Despre sărbători, împărţirea şi importanţa lor
II. Praznicele împărăteşti cu dată neschimbătoare:
Rostirea rugăciunii „Împărate ceresc"; Imparate ceresc,
Mangaietorule, Duhul Adevarului, Cel ce pretutindenea esti si toate le
plinesti, Vistierul bunatatilor si Datatorule de viata, vino si Te
salasluieste intru noi, si ne curateste pe noi de toata intinaciunea, si
mantuieste, Bunule, sufletele noastre. Amin
a) Definiţia sărbătorii religioase:
Sărbătoare = zi în care se cinsteşte un eveniment religios legat de
Persoanele Sfintei Treimi, de Maica Domnului sau în onoarea unui Sfânt,
a Sfinților Îngeri sau a Sfintei Cruci, când are loc Sfânta Liturghie. (Se
notează pe tablă / în caiete.)
b) Împărţirea sărbătorilor:
Sărbătorile religioase
- A. sărbători domneşti (praznice împărăteşti) - legate de Mântuitorul
Hristos, de Dumnezeu-Tatăl şi de Duhul Sfânt, cu dată schimbătoare în
funcţie de Paşti sau cu dată fixă; legate de Maica Domnului; fiecare
duminică.
- B. sărbătorile Sfinţilor mai importanţi, ale Îngerilor şi ale Sfintei
Cruci.
 
Familia lexicală a cuvântului „praznic":
Praznic = sărbătoare religioasă.
Prăznicar = icoană a unei sărbători religioase, care se pune pe
iconostas la închinat pe toată durata sărbătorii.
Prăznicean (rar) = persoană care respectă sărbătorile.
A prăznui = a serba un eveniment religios.
Prăznuire = sărbătorire a unui eveniment religios.
Se observă un calendar bisericesc de perete şi se dau exemple pentru
fiecare tip de sărbători. Apoi se urmăreşte lista cu toate sărbătorile mari
din an:
I. Praznicele împărăteşti cu dată schimbătoare în funcţie de data
Paştelui:
- 1. Duminica Floriilor (cu o săptămână înainte de Paşti);
- 2. Duminica Învierii Domnului (Paştile);
- 3. Înălţarea la Cer a Mântuitorului (la patruzeci de zile de la Paşti);
- 4. Duminica Pogorârii Duhului Sfânt (Cincizecimea sau Rusaliile - la
cincizeci de zile de la Paşti sau la zece zile de la Înălţare).
1
- 1. Naşterea după trup a Mântuitorului nostru Iisus Hristos - 25
decembrie;
- 2. Tăierea împrejur a Domnului - 1 ianuarie;
- 3. Botezul Domnului - 6 ianuarie;
- 4. Întâmpinarea Domnului - 2 februarie;
- 5. Schimbarea la Faţă - 6 august.
III. Praznice împărăteşti în cinstea Maicii Domnului:
- 1. Naşterea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu - 8 septembrie;
- 2. Intrarea în Biserică (aducerea la templu) a Sfintei Fecioare - 21
noiembrie;
- 3. Buna-Vestire - 25 martie;
- 4. Adormirea Maicii Domnului - 15 august.
IV. Sărbătorile Îngerilor, ale Sfinţilor mai importanţi şi ale Sfintei
Cruci:
- 1. Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil şi al tuturor Puterilor
cereşti - 8 noiembrie;
- 2. Înălţarea Sfintei Cruci - 14 septembrie;
- 3. Duminica Sfintei Cruci (a III-a din Postul Mare);
- 4. Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir - 26 octombrie;
- 5. Sfântul Ierarh Nicolae, arhiepiscopul Mirelor Lichiei - 6 decembrie;
- 6. Sfântul Arhidiacon Ştefan - 27 decembrie;
- 7. Sfântul Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei - 1
ianuarie;
- 8. Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul Domnului -
7 ianuarie;
- 9. Sfinţii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură
de Aur - 30 ianuarie;
- 10. Sfântul Mare Mucenic Gheorghe - 23 aprilie;
- 11. Sfinţii Împăraţi Constantin şi maica sa, Elena - 21 mai;
- 12. Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul (Drăgaica sau Sânzienele) -
24 iunie;
- 13. Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel - 29 iunie;
- 14. Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul - 20 iulie;
- 15. Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul - 29 august;
- 16. Duminica Tuturor Sfinţilor (pentru sfinţii necunoscuţi) - prima
duminică după Rusalii (Cincizecime), cu dată variabilă.
 c) Cum petrecem într-o zi de sărbătoare:
- alungăm grijile obişnuite;
- mergem la Sfânta Liturghie şi ascultăm cântările şi citirile cu mare
atenţie;
- după-amiază, fie mergem în vizită la o rudă bolnavă, fie ajutăm cu ce
putem oameni săraci, fie citim din cărţile sfinte; astfel ne odihnim trupul
şi ne îngrijim de suflet.
d) Ce daruri primim prin participarea la slujbe în zi de sărbătoare:
- prietenia cu Dumnezeu, cu Maica Domnului, cu Sfinţii şi cu Îngerii;
- harul lui Dumnezeu, care ne ocroteşte întreaga viaţă;
- liniştea sufletului, bucurie, pace, dragoste;
- luminarea minţii;
- noi pomenim pe Sfinţi pe pământ, iar ei ne pomenesc în cer, în casa
veşnică a lui Dumnezeu.
