Sunteți pe pagina 1din 24
PREDICA IN BISERICA ORTODOXA ROMANA DIN MUNTENI 1A IN SECOLUL AL XX-LEA 2 omiletice, ci vom incerca gi o analiza criti cercetiri © imagine asupra pentelioe ulteatey perk itera lor supuse cercetirii, spre a ne face limbaj a cu exemplificari deosebit de utile Pentru ene! ios Sate bape upd cum vom observa, in pri i secehbbat nieiinaiel ti teologi de mare eruditie si poscaautie Soon +E ‘it elpeaar: ‘strhuciti, patriotic, rostind cuvantari pline de invayatura tcologicaotisecd a PRE si morale, acestea fiind oglinda iloe;-chavinpenler setae ee religioase ale lor. Unii dintre ei, constienti adalione ee ,semnele timpului”, au prevazut peri lor indemnuri la pastrarea constiingei de suferit felurite prigoane, inclusi sfargit. Dintre predicatorii ale car nominalizim: Patriarhul Miron icolul comunismului-ateu si au presarat in predicile Rafional-ortodoxe, fapt pentru care au avut mai apoi v inchisori, in care, o parte din ei, si-au dat obstescul 3 preted eh Supune atenfiei in aceasta perioad’ ristea 1939), Patric (1864-1948), Pr. dr. Marin C. Ionescu (1891-1965), Pr Toma Chica tine ae Em. Pasculescu-Orlea (1901-1967), Prof. dr. Vasile Ispir (1886-1947), Arhim. dr. Vasile Vasilache (1909-2003), Pr. prof. dr. Mihail Bulacu (1898-1985 ), Pr. dr. Gheorghe Paschia (1905-1990), Arhim. dr. luliu Scriban (1878-1949). ; II.1. Patriarhul Miron Cristea (1868-1939)'* Propovaduitor al Evangheliei si patriot luminat’. Cand pomenim numele Patriarhului Miron Cristea, nu vorbim numai despre un om sau un arhiereu, ci trebuie s& vorbim despre o opera si o viata de truda gi osteneala, de abnegatie gi jertfelnicie, de smerenie gi inalfare, viata la care a chemat cu glas de apostol toat suflarea ortodoxd romaneasca si o urmeze. Om de aleasa cultura, dedicat studiului, cu o deosebita putere de muncd, orator de vocatie, iubitor al legii si al limbii strabune, patriot luminat, luptator pentru dreptate gi libertate nationala, sunt trasaturile esentiale care-i contureaza distinsa personalitate. Sub el s-a facut unificarea bisericeascd din noul stat romén unitar, s-a a doua, revizuta si intregitd, Editura Enciclopedicd, Bucuresti, 2002, 550 p.; Colectiv de autori, Centenarul Facultajii si Institutului de Teologie din Bucuresti, in ,8.T.”, anul XXXIV (1982), nr. 1-2, p. 10-137. '5§ Nascut la 18 iulie 1868 in Toplita, jud. Harghita. Studii la Gimnaziul sasesc din Bistrita, apoi la Gimnaziul ‘griniceresc din Nasiud, la Institutul teologic din Sibiu, gi la Facultatea de Litere si Filosofie a Universitiii din Budapesta, unde obfine doctoratul cu 0 tezi despre Viafa si opera lui Eminescu. Invajitor-director la Scoala confesionala roméneascd din Oristie, secretar, apoi consilier la Arhiepiscopia Sibiului, hirotonit diacon celib, athidiacon, cilugirit la mandstirea Hodos-Bodrog, ieromonah, protosinghel, redactor la ,,Telegraful Roman”. La 21 noiembrie 1909 este ales episcop al Caransebesului. Participant la Marea Adunare Nationala de la Alba Tulia din 1 decembrie 1918 si membru al delegatiei romanilor transilvneni care a prezentat actul Unirii la Bucuresti. Membru de onoare al Academiei Romane (7 iunie 1919). La 18 decembrie 1919 a fost ales mitropolit primat al Romaniei, iar a4 februarie 1925 devine primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Romine, fiind instalat la ae 1925. ce de volumele ce cuprind pastoralele si predicile sale, menfionm urmatoarele Iueriri: Arhiepiscopul si aoe Miron Romanul, Sibiu, 1897; Proverbe, maxime, aseméndri si idiotisme, colectate din graiul ane Transilvania $i Ungaria, Sibiu, 1901; Iconografia i intocmirile din intermul ee eat Catedrala mitroplitands din Sibiu. Istoricul zidirii, Sibiu, 1908; Principiifundamentale pentru org Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 1920. se Sa a “Medalion omiletic publicat in Anuarul FTOUB, Anul XVI, 2017, p. 337-350, dupa aparitia primet editii a tezei de doctorat. NICUSOR