Cântarea religioasă – formă de rugăciune  cântări de preamărire şi de mulţumire
aduse lui Dumnezeu şi Maicii
”Cântați în inimile voastre lui Dumnezeu, mulțumindu-I, în psalmi,
în laude și în cântări duhovnicești.” (Coloseni 3,16)
Încă din cele mai îndepărtate vremuri, oamenii au simţit nevoia să-şi
exprime sentimentele adânci îndeosebi prin cântări:
  Îngerii si sfintii din ceruri neîncetat slăvesc pe Dumnezeu prin
cântări de laudă(Isaia 6,23; Apocalipsa 15, 1-3);
  Lumea s-a creat în cântecele îngerilor (Iov 38, 4-7);
  Abel, fiul lui Adam se spune că era păstor de oi şi cânta din fluier
(Facere 4, 2);
  Moise după ce a trecut Marea Roşie, despărţind apele cu toiagul, a
înălţat imn de laudă lui Dumnezeu (Ieşire 15, 1-19);
  Proorocul David a scris psalmii (se cântau  la slujbele cortului sfânt
şi din vremea lui Solomon (900 î.Hr), la templul sfânt). De aceea,
psalmii care au fost socotiţi inspiraţi de Dumnezeu  şi aşezaţi într-un
canon numit Cartea Psalmilor, în Sfânta Scriptură. În zilele noastre mulţi
psalmi ai lui David sunt întrebuinţaţi la aproape toate laudele bisericeşti
şi la Sfintele Taine;
  În acordurile armonioase ale harpei lui David, tristetea si
melancolia lui Saul dispăreau si buna dispozitie înlocuia duhul cel rău
care-l mistuia (I Regi 16, 23);
  Cântările îngerilor s-au auzit în noaptea Nasterii Mântuitorului
(Luca 2,14);
  Mântuitorul Hristos si Sf. Apostoli cântau psalmi (Matei 26,30;
Marcu 14,26);
  Sf. Ap. Pavel îndeamnă: ”…să vă umpleti de Duhul. Vorbiti între
voi în psalmi si în laude si în cântări duhovnicesti, lăudând şi cântând
Domnului, în inimile voastre.” (Efeseni 5,19);
Cântarea religioasă este o artă bisericească şi îmbracă diferite forme:
 psalmi biblici (Ps. 1, Un psalm al lui David, ,,Fericit bărbatul ... „ la
Vecernie);
 imne liturgice, întocmite be baza celor biblice, prin care mărturisim
dreapta credinţă(doxologia mică, ,,Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului
Duh ...”, la Sfânta Liturghie);
1
 
