Anul bisericesc și împărțirea lui

Anul bisericesc începe la 1 septembrie, când Biserica Răsăriteană sărbătorește începutul

indictului, o sărbătoare păstrată, prin tradiție, din timpul Imperiului Roman de Răsărit. Cuvântul
„indict” provine de la latinescul „indictiones”, care erau dările pe care statul roman le percepea
populației pentru întreținerea armatei. Datorită întinderii Imperiului Roman aceste dări nu se puteau
strânge într-un singur an, ci se adunau într-o perioadă de 15 ani, după care urma o perioadă de alți
15 ani în care se strângeau alte dări.
Biserica Ortodoxă fiind în strânsă legătură cu Imperiul Roman de Răsărit, de la Constantin
cel Mare, a început să sărbătorească de timpuriu această zi de început al indictului și ca o justificare
a acestei sărbători, începutul anului bisericesc. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, după o veche
tradiție bisericească, Însuși Mântuitorul a început predica în această zi, când a intrat în sinagogă și
deschizând cartea prorocului Isaia, a citit textul care confirmă mesianitatea Sa: „Și a venit din
Nazaret, unde fusese crescut și după obiceiul Său, a intrat în ziua sâmbetei în sinagogă și S-a sculat
să citească. Și I S-a să cartea prorocului Isaia. Și deschizând El cartea, a găsit locul unde era scris:
«Duhul Domnului este peste Mine, pentru care M-a uns să binevestesc săracilor; M-a trimis să
vindec pe cei zdrobiți cu inima; să propovăduiesc robilor dezrobirea și celor orbi vederea; să
slobozesc pe cei apăsați și să vestesc anul plăcut Domnului»”(Luca 4, 18-19).
Din punctul de vedere al practicii liturgice, anul bisericesc se împarte în două mari grupe sau
perioade:
I-Ciclul sărbătorilor bisericești cu dată lunară fixă și zi săptămânală schimbătoare;
II-Ciclul sărbătorilor bisericești cu date schimbătoare, care depind de data căderii Sfintelor Paști.
I.Ciclul sărbătorilor bisericești cu dată lunară fixă și zi săptămânală schimbătoare. Slujba
acestor zile se află în minei. În cursul unui an bisericesc avem 12 mineie, după numărul lunilor
dintr-un an, fiecare minei având numărul de zile corespunzător lunii respective. Fiecare zi din cursul
unui an serbează un moment din viața Mântuitorului Iisus Hristos sau(și) al unuia sau al mai multor
sfinți, în afară de sărbătorile împărătești cu dată fixă mari, care nu se serbează decât ele singure.
După importanța lor, zilele(sărbătorile) lunare din cursul unui an se pot grupa în:
A)Sărbătorile domnești sau praznicele împărătești, în cinstea Domnului nostru Iisus Hristos și a
Maicii Domnului, având înainte și după-serbare: 4 mari și 6 mici(însemnate în calendar cu cruce
roșie);
B)Sărbătorile Sfinților cu polieleu, adică acele sărbători la utrenia cărora se pune cântarea numită
„Polieleu”, cu ținere obligatorie;
C)Zilele Sfinților cu Slavoslovie sau Doxologie mare, la utrenia cărora se cântă Doxologia mare;
D)Zilele de rând ale Sfinților mai mici, cu stihirile la „Doamne, strigat-am” pe șase sau pe trei.
A)a)Sărbătorile domnești cu dată fixă sunt în număr de 10:
1)Nașterea Maicii Domnului(Sântămaria Mică)- 8 septembrie;
2)Înălțarea Sfintei Cruci(Ziua Crucii)- 14 septembrie;
3)Intrarea Maicii Domnului în Biserică(Vovidenia sau Ovidenia)- 21 noiembrie;
4)Nașterea Domnului(Crăciunul)- 25 decembrie;
5)Tăierea-împrejur a Domnului și punerea numelui lui Iisus- 1 ianuarie;
6)Botezul Domnului(Boboteaza, Epifania sau Teofania)- 6 ianuarie;
7)Întâmpinarea Domnului- 2 februarie;
8)Bunavestire(Blagoveștenia)- 25 martie;
9)Schimbarea la Față(Probojenia)- 6 august;
10)Adormirea Maicii Domnului- 15 august.
b)Sărbătorile domnești cu dată schimbătoare, care depind de data căderii Sfintelor Paști, sunt
în număr de 5:
1.Duminica Floriilor sau Intrarea Domnului în Ierusalim-cu o săptămână înainte de Sfintele Paști,
cu slujba la Triod;

1
2.Duminica Învierii Domnului nostru Iisus Hristos sau Sfintele Paști este cea mai veche și
importantă sărbătoare creștină. Este numită „Sărbătoare a sărbătorilor și Praznic al praznicelor”.