BELDIMAN cae aera patriarhie, a fost votat Statutul de organizare si functionare ented iiceatinaine din 1925. in timpul pastoririi lui a reaparut revista »Biserica Ortodoxa Romana” (1921), a inifiat aparitia revistei ..Apostolul ingrijit de traducerea si tiparirea Bibliei sinodale din 1936, precum si a unor ale Noului Testament. A sprijinit tiparirea de c&rti teologice in Editura Institutului Bibl Misiune al Bisericii Ortodoxe Roméne, a infiinjat Seminarul teologic ,,Miron Patriarhul” din Campulung-Muscel (1922) si Academia de muzica religioas din Bucuresti (1927), Cel dintai care a gindit o Catedral a Mantuirii Neamului a fost Patriarhul Miron, unul din cei mai vasnici luptatori pentru Unire. inci din anul 1920, la o sedinta festiva a Sfantului Sinod, ideea Mitropolitului Primat al Roméniei si chiar denumirea de Catedral a Mantuirii Neamului au fost adoptate cu entuziasm. Devenit patriarh in 1925, Miron Cristea a inceput sa fie preocupat de problema construirii, motivand ca o Catedral Patriarhala nu mai putea riméne intr-un lacas, oricdt de frumos, cum era cel al Catedralei Mitropolitane, din Dealul Patriarhiei, construite in 1655 de Serban Constantin Voda'®. Volume de predici. intelegand bine misiunea incredintati, a fost un neobosit propovaduitor al Cuvntului Evanghelici, activitatea sa predicatoriala find concretizata in urmatoarele volume: Cuvantdri si predici ale unui teolog, mai tarziu cleric roman in tara sub stdpdnire straina'®, Pastorale si cuvéntéri ale unui episcop roman in {ard sub stdpdnire straina'®', Trei ani de propovaduire. Pastorale si cuvantari'”, Pastorale, predici $i cuvantari'®, Pastorale, predici si cuvantari', Pastorale, predici si cuvantari'®. Volumul Cuvantari si predici ale unui teolog, mai tarziu cleric romén in tard sub stipanire straind'®, semnat de cel care va deveni primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Roméne, cuprinde numeroase alocutiuni rostite cu diferite prilejuri, precum si cdteva predici. Incd de pe coperta acestui volum aflam ca ele au fost rostite pe parcursul a 20 de ani (1889-1909). Cele 69 de predici asezate in ordinea cronologica a rostirii lor, se Pot clasifica dup’ cum urmeazi: doud predici tematice (una ca student teolog, la Duminica Samarinenicii, una la sfinfirea unei biserici din localitatea Budus), doud Cuvantairi la parastase (in cinstea mitropolitului Andrei Saguna — 15 iunie 1889 si la Pomenirea profesorului Dr. Daniil Popovici — Barcianu, 1903), o cuvantare funebra (la inmorméntarea parohului Ioan Vifeleriu din Ocna de Sus, 1906), o pareneza la cununie, Precum si numeroase cuvantari cu diferite ocazii (la sfarsitul studiilor, la congresul tuturor studentilor univeristari, la ocazii festive, in deschiderea conferintelor invatatoresti, © conferinta despre declamare, la sfinjirea unor biserici, cu scopul colectarii de fonduri pentru zidirea catedralei din Sibiu, la tunderea sa in monahism, la alegerea ca protopop, la Incheierea anului scolar la Scoala superioara de fete din Sibiu, la adunirile Asociatiei pentru literatura roménd si cultura poporului romdn, la instalarea unui protopop, doua a = Tae ae Damiecca Beplngs, Catedrala Mntuirii Neamului, in .B.0.R.”, anul CXXI (2004), ' Vol. 1, Bucuresti, 1923, ‘s! Vol. , Bucuresti, 1923, < Vol. Il, Bucuresti, 1923. Vol. IV, Bucuresti, 1938. eg Ol. V, Bucuresti, 1938. JE Vol. Vi, Bucuresti, 1938. Tipografia Cirilor Bisericesti, Bucuresti, 1928, 380 p. ‘ si consilier al Arhiepiscopiei Srturi numai pe teren bisericese, ci si in plan educational, cultural. economic acta artistic si, mai ales, pentru ,,desteptarea si intarirea constiinfei nationale a poporului roman, care s&-4 fie scut de aparare a existentei sale”!