biserici si catedrale si, in drumul lor de reintoarcere de la Roma, lasa sa cada din cer oua, ciocolata si alte bunatati.

PATELE N FRANA
In prima zi de Pasti, copiii se trezesc devreme, nerabdatori, sa caute ouale pascale ascunse prin casa sau in gradina. Ouale decorate, alaturi de iepurasi si puisori, reprezinta simbolurile specifice Pastelui din Franta. Un alt obicei raspandit printre copii este sa se angajeze intr-o competitie in care ouale de Pasti sunt lasate sa se rostogoleasca de-a lungul unui mic plan inclinat. Singurul ou care "supravietuieste" este declarat, la fel ca si proprietarul sau, drept invingator. Acest joc porneste de la asemanarea intre rostogolirea oului si pravalirea stancii ce inchidea mormantul lui Iisus.

PATELE N FRANA
Intrucat Pastele si invierea lui Cristos se sarbatoresc odata cu sosirea primaverii, simbolurile renasterii si vietii au ajuns sa fie sinonime cu Pastele. Intrucat francezii iau in serios gastronomia, mancarurile lor traditionale de Pasti incorporeaza acest simbolism, mai ales cu ocazia pranzului din duminica Pastelui. Mielul (un important simbol al Pastelui) este gatit in diverse variante, dar cel mai adesea potrivit unei retete traditionale numita "Gigot D'agneau".

Bibliografie :
http://www.azurworldromania.ro/general/traditii-si-obiceiuride-pasti-in-romania-si-franta%E2%80%93-les-traditions-de-paquesen-roumanie-et-en-france http://gatindcumira.blogspot.com/201 0/04/traditii-de-paste-la-romani.html www.google.images.fr

Material folosit in cadrul saptamanii Scoala altfel pentru activitatea Traditii si obiceiuri de Paste in Romania si in Franta Prof. Stoica Iulia-Maria C.N. Grigore Ghica Dorohoi, Botosani