Sărbători în cinstea sfinţilor (numai cele însemnate cu roşu în calendar – Învăţătura de

credinţă Ortodoxă, Partea a III-a, Despre sărbători, întrebările 291, 292).

SĂRBĂTORI ÎN CINSTEA SFINŢILOR

291. Care sunt sărbătorile sfinţilor mai aleşi din timpul anului?
Sărbătorile sfinţilor mai aleşi din timpul anului sunt următoarele:
1. Sf. Mare Mucenic Dimitrie,izvorâtorul de mir, la 26 octombrie.
2. Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail si Gavriil, la 8 noiembrie.
3. Sf. Mare Ierarh Nicolae, arhiepiscopul Mirelor Lichiei, la 6 decembrie.
4. Sf. Arhidiacon si întâiul mucenic Ştefan, la 27 decembrie.
5. Sf. Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei-Capadociei, la 1 ianuarie.
6. Sf. Ioan Botezătorul, Proorocul şi Înainte Mergătorul Domnului, 7 ianuarie.
7. Sf. Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă, la 23 aprilie.
8. Sf. Împăraţi Constantin şi maica sa, Elena, la 21 mai.
9. Sf. Apostoli Petru şi Pavel, la 29 iunie.
10. Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul, la 20 iulie.
În unele calendare de perete mai noi, atât Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, cât
şi Tăierea capului Sf. Ioan sunt însemnate cu cruce neagră, deci ca sărbători bisericeşti
fără ţinere. La sfinţi, se serbează, de obicei, ziua morţii lor, care e socotită ziua naşterii
lor spre cele veşnice.

292. Cum trebuie să ţinem sărbătorile?

În primul rând dând răgaz trupului şi minţii să se odihnească şi să se reculeagă
din vălmăşagul treburilor şi grijilor lumeşti. Al doilea, prin mergerea la biserică, pentru
a lua parte la sfântă slujbă. Al treilea, prin folosirea timpului ce ne mai rămâne, cu grija
pentru cele ale sufletului, cu fapte de milostenie (ajutorarea săracilor, cercetarea
bolnavilor ş.a.), sau cu îndeletniciri pioase şi ziditoare de suflet, ca de pildă, participarea
la adunări de învăţătură creştină şi de sporire în virtute, citire din Sfânta Scriptură sau
din cărţi cu cuprins folositor.