®, 9 - In aceasta colectie a cuvantarilor sale, Miron Cristea dezvolta o tematicd diversi: Religia, crestinismul, rugdiciunea, rolul colli in viafa unui popor, detoriile dascdlilor, folosul examenelor, munca si harnicia, luxul funebru, rostul unei catedrale, insemnditatea bisericii ca lacay de cult $i rolul acesteia, familia, invierea Domnului, cutumele sociale si religioase si, nu in ultimul rand, despre suferinfele poporului romén i patriotism. vr Jn alcatuirea prelegerilor sale, pentru sustinerea gi intarirea ideilor, predicatorul a utilizat indeosebi autori laici, din literatura german, i deosebi auto in special, dar si din cea roméneasca, Pe alocuri citeazi din Sfainta Scripturd si pe unii ac A din Sfant dintre Sfintii Parinti mai cunoscuti. Concret, iat cum isi distribuie acest material. Este evocat Sfantul Ioan Gura de Aur atunci cand _vorbe: ste de rugiciune, amintind cA in timpul acesteia are loc_,transformarea omului”' sau cand se refer la rolul mamelor de ,apostoli ai familiilor”™®, Cand trateaza tema luxului funebru intireste afirmatiile personale prin cele ale fericitului Ieronim din Epistola catre Pammachius: ,S& se onoreze memoria repauzatilor prin mila si indurare fata de cei lipsiti si prin daruri la cei s&raci, iar nu prin flori si cununi” gi prin cele ale Fericitului Augustin: ,.Nimic nu sustine mai vie amintirea repauzatilor ca milostenia cAtre saraci’””. raci? Referindu-se la religie valorificd argumentul lui Cicero: ,Nu este un popor atat de silbatic si nu aiba religie”’”'. Tot acesta este amintit cind predicatorul vorbeste despre importanfa tineretului si a scolii: ,,Ce serviciu mai mare putem aduce scolii decat daca invajam gsi instruim junimea”'”’. Cand vorbeste despre invajamant cu sensul de stiinta, exemplificd prin expresia inteleptului englez Francisc Bacon: »Stiinfa este puterea, iar nestiinfa zidarniceste orice succes”'”, dar gi prin constatarea poetului german Schiller cf va pieri poporul care se leapada de stiinta”!”*. Tot Schiller este amintit cénd se vorbeste 161 +Dx. Miron Cristea, Cuvdntari si predici ale unui tandir teolog mai tdrziu cleric roman in tara sub st treind 1889-1909, Tipografia Cartilor Bisericesti, Bucuresti, 1928, p.381. : 5 is Ibidem, Predica de proba tinutd ca student teolog in capela arhiepiscopiei din Sibiu la Duminica Samarinencei. 1889, p. 11. 8 thidem, La sfintirea primei biserici romédne din satul sasesc Dipsa. 1907, p. 253. 179 thidem, Nu voiu sicriu bogat. 1889, p. 105. He : Ibidem, Cuvéntare de proba... p.4. : hon he 1? Ihidem, Cuvéint irea scolii ortodoxe romane din Nasna, Iangd Térgu-Mures. 1898, p. 65. im sel Gua ae conferingi invajatoresti finute in comuna Jabenita, langd Reghin. Septembrie 1898, p. 67. "§ Ibidem, p. 68. NICUSOR BELDIMAy 52 : a cetifeanului si binecuvantarea (belsugul) este eee cree ieohta Fists sate valine cand in discuje probes imfului moral, acesta fiind vazut drept ~copilul din casa parinteasca" romani nu sunt uitafi: astfel, cand aminteste pericolul Streeurarij altor limp: in cadrul viefii obisnuite, dar mai ales in desfasurarea albsos a Biserien Ottodoxg Roméni, autorul exemplifica prin versurile tui Bolintineanu: » a chilia s bunay Sin biserica strabund/ Limbi striine-acum risund”””. Marele poet Vasile Alecsandr cate evocat atunci cind se subliniazai cauza si efectul parasirii credintei strdbune: ,.Treptt q¢ pierde a neamuluifiinji/cénd el se-ndeparteazi de-a bunilor credinja"”™ Structura predicilor. in ceea ce priveste structura cuvantarilor sale, Patriarhal Miron Cristea denoti un subtil caracter oratoric. Utilizeazd aproape orice rile} pentry g ‘pune citeva cuvinte ce se prefac in cuvantari ale unei Ppersoane cu preocupari cArturdrest speciale. fnainte de formula de adresare, ce imbraci mai multe forme, unele cuvntarisuny Precedate de motto. De fiecare data uimeste auditoriul, precum si cititorul, folosind formule de adresare in functie de evenimentul la care vorbeste. La inceputul predicilor isin adresiri ca: Jubifi ascultétori!, lubifi crestini!. La celelalte cuvantari formula de adresare variaz&: la cuvantari ocazionale, sfinfiri de gcoli, de