NUMERE INTREGI

1.Numerele intregi le intalnim in practica la exprimarea

temperaturilor, masurarea altitudinii unui loc(fata de nivelul marii
care este luat ca reper). Intalnim numere care par naturale, dar
sunt precedate de semnul plus sau de semnul minus.Aceste
numere se numesc intregi.
Multimea numerelor intregi se noteaza cu Z.
Z={,-9,-2,-1,0,1,2,..9}
Daca numarul este precedat de simbolul + spunem ca numarul
intreg este pozitiv, iar daca este precedat de simbolul - spunem
ca numarul intreg este negativ.( convenim ca semnul + din fata
numerelor intregi positive sa nu se mai scrie)
Simbolurilor + si - le mai spunem si semne.
2.Axa numerelor intregi.

-5 -4 -3 -2 -1 1 2 3 4 5
0
Sensul negativ Sensul pozitiv
Punctul O este numit origine; Distanta de la un punct la punctul
imediat urmator este o unitate de masura; toate punctele din
dreapta originii sunt pozitive, iar din stanga originii, negative.
3.Valoarea absoluta a unui numar intreg; opusul unui numar
intreg.
Valoarea absoluta sau modulul unui numar intreg reprezinta
distanta de la origine pana la pozitia acestuia pe axa numerelor.
Se noteaza x .
Exemple: 3 3 ; 3 3 ; 0 0
Modulul unui numar, reprezentand o distanta, este intotdeauna
pozitiv.Avem deci: a Z , a 0
Doua numere intregi diferite care au acelasi modul se numesc
numere opuse.
Exemple: -7 si 7; 3 si -3; -1 si 1
Observam ca valoarea absoluta sau modulul unui numar pozitiv
este numarul insusi, iar valoarea absoluta a unui numar negativ
este opusul lui.
a , a 0

Generalizare: a Z putem scrie a 0, a 0
a , a 0

Observatii: i) numarul intreg 0 este mai mare decat orice numar
intreg negativ.
ii)numarul intreg 0 este mai mic decat orice numar
intreg pozitiv.
iii)dintre doua numere intregi negative este mai mare
acela care are valoarea absoluta mai mica.
iv)orice numar intreg pozitiv este mai mare decat orice
numar intreg negativ.
Intre oricare doua numere intregi oarecare a si b exista una din
a b

relatiile: a b Spunem ca multimea numerelor intregi este
a b

ordonata, fiecare numar avand un succesor si un predecessor.
Nu putem vorbi de un cel mai mic numar intreg si nici de un cel
mai mare.
NUMERE REALE

a b
n n
1. Daca a , b, n N si ab , atunci
n n
a b
Exemplu.

59 11
1
11 95
nn
a b a b , n N

2. Daca a, b R ,atunci: a b

1 1

a b
Exemplu.
a=0,16 si b=0,25
1 1
0,160,25; 0,16 0,25; 0,16 0,25 ;
2 2

0,16 0,25

3. Dintre doua numere negative, mai mare este cel cu valoarea

absoluta mai mica. a, b0; a b ab

Exemplu. 7 9 7 9
4. Pentru oricare doua numere reale are loc echivalenta:

a b a b
5. Daca avem: a, b R atunci avem una si numai una dintre

a b

relatiile: a b

a b

RELATII DE INEGALITATE IN MULTIMEA NUMERELOR
REALE.

Daca ab atunci c pozitiv astfel incat a c b b a pozitiv.

ab
ba
ba

ba ab ba

ab


a a
a b
Relatia are urmatoarele proprietati: a b
b a
a b
a c
b c
Cele trei proprietati sunt satisfacute si de relatia
Relatiile si satisfac doar a treia proprietate.
INTERVALE DE NUMERE REALE
Am vazut in prima lectie ca intre doua numere rationale date,

exista o infinitate de numere rationale. Multimea de numere reale
cuprinse intre doua numere reale date o numim interval. Avem mai
multe tipuri
a de intervale:
x marginite
b si nemarginite.
Intervale marginite.

a x

b
,ba xRa x b Interval

deschis in ambele
capete.

a
x

b
a, b x R a x b Inte
rval inchis in ambele
capete.

a x
b


a x

a,b xRa xb Interval

inchis in stanga si

a x deschis in dreapta.

,ba x xaR b

Interval

x
a deschis in stanga si
inchis in dreapta.

Exemple.

x a

-6
6,3 -3 -1
1,4 4 9
9,25 25

Intervale nemarginite

a, xRax
Interval deschis la
stanga in a si
nemarginit la
dreapta
 a, x R a x

Interval inchis la
stanga in a si
nemarginit la
dreapta.

, a x R x a
Interval nemarginit
la stanga si deschis
la dreapta in a.
, a x R x a
Interval nemarginit
la stanga si inchis
la dreapta in a.

Observatii
Multimea numerelor reale R se scrie ca interval: ,

xp pxp x , pp
p 0
xp xp p x , p p,
Daca

Cu intervale putem face operatii de reuniune, intersectie,

diferenta .