Sunteți pe pagina 1din 5

Facultatea de Teologie Ortodoxă

,,Justinian Patriarhul”

Cateheză cu tema

„Despre sărbători. Privire generală.”

Student: Vișenescu Adrian-Constantin

București

2016
Despre sărbători. Privire generală.

1. Pregătirea aperceptivă
Privind calendarul bisericesc vedem că sunt unele zile însemnate cu roșu pentru a atrage
atenția spre a le deosebi de celelalte zile și pentru a indica anumite evenimente sau persoane din
istoria mântuirii noastre, cărora li se cuvine o specială aducere aminte și cinstire din partea
credincioșilor.

2. Anunțarea temei
Catezeza de astăzi are ca principal scop prezentarea notiunii de sărbătoare și rolul ei în
viața noastră.

3. Tratarea
Cuvântul sărbătoare este de origine latină(servatoria-a păstra,a respecta). În general vorbind,
sărbătorile reprezintă zile mai deosebite, zile solemne din viața oamenilor, când încetând lucrul, sau
îndeletnicirile obișnuite, se odihnesc pentru a-și recupera puterile fizice și sufletești, aduc cinstire,
comemorând un anume eveniment din istoria națională, ca și a persoanelor legate de el. La fel sunt
și sărbătorile religioase , însă ele purtând specificul religiei căreia aparțin. În acest caz se situează și
sărbătorile creștine în general, sau ale Bisericii Ortodoxe în special.
Astfel, pe lângă ziua de Duminică ca și ziua de odihnă, sărbătorile Bisericii Ortodoxe le
putem urmării după calendarul bisericesc, având în vedere că anul bisericesc începe la data de 1
septembrie.
În felul acesta, urmând cronologic, putem enumera următoarele sărbători: 8 septembrie-
Nașterea Maicii Domnului; 14 septembrie- Înălțarea Sfintei Cruci; 14 octombrie- Cuvioasa
Paraschiva; 26 octombrie – Sfântul Mucenic Dimitrie; 8 noiembrie- Sfinții Arhangheli Mihail și
Gavriil; 6 decembrie- Sfântul Ierarh Nicolae; 25 decembrie- Nașterea Domnului; 26 decembrie-
Soborul Maicii Domnului; 27 decembrie- Sfântul Arhidiacon Ștefan; 1 ianuarie- Tăierea
împrejur a Domnului; 6 ianuarie- Botezul Domnului; 7 ianuarie- Soborul Sfântului Ioan
Botezătorul; 30 ianuarie-Sfinții Trei Ierarhi; 2 februarie- Întâmpinarea Domnului; 25 martie-
Bunavestire. Între 4 aprilie și 8 mai poate fi fixată data Paștelui. La 40 de zile după Paști vom
sărbători Înălțarea Domnului, iar la 50 de zile după Paști este sărbătoarea Rusaliilor sau a
Pogorârii Duhului Sfânt. În funcție de data Paștelui avem și sărbători cu data schimbătoare.
Acestea sunt: Floriile, Înăltarea și Rusaliile.
4. Recapitularea
Din cele tratate mai sus, putem stabili sensul și funcția majoră pe care le au sărbătorile în
viața credincioșilor.
În primul rând, sărbătorile au un sens aniversal, comemorativ, ținând trează în conștiința
credincioșilor evenimentele și persoanele mai însemnate din istoria mântuirii.
În al doilea rând, sărbătorile sunt mijloace prin care ne manifestăm cultul de adorare către
Dumnezeu, sau de venerare adresat Sfinților.
În al treilea rând, sărbătorile au un rol instructiv, oferindu-ne posibilitatea de a ne cunoaște
învățătura de credință. În același timp îndeplinesc și o funcție educativă, fiind o școală a virtuților
creștine și a curățirii vieții de păcat. Sărbătorile ne pun în fața chipului luminos al vieții
duhovnicești al Mântuitorului și a virtuților care au împodobit viața morală a sfinților, ca tot atâtea
modele care ne cheamă la imitarea lor.
În al patrulea rând, sărbătorile nu constituie numai simple mijloace de odihnă, ci în cadrul
lor ne putem împărtăși de lucrarea harului mântuitor. De aceea, Biserica a hotărât ca cele mai mari
sărbători sa fie întâmpinate cu perioade cu post si de intensificare a rugăciunii și a vieții
duhovnicești. Așa se întâmplă înaintea Crăciunului, a Paștelui a sărbătorii închinată Sfinților
Apostoli Petru și Pavel ca, și înaintea Adormirii Maicii Domnului.

5. Asocierea
Referindu-ne la sărbători se cuvine să avem în atenție că ele s-au format la început sub
influența calendarului iudaic, primind însă specificul învățaturi creștine. Astfel se trece de la
serbarea sâmbetei ca zi de odihnă, la cea a duminicii, ca și a noului sens pe care îl primesc Paștele și
a Cinzecimea legate de opera răscumpărătoare a Domnului și respectiv de pogorârea de Sfântului
Duh, care marchează întemeierea Bisericii, prin botezul în numele Sfintei Treimi. S-a remarcat apoi
pe bună dreptate că dezvoltându-se pe fondul specific creștin, „calendarul păgân n-a exercitat decât
cel mult o influență indirectă asupra celui creștin. N-a fost adoptată în creștinism nici o sărbătoare
păgână, chiar dacă se constată unele coincidențe întâmplătoare sau intenționate, între unele
sărbători creștine cu dată fixă și cele păgâne pe care acestea le-au înlocuit. Reminiscențe păgâne
supraviețuiesc doar în folclor adică în datinile, credințele si riturile religioase, legate mai ales de
vechile sărbători păgâne cu caracter naturist, înlocuite de cele creștine „ Crăciunul, Anul Nou,
Sânzienele, Rusaliile”.
6. Generalizarea
Din cele până aici tratate vedem că sărbătorile reprezintă aniversări sau comemorări ale
vieții și activității Domnului, dăruite pentru mântuirea noastră, precum și modele ale vieții
duhovnicești ale Sfințiilor, pe care avâdu-le ca pilde de urmat și cinstindu-le, să ne menținem cu
ajutorul harului într-o permanentă comuniune cu Dumnezeu și cu Sfinții Săi.

7. Aplicarea
De aici rezultă că și datoriile creștinului față de sărbătorile bisericești:
1. Împlinind poruncile bsericești, creștinul este dator să participe activ în fiecare duminică și
sărbătoare la slujbele săvârșite în biserică, străduindu-se să le pătrundă înțelesul duhovnicesc
și să urmeze modelul de viețuire morală a persoanelor sărbătorite.
2. De asemenea ținând rânduiala Bisericii, se cuvine ca fiecare creștin să se străduiască pe cât
posibil să întâmpine cu sporită evlavie marile praznice prevăzute cu perioade speciale de
pregătire duhovnicească.
3. Ca o aureolare a cinstirii sărbătorilor, se cuvine ca bunii creștini să trăiască permanent în
lumina sărbătorilor. Fiecare zi, fiecare ceas, fiecare clipă din viața lor duhovnicească să fie
pătrunsă de luminosul praznic al comuniunii cu Dumnezeu și cu întreaga creație.

Bibliografie
 Catehism Ortodox, Editura Reîntregirea , Alba-Iulia, 2009.
 Liturgică Generală, preot prof. Univ. Dr. Ene Braniște, vol 1, Ed. Basilica, Bucureșt
2015
 Îndrumător Liturgic, pr. Prof. Gheorghe Safta, Târgoviște 1999.