biserici sau aduntiri ale invapatorilor: Onorati domni invéjatori!, Inalt Prea Sfintite, Domnilor!, Domnilor invaitatoril. Cy diferite alte ocazii se adreseaza astfel: Iustrd adunare!, Prea onorati Domni Protopopi!, Onorabili preojimel, Venerabile Domn Prezident, Onorat Comitet Central, Mavitd Adunare generalal, Mustra societate!, Onorati Domni!. fn cuvantirile patriotice Tegisim urmitoarele adresari: Fratilor liberi!, Iubiti compatrioti roméni!, Iubita natie romana La parastase san Inmorméntari: Evlaviosi ascultdtori, lubiti crestini $i ascultttoril, Preasfingitilor, Jalnicilor ascultatori!. La cununie: Jubitilor miri si cinstitilor nuntasi!. Dupi formula de adresare, predicatorul pregiteste terenul expunerii fie prin €vocarea indirecta a temei propuse, fie Prin trecerea direct la subiectul ales, De exemplu, in Predica de proba, tinutd ca student teolog, realizeaza o introducere lunga pani si ajungi 84 vorbeasci despre rugiciune, Astfel, vorbeste mai intai despre religie, in general, ca fiind Cea care ,,oferd raspunsul adevarat la problemele oamenilor”™”, ficand o trecere rapid’ la crestinism si, de aici, subliniind superioritatea cultului crestin, prin caracterul perfect al acestuia de a reusi si-l adore pe Dumnezeu, idee bazath pe discutia lui lisus cu femeia ostenelilor scanale prin 4 a 1 inceputul este brusc. in conferinja Despre declamare se intra direct in subiectul Propriu-zis: ,,Declamarea este PREDICA IN BISERICA ORTODOXA ROMANA DIN MUNTENIA IN SECOLUL AL XX-LEA 53 predarea, reproducerea, recitarea pe dinafara a unor bucifi de model, fie in poezie, fe in prozi..."", Alteori, de pildd la sfinjirea temeliei unei biserici, aminteste pe scurtistoria Jocului: ,Asezatu-s-au inainte cu zeci, ori chiar cu o suti de ani, cétiva strimosi de-ai nostri pe aceste plaiuri gi dealuri, e@stigindu-i ca pistori,crescttori de vite, padurari si cu alte jucrairi, painea cea de toate zilele pentru ei si pentru urmasii lor...”"* sau in alté parte, cu ocazia sfintirii Catedralei din Sibiu, aminteste de asemenea, pe scurt istoria neamului roménesc: ,Optsprezece veacuri s-au implinit acum, de cand stramogii nostri — pe atunci romani — au sadit in gridina plaiurilor din aceste finuturi rasadul din care s-a plimadit neamul roménesc...""*. in unele cuvantari, predicatorul preia anumite imagini din natura, prezentindu-le in paralel cu subiectul ales: ,esind afar la cémp, vedem adeseori in fanefele intinse, sau in lanurile minoase, ridicdndu-se din loc in loc cite un copae maret gi dominand prin finuta maiestoasa intreaga imprejurime. Cam asa e si in viata popoarelor. Uni birbati se ridica din multimea celorlalti muritori pe un piedestal...”"*. in tratarea predicilor se urmireste infelegerea si definirea ct mai clara a temei alese, folosind explicatia, argumentarea gi ilustratia. Exemple grditoare sunt urmitoarele: end se vorbeste de Biserica national, aceasta este vazuti ca find ,,azilul de scapare al romanului”'®*, despre rolul femeii in cadrul familiei si al societitii se subliniaza cA ,,femeia adevarati este ca un soare care pururea lumineazi toate caile barbatului si fi preface viata gi traiul’”"*”, Constiinja nationala este privita ca fiind o datorie, in care ,,toati lumea este datoare sd lucreze in aceasti directie, propovaduind dragostea de limba, de lege si de mosie, de institutiile bisericii... de tot ce formeaz specifica noastra viata nationala””™*, Rolul scolii este reliefat astfel: ,,scoala are rolul s-i inzestreze pe copii cu cultura inimii si a mintii, crescandu-i in frica de Dumnezeu si agezénd in frageda lor inima acea temelie crestina din care si rasari cele mai adanci simtaminte”". Datoriile dascalilor si ale invafitorilor sunt multiple. Pe lang faptul c& ei sunt chemafi la ,,desteptarea simfului religios in sufletul fraged al tinerimii”™, ei au perspectiva de a contribui la ,,ridicarea buniistarii materiale si morale a poporului””", pentru sustinerea cauzei scolare fiind nevoie de conluerarea tuturor factorilor formatori ,,poporul, invatatorimea si autorit’ile”"”. intr-o conferintA cu invatatorii din Reghin cu tema examenelor scolare, autorul asterne motivele introducerii examenelor, precum si folosul acestora. Astfel, la motive sunt amintite urmatoarele: ,,examenele sunt mijloace de atragere impreunate cu festivitati publice”'*?, au rolul de a ardta ,,modul cum a indeplinit invafatorul datoriile chemirii sale '® Ibidem, Conferinja despre declamare. 