Definirea problemei

Generatia pasoptista si-a propus sa reduca diferenta care separa cultura romana de cea europeana

In sec XIX,intre anii 1821-1860 romanii se credeau centrul atentiei universale, ei fiind poporul ales, lucrul care ii caracteriza fiind dorinta de grandios reperele fiind: Biblia, Shakespeare sau Homer

Definirea problemei
Modernizarea rapida a societatii romanesti s-a facut insa fara un spirit critic asadar va fi datoria generatiei urmatoare sa separe noutatile folositoare de imitatie

Societatea Junimea

Fondatorii societatii sunt:

Titu Maiorescu Petre Carp Theodor Rosetti Iacob Negruzzi N Burghele Vasile Pogor

Cum a inceput totul?

In anul 1863 cei sase tineri sustin discursuri despre scopul societatii in fata Universitatii din Iasi, in fiecare duminica, in fata unui public din ce in ce mai numeros Dupa discursuri asociatii se strangeau in casa lui Pogor pentru a discuta lucrurile tratate

Membrii societatii

Pe rand adevaratele valori ale seculului XIX devin membrii ai Societatii Junimea cum ar fi *Mihai Eminescu *Ioan Slavici *Vasile Alexandri *A.D.Xenopol *Ion Creanga *I.L.Caragiale Dar si politicieni, istorici, matematicieni sau filologi.

Realizari ale societatii

In perioada 1865-1866 inlocuirea oficiala a alfabetului chirilic cu cel latin, de ministrul Ion Ghica, cauzeaza discutii aprinse rezultatul fiind studiul lui Maiorescu: Despre scrierea limbii romane

Principiile lor sunt adoptate de Societatea Academica

Realizari ale societatii

In anul 1866 este achizitionata o tipografie care publica: *gratuit manuscrise originale romane *carti de scoala la preturi reduse *traduceri mai bune a unor carti straine

Revista convorbiri literare

La 1 Martie 1867 apare revista Convorbiri Literare condusa de Iacob Negruzzi la Iasi. La inceput este bilunara apoi devine lunara dar cu un numar sporit de pagini.

In primul numar este publicat studiul lui MaiorescuO cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867.

Societatea in a 2 etapa a ei

Implicarea in viata politica a lui Titu Maiorescu a scindat Junimea. In 1874 incepe o a 2 etapa a societati, activitatea iesana fiind dublata de cea bucuresteana

Conducatorii revistei

In 1895 revista este formata de un comitet format din Ion Alexandru Bratescu-Voinesti, Mihail Dragomirescu Petru Negulescu si Constantin Radulescu In 1903 revista este condusa de Ion Bogdan In 1907 de Simion Mehedinti

Sfarsitul revistei
Revista supravietuieste pana in anul 1944 dar nu si spiritul junimist care se stinge odata cu disparitia intemeietorilor

Trasaturile junimismului

Trasaturile junimismului
*spiritul critic *spiritul filozofic *gustul pentru clasic si academic *spiritul oratoric *ironia

Spiritul critic

Se manifesta prin respectul pentru adevarul istoric in studierea trecutului si prin cultivarea simplitatii

Are ca repere : -nevoia de claritate -rigoarea -ratiunea

Spiritul filozofic

Membrii societatii sunt oameni de idei generale si nu sunt specializati in domenii precise ale stintei

Ei doresc sa construiasca o baza solida teoretica

Gustul pentru clasic si academic

Membrii Societatii Junimea erau oameni cu o cultura universitara solida

Ei nu sunt dispusi sa accepte inovatiile precum -simbolism sau naturalism -impresionism -Art Nouveau

Spiritul oratoric

Se naste din opozitia impotriva retoricii pasoptiste romantice, mesianice, dar si din respingerea frazeologiei politice parlamentare Impune un model in care totul, de la vestimentatie la dictie trebuia sa dovedeasca perfecta stapanire de sine, rigoare si masura

