Sarbatori crestine iudaice

Sarbatorile sunt zile anumite din cursul anului bisericesc, inchinate fie amintirii unor fapte din istoria sfanta, fie cinstirii lui Dumnezeu sau a unora dintre sfinti. Ele se deosebesc de celelalte zile prin aceea ca noi, crestinii, incetam ocupatiile obisnuite si mergem la biserica pentru a lua parte la slujba dumnezeiasca prin care praznuim sarbatorile. Ziua de odihna si sarbatoarea saptamanala a crestinilor este Duminica, sau Ziua Domnului (dies Dominica), inchinata indeosebi amintirii si slavirii invierii Domnului (Marturisirea Ortodoxa, partea III, rasp. la intreb. 60: Noi crestinii insa in locul sambetei tinem ziua Duminicii, pentru aceasta pricina: fiindca in ziua de Duminica, odata cu invierea lui Iisus Hristos, Domnul nostru, s-a facut innoirea a toata lumea si slobozirea neamului omenesc din robia diavolului). Dupa insemnatatea lor, sarbatorile sunt de doua feluri, si anume: a) Sarbatori domnesti (praznice imparatesti), inchinate preamaririi lui Dumnezeu sau uneia din Persoanele Sfintei Treimi, indeosebi a Fiului lui Dumnezeu, Hristos Mantuitorul. b) Sarbatori ale Sfintilor mai alesi, intre care cele dintai sunt sarbatorile Maicii Domnului, cea dintai dintre Sfinti. Sarbatorile domnesti (praznicele imparatesti) din cursul anului 1. Pastele sau Sarbatoarea Invierii Domnului, cea mai veche si mai mare sarbatoare crestina, sarbatoarea sarbatorilor si praznicul praznicelor. 2. Inaltarea la cer a Domnului, care cade totdeauna Joia - la patruzeci de zile dupa inviere. 3. Rusaliile - numita in popor si Duminica Mare - sau Duminica Pogorarii Duhului Sfant, la 50 de zile dupa inviere, sau la zece zile dupa inaltare. 4. Schimbarea la fata a Domnului, 6 august. 5. Craciunul sau Nasterea Domnului, la 25 decembrie. 6. Taierea imprejur a Domnului, la 8 zile dupa Nastere, la 1 ianuarie (Luca 2, 21). 7. Boboteaza sau Botezul Domnului (Epifania sau Teofania =Aratarea Domnului), la 6 ianuarie. 8. Intampinarea Domnului (Stretenia), la 40 de zile dupa Nastere, adica la 2 februarie (Luca 2, 22 s.u.). 9. Floriile, Duminica Stalparilor sau a Floriilor, cu o saptamana inainte de Pasti, ziua intrarii triumfale a Domnului in Ierusalim, inainte de Patimi (Matei 21, 1-10 si Ioan 12, 12-18).

In aceasta zi se aduc la biserica, se binecuvanteaza si se impart stalpari sau ramuri verzi de salcie, in amintirea ramurilor de finic cu care multimile au intampinat pe Domnul la intrarea Lui in Ierusalim; ele sunt totodata simbolul (semnul) biruintei impotriva mortii castigata de Domnul. 10. Tot intre praznicele imparatesti se numara, de obicei, si Inaltarea Sfintei Cruci, la 14 septembrie. Sarbatorile inchinate Sfintei Fecioare 1. Nasterea Maicii Domnului, sau Sfanta-Maria mica, la 8 septembrie.

2. Intrarea in Biserica a Maicii Domnului, Vovidenia sau Ovedenia, la 21 noiembrie. 3. Buna-Vestire sau Blagovestenia, la 25 martie. 4. Adormirea Maicii Domnului, sau Sfanta-Maria mare, la 15 august. Aceste sarbatori sunt zugravite de obicei pe tampla sau catapeteasma bisericii, in randul sarbatorilor domnesti, fiind deci socotite ca praznice imparatesti, deoarece Sfanta Fecioara e imparateasa Cerului, fiind cea mai aleasa dintre sfinti. Sarbatorile sfintilor mai alesi din cursul anului 1. St. Marele Mucenic Dimitrie, izvoratorul de mir, la 26 octombrie. 2. Soborul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil, la 8 noiembrie. 3. Sf. Marele Ierarh Nicolae, arhiepiscopul Mirelor Lichiei, la 6 decembrie. 4. Sf. Arhidiacon si intaiul mucenic, Stefan, la 27 decembrie. 5. Sf. Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei-Capadociei, la 1 ianuarie. 6. Sf. Ioan Botezatorul, Proorocul si inainte Mergatorul Domnului, la 7 ianuarie. 7. Sf. Marele Mucenic Gheorghe, purtatorul de biruinta, la 23 aprilie. 8. Sf. Imparati Constantin si maica sa, Elena, la 21 mai. 9. Sf. Apostoli Petru si Pavel (Sanpetru), la 29 iunie. 10. Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul, la 20 iulie.

Sarbatori iudaism Smbata

Smbata este principala zi de sarbatoare evreiasca, ziua de odihna a Creatorului dupa cele ?ase zile de facere a lumii (Geneza). Potrivit religiei evreie?ti, este interzis sa se lucreze n ziua de smbata ?i n zilele de sarbatori. Ro? ha?ana- este Anul Nou conform calendarului mozaic. Purim Purim este o sarbatoare evreiasca care comemoreaza eliberarea poporului evreu din Imperiul Persan antic de distrugere de catre Haman, dupa cum este scris n cartea biblica Cartea Esterei (Megillat Esther). n func?ie de poveste, Haman trage la sor?i pentru a stabili data la care sa fie extermina?i evreii. ?avuot ?avuot (ebraica: ??????; n pronun?ia a?kenaza ?avuos, ad literam, "Sarbatoarea saptamnilor") este o sarbatoare evreiasca care cade n ziua a ?asea a lunii Sivan (sfr?itul lunii mai- nceputul lunii iunie). Ea eternizeaza momentul cnd Legea divina Tora a fost data poporului evreu pe muntele Sinai. Este una din a?a-numitele "?alo? regalim", adica cele trei evenimente festivalice cnd evreii faceau pelerinaj la Ierusalim. Sukkot (?????) n timpul sarbatorii de Sukkot (?????) evreii ies din casele lor ?i locuiesc timp de ?apte zile n ni?te umbrare sau colibe construite dupa reguli stricte, n amintirea celor patru zeci de ani de pribegie n de?ert. Pesah n timpul celor ?apte zile ale sarbatorii Pa?telui ??? (Pessah) (n amintirea ie?irii din Egipt ?????) nu se mannca pine dospita din cele cinci feluri de cereale, ci numai pasca, pine nedospita, (n ebraica ma?a ???). Iom Kipur Iom Kippur (??? ???? iom kippr, Ziua ispa?irii) - este una din cele trei mari Sarbatori evreie?ti; este ziua de post religioasa ebraica care celebreaza ziua ispa?irii. n Torah este numita Yom haKippurim ("Ziua celor care ispa?esc"). Este una din a?a-zisele Iamim Noraim ("Zilele temerii reveren?ioase"). Iamim Noraim sunt Ro? ha?ana ?i Yom Kippur, respectiv primele ?i ultimele doua zile din cele Zece zile ale Peniten?ei. Hanuka Hanuka ?reprezinta "Sarbatoarea inaugurarii" sau "Sarbatoarea luminilor".