1899, p. 95. "83 Iidem, Cuvantare la sfingirea temeliei bisericii din Poleti,jud. Mures, p. 204. = Ibidem. Cuvintare la festivitatea sfinyirii catedralei de la Sibiu. 30 Aprilie, 1906, . 241. Ibidem, Cuvdintarea Protosincelului Miron... p.273- , 28: Shi "6 Tide, Cuvint ocazional rostit in sedinja public a societafi de lecturdt ,Andrei Saguna din Sibiu, de seminaristul curs Ill, lie Cristea, 30 Noiembrie, 1889, p. 18. 1 thidem, Curdnt rostit la eliberarea D-rului Vasile Lucacl din pusctiria de Stat, unde petrecuse 15. luni, 11 februarie, 1894, p. 45. 3 ee 15 idem, In loc de, program la primirea redactariziarulul ,Telegrafil Roman” din Sibu. 1898; P. 60. \® Ibidem, Cuvdmtare la sfinjirea scolti ortodoxe din Nasi. 63, " Ihidem, Cuvantare la deschiderea conferinjei invatdioresth. ne Bae ae de deschidere a conferinjelor inveyitoresti de la Reghin. p.75. , Cunintare de deschidere a conferinjelor. I bos Pe 2 "idem Conferng iat la ntramirea ivditorior din Reghin, despre examenele scolare 1899, p- 1p.67. i NICUSOR BELDIMAy, side ce educatie gi instructie s-au impartisit elevii'””'. La foloasele examenelor se inseriy ‘Sconvingerea publicului despre spiritul instructiunii", ,mérirea autoritatii si respectufyi invajatorului in fata paringilor si a poporului”, fiind ,,un control public care, pe de o pare, Iilreste in clevi increderea in propriile puteri si totodatd examenele devin mangaiere sj risplati a ostenelilor din decursul anilor””*. pub & intr-o alt cuvantare vorbeste despre caracter si formarea lui ca insusire speciala a fiecirui om, scopul scolii fiind in conceptia predicatorului Miron Cristea, ce are la bazi serierile marilor pedagogi, .de a creste caractere religios-morale”””. Formarea caracterului presupune dezvoltarea unui sim moral corect si indreptarea vointei dupa acel simf, P&rinjii trebuie sa fie cele mai autentice exemple de viati moral, in timp ce datoria invayiméntului riméne aceea de a cultiva si dezvolta simful moral si judecata morala a elevului. invatamantul religios are, ca scop principal, desteptarea in sufletele elevilor a constiinfei existenfei lui Dumnezeu si de a cultiva increderea in El'"’. Toate disciplinele au rafiunile lor formative bine definite. Astfel, invajarea istoriei intireste simul moral prin oferirea unor modele demne de urmat, iar literatura, de asemenea, pentru ci ofera ‘exemple de via morala si totodata ideala'”*, Cand vorbeste de bunistare, predicatorul Miron Cristea dovedeste o deosebita grija pentru dobandirea ei de catre poporul roman, aceasta materializandu-se, in primul rand, prin munca, deoarece ,un popor lenes nu are viitor, oricat de favorabile ar fi referin{ele exteme in care traieste, oricat de plini de belsug ar fi natura care-I inconjoara”'”. Munca trebuie implinité cu pricepere pentru a exploata in mod rafional resursele paméntului, iar aceasti pricepere se dobindeste prin activitatea scolilor care au misiunea de a lumina mintile oamenilor pentru utilizarea corecta a mijloacelor materiale. Poporul cel binecredincios reprezinté pentru autorul acestor cuvantiri ,temelia Bisericii"™”". Biserica in comparatie cu alte institufii are un scop nobil: mantuirea credinciosilor. Pe langa atributele de ,,corabie sigura” si de ,,scutul si adapostul intregului popor’™™, Biserica reprezinta ,,izvorul la care se adap tofi cei insetati de greul vietii, Ficorindu-se... neexistind pe pamént o altd institutie sau asezimant cultural care s& Teverse mai mult balsam de mangaiere peste sufletele zdrobite de zbuciumarile acestei viefi... ca biserica cu rugiciunile ei pline de evlavie care te usureaza...”