Această sărbătoare cade între 4 aprilie și 8 mai, cu slujba în Penticostar;
3.Înălțarea Domnului la cer(Ispasul) cade la 40 de zile după Înviere, cu slujba în Penticostar;
4.Rusaliile sau Duminica Mare sau Duminica Pogorârii Duhului Sfânt cade la 50 de zile după
Înviere și la 10 zile după Înălțare, cu slujba în Penticostar;
5.Lunea Sfintei Treimi, de după Duminica Mare sau a Rusaliilor, cu slujba în Penticostar.
În unele cărți mai vechi sunt 12 sărbători domnești, adică fără Nașterea Maicii Domnului și
Înălțarea Sfintei Cruci, iar aceasta pentru a fi un număr simbolic.
Slujba lor o găsim în Minei, Triod și Penticostar.
B)Sărbătorile Sfinților cu polieleu sunt în cinstea Sfinților mai însemnați din timpul anului,
îndeosebi a Sfinților Mari Mucenici, la a căror utrenie, după al doilea rând de sedelne, se cântă
cântarea numită polieleu sau cu alte cuvinte se cântă polieleul „Robii Domnului”, după care, la cele
mai însemnate(sărbători) urmează și „Mărimurile” Sfinților respectivi. Aceste sărbători se împart în
două grupe:
1) Sărbători cu ținere, adică nu se lucrează, fiind însemnate în calendar cu cruce roșie +);
2) Sărbători fără ținere, adică se lucrează, în afară de cazurile unde se află moaștele acelui
Sfânt sau unde acel Sfânt este hramul bisericii, fiind însemnate în calendar cu cruce neagră + sau
fără cruce.
Denumirea de „calendar” vine de la grecescul καλω=convoc, chem, și de la latinescul
„calendae”, de la „calare, calere”, prin care romanii indicau prima zi a lunii, când erau convocați în
forum, la adunări publice, pentru a li se aduce la cunoștință, prin viu grai, lucrurile de interes public.
Sărbătorile cu ținere sunt în număr de 16:
1.Sfânta Cuvioasă Maică Parascheva- 14 octombrie;
2.Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de mir- 26 octombrie;
3.Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil și a tuturor cetelor cerești- 8 noiembrie;
4.Sfântul Apostol Andrei- 30 noiembrie;
5.Sfântul Ierarh Nicolae al Mirei Lichiei- 6 decembrie;
6.Soborul Maicii Domnului și Sfântul Cuvios Nicodim de la Tismana- 26 decembrie;
7.Sfântul Apostol întâi Mucenic și Arhidiacon Ștefan- 27 decembrie;
8.Sfântul Vasile cel Mare, arhiepiscop al Cezareei Capadociei- 1 ianuarie;
9.Soborul Sfântului Ioan Botezătorul- 7 ianuarie;
10.Sfinții Trei Ierarhi: Ioan Gură de Aur, Grigorie Teologul și Vasile cel Mare- 30 ianuarie;
11.Sfântul Mare Mucenic Gheorghe- 23 aprilie;
12.Sfinții Mari Împărați și întocmai cu Apostolii Constantin și mama sa, Elena- 21 mai;
13.Nașterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul Domnului- 24 iunie;
14.Sfinții Apostoli Petru și Pavel- 29 iunie;
15.Sfântul Proroc Ilie Tezviteanul- 20 iulie;
16.Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul- 29 august.
C)Sărbătorile Sfinților cu Slavoslovie sau Doxologie Mare. Aceste sărbători sunt dedicate,
în special, aniversării Sfinților Apostoli și Proroci. Ele sunt:
1.Zămislirea Sfântului Proroc și Înaintemergător Ioan Botezătorul- 23 septembrie;
2.Sfântul Apostol și Evanghelist Luca- 18 octombrie;
3.Sfântul Apostol Iacov, ruda Domnului- 23 octombrie;
4.Sfântul Apostol Filip- 14 noiembrie;
5.Sfântul Apostol și Evanghelist Matei- 16 noiembrie;
6.Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan- 8 mai și mulți alții.
D)Zilele de rând ale Sfinților mai mici se împart în două grupe:
1)Cu slujba „pe șase” la „Doamne, strigat-am” de la vecernie, ca la Sfinții Dumnezeiești Părinți
Ioachim și Ana- 9 septembrie, Sfântul Teodor Tiron- 17 februarie, fiind însemnate în sinaxar cu X.
2)Cu slujba „pe trei”, cea mai simplă, cu trei stihiri la „Doamne, strigat-am”. Acestea sunt cele mai
simple și mai numeroase din calendar. Slujba acestor sărbători se află numai la Minei.
