1.

Craciunul
In vastele teritorii ale Rusiei , ajunul Craciunului prilejuieste aparitia
unei fiinte legendare , o tanara si frumoasa fata care imparte daruri copiilor
care o asteapta cu nerabdare de-a lungul intregului an. Numita Snegurocika ,
"fata zapezii" , ea este intovarasita de obicei de catre Ded Moruz , "Bunicul
inghet" , un batran cu barba alba si o lunga haina rosie , asemanator cu Mos
Craciun. Cei doi colinda din casa in
casa , calatorind intr-o troica , o
sanie vesel colorata trasa de un
atelaj de cai. La fel ca si Mos
Craciun , "Fata zapezii" si "Bunicul
inghet" daruiesc cadouri copiilor
cuminti , facandu-si intrarea pe usa
din fata si nu prin hornurile caselor.
Adeseori, cei mici le lasa in Ajunul
Craciunului merinde alese si bautura
fierbinte. 
Exista mai multe legende
despre felul in care a aparut pe lume
Fata zapezii. Intr-o poezie populara
pentru copii se spune ca , intr-o
iarna , o pereche de oameni batrani ,
insufletiti de un dor de necuprins a
avea avea copii, a iesit in curtea
casei si a incropit din nea o preafrumoasa fata .Printr-o minune , faptura din
zapada a prins viata , iar unchesul si nevasta lui au primit-o ca pe o
binecuvantare , cu iubire si recunostiinta , si au adoptat-o ca pe propria lor
nepotica, dar razele fierbinti ale soarelui din vara au topit-o la fel ca pe un
om de zapada. Intr-o alta poveste din folclorul rusesc se zice ca Fata zapezii
s-a indragostit de un frumos pastor, insa caldura primaverii nu a iertat-o si a
transformat-o intr-o balta de apa limpede.
 Popularitatea Fetei zapezii din traditia populara ruseasca este pe
masura marelui numar de poezii si povestiri avand-o ca subiect principal.
Intr-un balet inspirat de tragica ei poveste de dragoste , Fata zapezii
surprinde o pereche de tineri indragostiti , Misgir si Coupava , in timp ce
zburdau prin potecile neumblate ale padurii.Prinsa in mrejele dragostei fata
de tanarul flacau Misgir , ea il urmareste pana in satul sau natal.Prezenta
apoi la nunta lui Misgir cu frumoasa Coupova , Fata zapezii este coplesita de
caldura dragostei si se topeste asemeni zapezii in bratele multiubitului ei
Misgir.

2.Pastele
Pastele este sarbatoarea cea mai importanta a primaverii pentru
ortodocsii rusi. Pentru rusii religiosi, intreaga perioada a postului, denumita
Quadragesima este foarte diferita fata de viata obisnuita de zi cu zi. Cu mult
timp in urma, toate
spectacolele de teatru si
muzica erau interzise in
perioada postului, deoarece se
considera ca distrageau
credinciosii de la scopul
postului, acela de a reflecta si
a se cai. Astazi, aceste
restrictii publice s-au
imputinat, desi exista inca
multe persoane care respecta
foarte strict cerintele Postului,
inclusiv aceea de a nu manca
oua, carne sau alte produse de origini animale in timpul celor 40 de zile. 
 Saptamana Sfanta, care incepe in Duminica Floriilor este o perioada
in care se desfasoara o
activitate intensa in
gospodariile rusesti, se face
curatenia de primavara si se
coace painea de Paste. In
Joia Mare, rusii isi picteaza
ouale de Paste prin metoda
traditionala de a fierbe felii de
ceapa si fasii de matase
impreuna cu ouale. Ouale
pictate sunt un simbol
universal al Pastelui, dar in
Rusia ele au o si mai mare semnificatie. Despre ouale rusesti de Paste se
crede ca au puteri magice – de la protejarea recoltei pana la izgonirea
spiritelor malefice. Multi ascund un ou de Paste in fundatia casei lor,
deoarece cred ca le va aduce prosperitate.In Sambata Mare, cu toate ca este o
zi de post negru, familiile sunt ocupate cu pregatirea ospatului de Paste.
Ospatul, servit pentru a intrerupe postul dupa slujba de la miezul noptii
include pasca, gatita in Sambata Mare.
Precum in Grecia, Slujba de Inviere din Rusia este oficiata in noaptea
de sambata. Credinciosii de aduna intr-o biserica intunecata, care
simbolizeaza disperarea unei lumi fara credinta in Iisus Christos. In timpuri
mai vechi, ajunul Sambetei Mari era considerat o zi in care creaturi satanice
ii chinuiau pe locuitorii oraselor. Oamenii se temeau sa iasa dupa lasarea
intunericului, dar asistau la slujba, pentru ca Biserica era considerata un
adapost sigur.
Cand miezul noptii se apropie, credinciosii aprind lumanari si la ora
12 clopotele bisericii anunta invierea lui Christos. Se poate auzi un cantec
bisericesc plin de voie buna pe strazile Rusiei pana in zori, cand se incheie
slujba de Paste.
Credinciosii de intorc la casele lor
pentru un ospat imbelsugat in familie.
Mesele sunt decorate traditional cu flori
naturale si oua pictate. In afara de
painea de Paste si pasca sunt servite si
mancaruri interzise in timpul postului de
patruzeci de zile, precum carnati, sunca,
branza si lapte.
 Dupa micul-dejun, oamenii ies in oras sa isi viziteze prietenii si
vecinii, ducand cu sine cosuri cu oua pictate si paini de Paste pentru a face
schimb. O veche fabula ruseasca povesteste ca un ou de Paste oferit din
inima nu se va strica niciodata. Oamenii viziteaza si cimitirele, aducandu-le
oua, paine si chiar si bere rudelor decedate.
Asa cum in Grecia se practica jocul ciocnirii oualor, au si rusii un joc
pe care il joaca de Paste. Copiii se aliniaza in varful unui deal si isi
rostogolesc ouale, cu scopul de a-si pastra oul intact in timp ce le sparg pe
ale adversarilor.
Multe dintre aceste minunate obiceiuri ortodoxe sunt acum practicate
si in America si in alte locuri din lume, pe masura ce apar biserici ortodoxe
pentru a intampina nevoile comunitatilor de imigranti.