*, Tema invierii Domnului este tratata din perspectiva contestirii acesteia de catre intelectualii atei, aducdndu-se pentru combaterea acestora un argument rational cat se poate de obignuit: observarea naturii: ,,in naturi multe se descompun nu ca sd se nimiceasca, ci spre a se forma din nou, spre a invia iarasi. Au doar inverzirea cdmpiilor si arborilor, ce pareau a fi picrifi, si peste tot reinvierea firii vegetale, nu este si ea un '% Ibidem, p. 88. 185 Ihidem, p. 93. 186 Ibidem, Conferinja despre misiunea scoalei..., p. 178. 191 Ihidem, p. 181. 158 Pidem, p. 182. ' Ibidem, Cuvdntare de deschidere 1a conferinja anual a invifétorilor din finutul Reghinului si al Targu Muresuli, ina n Deda, jud. Mures,1905,p. 218. Tider. 29\ Thidem, Predict la sfintrea bisericii din Budus, 1907, p. 258. © Ihidem, p. 260. 23 Ibidem, p. 259. PREDICA IN BISERICA ORTODOXA ROMANA DIN MUNTENIA iN SECOLUL AL XX-LEA 55 simbol, 0 icoand a invierii noastre viitoare?”*. Pe de alta Parte, este subliniata jertfa mucenicilor, a martirilor, ca find dovada cea mai mare, ce atestd invierea Domnului Aplicarea este facuta chiar in cursul tratarii, iar concluzia, uneori foarte scurta, confine sfaturi si indemnuri de rigoare: ,Deci, cultivati, Romani, cdntarea, eSei nui putere lumeasca, care si © poatd scoate din sufletul vostru. Si ea, ca orice arti, nobileaza sufletu si impodobeste viata, precum impodobesc florile o gradina”=™ ii pe cei ajunsi in lipsi, si urmeze si ei cei de aici pilda noastra a celor mat indepartati, ajutorind pe de aproapele lor ajuns in stramtoare... Deci ajutorai pe cei lipsiti, ajutorafi biserica si scoala, ca sa va ajute si vouz Dumnezeu, si pe viitor si nu va mai pedepseasca cu foc, grindina sau alte lovituri, ci sa trimita peste voi tot , peste familiile voastre, toata darea cea buna si tot darul desvarsit, acum si pururea i in vecii vecilor. Amin”2™. 4m aceasti colectie de cuvantari mai mult ocazionale, patriarhul Miron Cristea, autorul acestora, denota o caracteristic’ special, si anume, aceea de a surprinde ascultatorii prin alegerea unor subiecte atat de natura religioasa, dar mai ales de natura cultural, ce traseaza si contribuie la procesul de identitate si trezvie nationali. Pentru a evidentia aceste afirmatii, iat cdteva exemple: cand subliniazd rostul construirii unei catedrale in viata poporului romén argumenteazi c& prin acest efort se vesteste generafiilor urmatoare ,,vrednicia celor care au jertfit pentru zidirea, terminarea si infrumusefarea ei”, precum si ,maiestria vazutd a hirni ici, a demnitatii si a insufletirii noastre ca popor si ca Bis **S fiind in cele din urma ,simbolul unitafii de credinfa a poporului nostru ortodox roman”. © alté caracteristica special’ denotd acest predicator cand exprima o motivatie, prin care se dorea infiinfarea unui fond de teatru roman, deci o dorinté de promovare a culturii morale TomAnesti. Teatrul national este privit drept un >templu in care cele mai insemnate arte, intr-o armonioasa contopire si conlucrare, tind la combaterea relelor sociale, la inlaturarea viciilor si patimilor si mai ales prin formarea caracterelor™" si, totodaté, o ,,institufie cu misiune culturala”". in demersul sau Predicatorul sprijin promovarea acelor piese de teatru inspirate din viata poporului roman pentru ca ,,ceea ce avem pe lume mai mire, mai rar, sA ridicdm sus pe al Iui altar". Intr-o alt cuvantare se referd si la rolul unui muzeu in viata unui popor. Astfel, acesta presupune amintirea trecutului ca izvor de incredere in puterile proprii ale unui Popor, muzeul devenind un ,altar pentru cultivarea traditiilor nationale... un templu Pentru comemorarea urmelor despre vechiul trai””"*. Pana in cel mai mic amnunt al EE ae sy idem, Cuevintaretinuta ca episcop in catedrala de la Caransebes in ziua de Pasti 1911, p.350. * bidem, Cuvdntarea Protosincelului Miron..., p.278. * Ibidem, Cuvdntarea pentru ajutorarea celor pagubiti prin foc in comuna Poplaca, rostita in biserica de acolo, 1909, p. 323. * Ibidem, Cusintare tirutd in mai multe centre ale arkiepiscopiei ardelene in scopul de a colecta pentru zidirea ‘atedralei din Sibiu. 