2
 II.Ciclul sărbătorilor care depind de data căderii Sfintelor Paști(Sărbători bisericești cu zi
săptămânală fixă și cu dată lunară schimbătoare)
Slujba acestor zile se găsește în Octoih, Triod, Penticostar și Minei. După importanța lor pot
fi categorisite în cinci grupe:
a)Sărbători domnești sau Praznice împărătești;
b)Duminici cu slujbe speciale;
c)Duminici obișnuite ale Octoihului;
d)Zile din cursul săptămânii, cu slujbe speciale;
e)Zile din cursul săptămânii, obișnuite.
a)Sărbătorile domnești sau Praznicele împărătești sunt cele arătate la punctul A)b).
b)Duminicile cu slujbe speciale sunt în număr de 25. În felul acesta, sunt 9 duminici
înainte de Paști, cu slujba din Octoih și Triod, Duminicile Triodului:
1.Duminica Vameșului și a Fariseului, a 33-a după Rusalii;
2.Duminica Fiului risipitor, a 34-a după Rusalii;
3.Duminca Lăsatului sec de carne sau a Înfricoșătoarei Judecăți;
4.Duminca Lăsatului sec de brânză sau a Izgonirii lui Adam din Rai.
Urmează, apoi, cele cinci duminici din Postul Mare:
5.Duminica I din Postul Mare sau a Ortodoxiei;
6.Duminica a II- a din Postul Mare sau a Sfântului Grigorie Palama;
7.Duminica a III-a din Postul Mare sau a Sfintei Cruci;
8.Duminica a IV-a din Postul Mare sau a Sfântului Ioan Scărarul;
9.Duminica a V-a din Postul Mare sau a Sfintei Maria Egipteanca;
Avem, apoi, 7 duminici cu slujbe în Octoih și Penticostar, Duminicile Penticostarului:
1-Duminica a II-a după Paști sau a Tomei;
2-Duminica a III-a după Paști sau a Mironosițelor și a Dreptului Iosif;
3-Duminica a IV-a după Paști sau a Slăbănogului;
4-Duminica a V-a după Paști sau a Samarinencei;
5-Duminca a VI-a după Paști sau a Orbului;
6-Duminica a VII-a după Paști a Sfinților Părinți(318) de la Sinodul I Ecumenic de la Niceea(325);
7-Duminica I-a după Rusalii sau a Tuturor Sfinților.
Sunt, apoi, 9 duminici cu slujbă specială, ale Mineiului, Duminicile Mineiului:
1-2-Două duminici în legătură cu Înălțarea Sfintei Cruci, adică o Duminică înainte și una după cu
slujbele în Mineiul pe septembrie;
3-Duminica Sfinților Părinți de la Sinodul VII Ecumenic de la Niceea(787). Slujba acestei duminici
o găsim la Mineiul pe octombrie, la data de 11 a lunii, a cărei serbare este între 11-17 octombrie;
4-Duminica Sfinților Strămoși ai lui Hristos, penultima duminică înainte de Crăciun sau cu 2
săptămâni înainte de Crăciun, care poate cădea între 11-17 decembrie. Această slujbă o găsim în
Mineiul pe decembrie, la data de 11 a lunii;
5-6-Două duminici în legătură cu Nașterea Domnului(25 decembrie), cea dinainte, Duminica
Sfinților Părinți după trup ai Mântuitorului, cea după, Duminica Sfântului și Dreptului Iosif,
logodnicul Mariei, a lui David, regele și a lui Iacov, ruda Domnului, cu slujbele în Mineiul pe
decembrie;
7-8-Două duminici în legătură cu Botezul Domnului(6 ianuarie), una înainte și cealaltă după
praznicul respectiv, cu slujbele în Mineiul pe ianuarie;
9-Duminica Sfinților Părinți(630) de la Sinodul IV Ecumenic de la Calcedon(451), care poate cădea
între 13-19 iulie. Această slujbă o găsim în Mineiul pe iulie, la data de 13 a lunii.
c)Duminicile obișnuite ale Octoihului sunt acele duminici care, în afară de sărbătorirea
Învierii Domnului, nu mai au nimic adăugat la slujba lor. Slujba lor se află la Octoih, pe cele 8
glasuri. Ele sunt în număr de 24 și se numesc, de obicei, Duminica a II-a, a III-a după Rusalii.
d)Zilele de rând cu slujbe speciale sunt acele zile de rând de peste săptămână, de luni până
sâmbătă, din perioada Triodului și a Penticostarului, începând cu sâmbăta Lăsatului sec de carne și

3
terminându-se cu sâmbăta dinaintea Duminicii Tuturor Sfinților. Slujbele lor se află în Triod și
Penticostar.
d)Zilele de rând cu slujbe obișnuite sunt acele zile de peste săptămână, de luni până
sâmbătă, din perioada Octoihului, a căror slujbă se găsește în Octoih, în săptămâna indicată de glas,
fiind combinată cu cea a sfântului zilei de la Minei.