Ironia

Este data de: -opozitia lui Vasile Podor pentru orice fel de reguli in societatea romaneasca

-devizele glumete precum: intra cine vrea,ramane cine poate -poreclele precum: bine hranitul Caragiani, pudicul Naum,carul de minciuni Negruzzi

Titu Maiorescu

Titu Maiorescu (numele su complet era Titu Liviu Maiorescu) s-a nscut la Craiova, la 15 februarie 1840. A fost un academician, avocat, critic literar, eseist, estetician, filosof, pedagog, politician i scriitor romn, prim-ministru al Romniei ntre 1912 i 1914, ministru de interne, membru fondator al Academiei Romne, personalitate remarcabil a Romniei sfritului secolului al XIX-lea i nceputului secolului XX. Maiorescu este autorul celebrei teorii sociologice aformelor fr fond, baza Junimismului politic i piatra de fundament pe care s-au construit operele lui Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale sau Ioan Slavici.

Mama lui Titu Maiorescu, Maria Popazu, este sora crturarului episcop al Caransebeului, Ioan Popazu. Tatl su, Ioan Maiorescu, fiu de ran transilvnean din Bucerdea Grnoas, se numea de fapt Trifu, dar i luase numele de Maiorescu pentru a sublinia nrudirea cu Petru Maior.
S-a stins din viat la 18 iunie 1917, fiind nmormntat la cimitirul Bellu din Bucureti.

Titu Maioresu a avut un rol definitoriu in cadrul societatii Junimea impunandu-se ca adevaratul lui conducator, iar in cadrul epocii drept indrumatorul cultural si literar. Domeniile de manifestre ale spiritului critic maiorescean sunt numeroase: limba romana, literarura, cultura, estetica, filozofia. Studiile sale sunt de o importanta majora pentru literatura romana:

O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867 Comediile domnului I. L. Caragiale (1885) Directia noua in poezia si proza romana (1872) Asupra poeziei noastre populare Poeti si critici

Rolul lui Titu Maiorescu in cristalizareacriticismului junimist

Criticismul junimist este legat in primul rand de activitatea lui TituMaiorescu, mentorul societatii Junimea, dar si indrumatorul cultural si literar alepocii. Reunite in volum sub titlul Critice descrierile ilustreaza domeniile demanifestare a spiritului critic maiorescian: limba romana, literatura, cutura,estetica, filozofia. De asemene reflecta preocuparile Junimii in diferite etape,de la un pronuntat caracter polemic (1863-1874), la perioada de afirmare a directiei noi in poezia si proza romana (1874-1885).

Prima editie a Criticelor , din 1974, cuprinde in Prefata autorului o motivare a necesitatii criticii (critica destructiva unde trebuie si constructiva unde poate) in contextul ultimilor 7-8 ani, ca rezistenta in fata mediocritatilor ce navaleau in viata publica. Autorul respinge compromisul cu formele goale si isi afirma cu luciditate responsabilitatea culturii romane contemporane:

Studiile incluse aici acopera cele trei directii de actiuni ale criticismului junimist:
limba romana (Betia de cuvinte, 1873) literatura (O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867; Asupra poeziei noastre populare, 1868;Directia noua in poezia si proza romana, 1872) cultura (In contra directiei de azi in cultura romana, 1868)

Ultima lucrare mentionata lanseaza Teoria formelor fara fond, de mare importanta in epoca, dar ulterior reluata periodic in dezbaterile noastre culturale.

Ai un singur bloc de marmur: dac l ntrebuinezi pentru o figur caricat, de unde s mai poi sculpta o Minerv?

O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867

O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867

Subiectul O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867 este un studiu de analiz asupra literaturii prin care criticul aduce in prim-plan exemple valoroase. El definete arta literar ca idee manifestat in form sensibil i face distincia ntre tiin (care exprim adevrul) i art (chemat s exprime frumosul). Maiorescu stabilete dou condiiuni ale artei: condiiunea ideal, prin care inelege coninutul, i condiiunea material, prin care denumete forma artistic.