1902, p. 134. Bidem. ® Ibidem, p. 135. °° Ibidem, Cuvdntarea tinuta in Sebesul-Saisesc in adunarea general a ,,Societifii pentru creiarea umui fond de {eatra romén”. 1903, p. 171. 2, idem, p.173, solide 174 ne za rsogitem Apel $i puncte de orientare pentru intemeierea ,,Mizeuluiistorie-etmografic romin de la Sibiu. sp. 192. 56 NICUSOR BELD IAA cuprinsului acelui muzeu pe care doreste si-I infiinfeze, autorul prezinta toate Secfile acestuia drept puncte de orientare pentru intemeierea acestui tip de edificiu. Simful pentru frumos, patriotismul si rivna cuvantarilor patriarhului Cristea din perioada de dinaintea primirii acestei demnitiji, vesteau ca un rasarit de Soare toate actiunile si ostenelile, pe care, din noua calitate de cel dintai ierarh, le ‘a pune cy osardie in aplicare. Printre roadele actvititii predicatoriale a Patriarhului Miron Cristea se numata volumul Pastorale, predici si cuvantari tinute de Inalt Prea Sfinjia Sa Domn Domn Dy. Miron Cristea, Patriarh al Romaniei’"’, bogat in conjinut omiletic, reflectind vocais oratoricd a autorului. Nicolae Iorga descrie personalitatea acestuia in scurta cuvantare numita Jn loc de prefaja, graind astfel: ,,Am rimas, ca tofi cei de fata de altminteri, foarte impresionat de prestanja sa cu totul superioara, de fireasca demnitate a atitudinii sale, de glasul putemic si clar cu care stipanea multimea, dar, mai mult decat atita, de caracterul de injelepciune religioasé cu totul moderna pe care-I aveau spusele sale si care le didea un caracter de realitate practicd... Vechiul invafator de sat ardelenesc, prelatul care Cutreiera vaile recomandand, intrucat ii ingaduia situatia sa politica national, feciorul de fran din Carpatii de langa Moldova, el insusi de origine moldoveneasca, di inaltei demnitafi pe care-o ocupa 0 semnificatie populara, democratic’ in sensul cel bun al cuvantului, care e mai necesara decat oricand”"’, Cartea este impartita in cinci capitole cu un numér inegal de predici fiecare, abordand teme variate (morale, dogmatice, biblice, liturgice si misionare). Astfel, capitolul I cuprinde 33 de pastorale rostite in anumite imprejurari sau cu Ocazia unor mari sarbitori. [ata cdteva titluri: Pastorald de Sfintele Pasti 1933, Pastoral in contra alcoolismului i befiei, Pastoral cu sfaturi pentru crestinii care se roagé $i iau Parte la acatiste, Pastorala catre credinciosii romdni din America de Nord, America de Sud si Canada, originari din Romania veche. Capitolul al I-lea cuprinde un numir de opt cuvantiri (4 predici tematice si 4 Pareneze), ce ne retin in mod special atenjia. Acestea au fost rostite de patriarh intre anii 1915 ~ 1934, in diverse catedrale si biserici din tara noastra. Dovedindu-se un sprijin moral Pentru poprul roman in perioada de criz& de la inceputul primului rizboi mondial, cind »Peste 500.000 de romani — floarea barbatilor nostri — s-au dus la oaste gi la lucrari militare, cand partea cea mai mare din ei std in linia de foc a tuturor luptelor, ce decurg de multe uni, cand armele cele mai iscusite si mai rafinate ale tehnicii modeme, ca niste guri nesifioase de spurcaji balauri, inghit zi de zi multe vieti de voinici romani, iara pe alii fi schilodesc pe intreaga lor viafa: mai poate fi undeva o casa sau coliba romaneasca, al carei Drag sa rimdnd neudat de multimea lacrimilor ce curg din ochii pirinjilor, sofilor, copiilor, fratilor si surorilor acelor ostasi?”""