Domnului (doxologia mare, Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe
pământ pace ..., se cântă la sfârşitul Utreniei; sau  (,,Născătoare de
Dumnezeu ...”, la slujba Litiei, imn întocmit de Sf. Chiril al Alexandriei
în sec al VI-lea).
Biserica noastră NU foloseste instrumente muzicale în cult,
deoarece, folosind doar vocea, omul poate participa în  mod direct la
preaslăvirea lui Dumnezeu. La Sinodul al VII-a ecumenic s-au dat
diferite indicatii despre cum trebuie să se practice cântarea religioasă:
  cuviincioasă;
  cu luare aminte;
  cu vrednicie.
Cântările bisericesti, pot fi:
  de origine scripturistică (Psalmii);
  de origine nescripturistică (alcătuite de imnografi=au compus
versurile; si melozi=au compus muzica)
Scopul cântării religioase:
  Preamărirea lui Dumnezeu;
  Apropierea crestinului de Dumnezeu si a lui Dumnezeu de crestin;
  Exprimarea simtirilor/trăirilor prin cântarea religioasă;
Muzica bisericească – NI PA VU GA DI KE ZO NI
scrierea psaltică
Muzica/scrierea  lineară DO RE MI FA SOL LA SI DO
Dictionar cu termeni specifici utilizati în muzica bisericească:
1.       Aliluia=Lăudati pe Domnul!;
2.       Amin=Asa să fie! (Asa este!);
3.       Antifon=imn care se cântă de către toti credinciosii în
Biserică, împărtiti în două grupe, în mod alternativ; (exemple: Psalmul
102-Antifonul I; Psalmul 145-Antifonul II-de la Sf. Liturghie);
4.       Acatist=cântare de laudă, închinată unui sfânt (în timpul
cântării se stă în picioare);
5.       Canon=compunere (imn) din mai multe cântări care formează
un întreg (e format din 9 ode);
 6.       Condac=cântec bisericesc scurt prin care se aduc laude unui
sfânt sau se arată însemnătatea unei sărbători;
7.       Doxologie=cântare de slavă închinată lui Dumnezeu
(Doxologie mică-”Mărire Tatălui si Fiului si Sfântului Duh”; Doxologia
mare-”Slavă întru cei de sus, lui Dumnezeu si pe pământ pace, întru
oameni bunăvoire”-cântarea îngerilor din noaptea Nasterii Domnului);
8.       Glasuri bisericesti=cele 8 moduri după care se cântă muzica
bisericească. 4  glasuri sunt principale si 4 glasuri sunt derivate.
9.      Icos=strofa poetică care urmează imediat după condac;
10.    Imn religios=cântec de preamărire a dumnezeirii;
11.    Imnografie=colectie de imne religioase;
12.    Muzică psaltică=muzica specifică Bisericii Ortodoxe care are
o conotatie diferită de cea obisnuită, având rădăcinile în psalmodierea
din vechea sinagogă ebraică si în muzica vechilor greci. Este diferită de
muzica lineară, apuseană.
13.    Octoih=carte bisericească în care sunt cuprinse cântările din
fiecare zi a săptămânii (cântate succesiv pe 8 glasuri);
14.    Osana=Doamne mântuieste-ne! Ajută-ne!
15.    Penticostar=carte bisericească cuprinzând ritualul slujbelor
dintre Pasti si prima duminică după Rusalii;
16.    Savaot=Dumnezeul ostirilor îngeresti;
17.    Stihiri=tropare în serie;
18.    Triod=carte rituală crestină cuprinzând cântările si rugăciunile
din cele 10 săptămâni de dinainte de Pasti;
19.    Tropar=cea mai veche, mai mică si mai simplă unitate a
poeziei imnografice în cultul ortodox; strofă care înfătisează pe scurt
viata unui sfânt sau importanta unui eveniment din viata Mântuitorului.
Cântarea religioasă este:
1.       formă de rugăciune;
2.       formă de mărturisire a dreptei credinţe;
3.       formă de preamărire a lui Dumnezeu;
4.       poate fi liturgică: psalmi, tropare, condace, canoane, stihiri,
antifoane, catavasii etc.;
5.       poate fi extraliturgică: colinde, alte cântări religioase de
inspiraţie populară.
Învătături morale:
  Prin aceste cântări liturgice s-a menţinut şi se menţine nealterată,
fără greşeli, credinţa noastră ortodoxă în Biserică.
  Aşa cum sufletul ţine viu trupul, tot aşa şi imnele liturgice ţin vie
Biserica, Trupul lui Hristos.
  să participăm cu evlavie la Sfânta Liturghie în Duminici şi-n
Sărbători ca să ne îmbogăţim sufleteşte şi să sporim duhovniceşte;
  să ne spovedim şi să ne împărtăşim;
  să ne bucurăm de Dumnezeu prin imne şi cântări liturgice şi să
bucurăm şi pe semenii noştri prin colinde şi sprijinul nostru după putere.

Cântările liturgice au fost întocmite de către Sfinţi Părinţi, de

către cântăreţi şi melozi bisericeşti inspiraţi de Dumnezeu. Aşa au fost:
  Sfinţii Părinţi, Grigorie, Vasile şi Ioan Gură de Aur, din sec. al IV-
lea care au întocmit Sfintele Liturghii ce le poartă şi numele;
  Sf. Roman Melodul (sec. al VI-lea) - a dobândit darul de la
Dumnezeu de a scrie cântări de preamărire a Maicii Domnului;
  Sf. Andrei Criteanul (sec. al VIII-lea) - Canonul Sfântului
Andrei, se cântă în Postul Mare, la Pavecerniţa Mare;   
  Sf. Ioan Damaschinul (+749) – antifoanele;
       
2