Ce înseamnă pentru un creştin „zi de sărbătoare"?
   Alcătuiţi propoziţii în care să folosiţi, pe rând, cuvintele din familia
lexicală a cuvântului „praznic".
   De câte feluri sunt sărbătorile? Daţi câteva exemple de sărbători,
dintre cele la care aţi participat.
   Cum serbează un creştin un praznic al unui sfânt sau un praznic
împărătesc?
lectură din Pateric:
   De ce nu se munceşte, în mod obişnuit, în zi de sărbătoare?
   Ce foloase sufletești obţinem prin participarea la slujbele care se fac
în sărbători?
Lectură din Pateric:
Din viaţa fericitului Pavel cel smerit
Fericitul Pavel a participat într-o zi de sărbătoare la o slujbă de la o
mănăstire. El avea darul de la Dumnezeu să vadă cu ce suflet intră fiecare
călugăr la slujbă. De aceea, el stătea la uşa bisericii, şi vedea pe fiecare
intrând cu îngerul păzitor bucuros şi cu faţa luminată. Dar pe unul dintre
ei l-a văzut negru la faţă, iar pe diavoli cum îi puneau un belciug la nas,
pe când îngerul lui păzitor plângea departe. Şi numai Pavel vedea
acestea, ceilalţi nevăzând decât cele obişnuite.
De aceea, fericitul Pavel s-a pus pe plâns, de durere că îl vede pe acel
călugăr cu o stare atât de întunecoasă. Dar la sfârşitul slujbei, Pavel a
văzut şi pe acel călugăr ieşind din biserică luminos, împreună cu îngerul
păzitor, iar pe diavoli stând departe. Atunci Pavel a strigat de bucurie şi a
chemat pe toţi călugării, rugându-l pe cel ce se schimbase la suflet să le
povestească ce s-a întâmplat. Acela a zis:
- Eu sunt om păcătos. Iar astăzi, intrând în Sfânta Biserică, am auzit
cuvintele profetului Isaia: „spălaţi-vă şi vă curăţiţi, scoateţi vicleşugurile
din inimile voastre înaintea ochilor mei, învăţaţi-vă a face bine şi de vor
fi păcatele voastre ca tăciunele, ca zăpada le voi albi!" Iar eu, auzind
acestea, m-am umilit în inima mea şi am zis către Dumnezeu: „De astăzi,
o, Stăpâne, primeşte-mă şi pe mine cel ce mă pocăiesc şi cad înaintea Ta,
şi mă depărtez de acum înainte de tot păcatul!" Şi am ieşit din Biserică
hotărât să nu mai fac nici un rău înaintea ochilor lui Dumnezeu.
Atunci toţi cei ce au auzit acestea au slăvit bunătatea şi marea milă a lui
Dumnezeu, pe care o revarsă celor ce se pocăiesc, în Biserica Sa.
Sfântul Ioan din Kronştadt ne învaţă:
Pentru că mulţi elevi nu ştiu ce înseamnă şi ce importanţă au multe
rugăciuni de la sfintele slujbe ale Bisericii, vom explica la fiecare lecţie,
pe cât posibil, câte un fragment de slujbă (mai ales din Sfânta Liturghie).
„Aliluia" - înseamnă „Lăudaţi pe Domnul"; este cântarea heruvimilor
din ceruri. Această cântare ne arată că cetele îngereşti se bucură neîncetat
de înţelepciunea, dreptatea, sfinţenia, bunătatea lui Dumnezeu. Se bucură
de atotputernicia lui Dumnezeu, arătată în crearea, în purtarea de grijă şi
în mântuirea lumii. Îngerii se şi miră şi se înspăimântă înaintea
Creatorului şi Mântuitorului.
Cântarea „Aliluia" e des folosită la orice slujbă, însemnând faptul că şi
îngerii slujesc lui Dumnezeu împreună cu noi, formând împreună cu
credincioşii un singur cor, o singură Biserică, o singură adunare. Învăţăm
de aici că în Biserică se cade să stăm şi să ne rugăm cu atenţie, ascultând
cântările şi citirile.
Concluzia lecţiei: Să sărbătorim pe Dumnezeu şi pe Sfinţii Săi prin
participare atentă la slujbele Bisericii şi prin viaţă liniştită şi curată!
Încheierea
Rugăciunea „Cuvine-se cu adevărat". Cuvine-se cu adevărat să te
fericim, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și prea
nevinovată și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită
decât heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât serafimii, ca-
re fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu
adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.