Maiorescu expune mai intai deosebirile dintre arta si stiinta, explicand, in mare, ca stiinta se ocupa de adevar, in timp ce poezia, ca toate artele, este chemata sa exprime frumosul

Dupa ce stabileste ca materialul poeziei este cuvantul, Maiorescu se opreste asupra celor doua laturi ale creatiei: forma si continutul, numind forma conditiune materiala, iar continutul conditiune ideala. Rostul poeziei este de a destepta prin cuvintele ei imagini sensibile in fantazia auditorului.

In contra directiei de azi in cultura romana Criticaformelor fara fond

Critica formelor fara fond

Este o teorie a procesului de modernizare romaneasca Enuntul forma fara fond se gaseste in articolul in contra directiei de azi in cultura romana fiind una dintre cele mai populare sintagme Acest articol a aparut intr-o perioada de mari controverse si convulsii sociale, cand Romania parea neguvernabila, iar Titu Maiorescu a cautat o explicaie a acestei situaii

Critica formelor fara fond

Maiorescu sustine ca orice forma fara fond trebuie nlaturata, ntrucat numai astfel se reconstruieste cultura romana incepand cu fundamentul ei.

In contra directiei de astazi in cultura romana"

Studiul contine delimitarile necesare fata de o epoca anterioara revoluta, incepand de pe la 1820, dar devenita definitorie dupa 1848, in materie de politica, democratie, invatamant, arta si stiinta, lipsite de corespondenta in realitatile autohtone.

In contra directiei de astazi in cultura romana"

Prin formele fara fond, Titu Maiorescu supune unei critici acerbe institutiile existente fara infrastructura necesara, nesustinute, in esenta, de prezenta oamenilor valorosi Acest lucru este evidentiat prin citatul

In contra directiei de astazi in cultura romana"

Desi formele culturii, impuse din afara, nu sunt binevenite, totusi Titu Maiorescu consemna, in 1872, o cale de ameliorare in situatia data:

In contra directiei de astazi in cultura romana"

Teoria formelor fara fond, contingenta putin cu ideea lui Kogalniceanu ca "imitatiile omoara duhul national", a avut un mare ecou in cultura romana, prelungit pana in primele decenii din secolul XX, prin confruntarea dintre teoria sincronismului a lui Eugen Lovinescu si aceea a necesitatii unei evolutii naturale, firesti, promovate de N. Iorga.

Titu Maiorescu i scrie celebrul articol n contra direciei de azi n cultura romn din revista Convorbiri literare, pretinznd c ideile pe care le susine au strict scopul de a scutura puin naiunea, n vederea crerii unui fond original pentru umplerea formelor.
Dar este oare acesta adevrul, sau exist substraturi i scopuri ascunse, care nu pot fi descoperite dect prin ncadrarea scrierii ntr-un context adecvat?

Desigur, privit separat, n contra direciei de azi n cultura romn este o lucrare care i propune s ridice cultura romn la standarde occidentale, nefiind de acord, ns, cu imitarea valorilor fiind lipsii de un fond solid. Acum putem vedea deci ntr-o alt lumin toate ncercrile lui Maiorescu i a celorlali junimiti de a mpiedica ludarea cu o cultur neoriginal i fals. Numai o cultur naional original ar fi putut aduce Romnia la stadiul de popor european modern, ntruct economia nc se confrunta cu o ntrziere.

Concluzie

Criticismul junimist a afectat drastic destinul culturii si literaturii romane Domeniul politic a fost reprezentat de Petru Carp, critica teoretica de Titu Maiorescu, poezi de Mihai Eminescu, proza de Ion Creanga, teatrul de I.L. Caragiale, istoria de A.D.Xenopol iar filozofia de Vasile Conta. Aceasta miscare nu poate fi privitata decat ca un fenomen de mare insemnatate

Proiect realizat de: Marc Paul Mateut Sergiu Marginean Bianca Mihetiu Raluca