*, patriarhul indeamna credinciosii si-si pund toatl speranja in Dumnezeu, graind astfel: ,,Deci, iubiti credinciosi! in zilele acestea grele, mai ‘mult decat oricénd trebuie si credem sus si tare in invafaturile cuprinse in Sfanta Scriptura, 24 Vol. IV, Tipografia Cartilor Bisericesti, Bucuresti,1938, 281 p. 28 Nicolae lorga, in loc de Prefata la Patriath Miron Cristea, Pastorale, predici si cuvtintérifimue de inalt Prea ‘Sfintia Sa Domn Domn Dr. Miron Cristea, Patriarh al Roméniei, vol. IV, Tipografia Cinilor Bisericesti, Bucuresti, 1938, p. 1-2. Ge igs megs eal Gatch ok Coa ae ae fora i si cuvGnidiri imate de Inalt Prea Sfintia Sa Domn Domn Dr. Miron Cristea, Patriarh al Roméniei... p. 169-170. POS LL... Le ae PREDICA IN BISERICA ORTODOXA. A ROMANA DIN MUNTI i ;ENIA IN SECOLUL AL XX-LEA 37 in toate cele ce ne invata Sf. Maica Biseri ctor Hristos — inca a fost J e invata Sf. iserica, al c&rei intemeietor — Ii i i cea mai stralucita pilda de rabdare a celot mai crude Ree din aad le-ati i > fi auzit si-n anul acesta din evangheliile Sfintelor Pati cruce... Tocmai praznicul de astizi, al ie Den ee intdreste ndejdea noastri de mai ‘bine. Sapta omnului, este faptul putemic, care ne crestinatatea sfintele Patimi ale lui Hristos, 9 ial abe he reams ot toatl Invierea Lui din mort. Deci putem fi sigur et. re va ie ae atta ast jertfele poporului nostru romanese eerie ‘th ae nationals, pe care mai ales in cei din urma ani cu atta madcle emer eS Deosebit de frumoase sunt invata baer: Ss invat a i Seperre tr ertinie MM ei die Gnas oe care se desprind din predica intitulata BI as ie een es pe cuvintele Sfintilor Paringi ~ Rei yace Ferre ail semis Wana otoltecin caciince ae Glee oe Cosbuc, Al. Viahuta. Yi “ultura literara laica, prin citate din George ae a) Bogdan Petriceicu-Hasdeu, patriarhul prezinta ascultatorilor sai efectele nefaste ale maniei, mijloacele de a o evita fi ; = a , pentru a- tre i replini, Int ce frumos|grBieste predioatoeul| indernndndu-alicerulaia Sask Gece 2 es aseAnCA Ee a ” oa z ‘si ascultatorii: ,,S4 inconjuram orice prilej de a starni ménie in alti prin hulirea 5 socal Becireptifireallors.<> zice fericitul Augustin <. in incheiere, descoperim Sndemnul adresat tinerilor: ,Studenfime romana! InarmeazA-te cu pulcrre Ut pentru a continua cu succes grelele scrutari si descoperiri ale adevarurilor stiintifice, calednd pe urmele savantului Dr. Victor Babes, dar *amanand, ca si Babes, credincioas’ Bisericii si credinfei sale in Domnul, pe care il rog s odihneasca sufletul neastémparat dupa vesnice descoperiri si scrutiri, in ceata celor ce au trait — nu pentns sine, nici pentru familia sa— ci pentru omenirea intreaga. Ami rh in cel de-al V-lca si ultimul capitol, sunt cuprinse 4 cuvantiri rostite cu ocazia a diferite evenimente desfisurate in cadrul Sfintului Sinod: Cuvantare la deschiderea ‘Santului Sinod, 25 noiembrie 1922, Cuvantare rostti Ia sedinfa din 4 februarie a ‘Sfantului Sinod, dupa ridicarea la rangul de Patriarh, Cuvantare la deschiderea ‘sedintelor Sfantului Sinod, 8 martie 1937. Limbajul predicilor. Pe langa varietatea temelor abordate in cuvantarile rostite de Patriarhul Miron Cristea, remarcim forma ingrijita a accstora, limbajul ales, vidind fnalta cultura teologicd, dar si laicd a distinsului orator. Ele dovedesc, totodatd, pulet tt de stipfnire a artei amvonului din partea autorului. Invitat s4 vorbeasca in fata unui auditoriu pretentios, predicatorul isi intocmea predica sistematic si cu mult discernamént, cum se pe bidem. p. 21 = tbidem, Cuvtintare la groapa marelui savant si distinsului amic Dr. Victor Babes, 23 octombrie 1926, p-253. pREDICA IN BISERICA ORTODOXA ROMANA DIN MUNTENIA IN SECOLUL AL XX-LEA 59 constat’ dupa citirea atentd a cuvantirilor sale. Ce ne refine, in mod special, atenfia la sredcil sale este limbajul vechi, specific perioadei in care au fost compuse cuvantaile Pr ringa termenii care au astizi o forma diferiti, dintre care amintim: au pelegrinat” rrjeatd”, winzist”, Se va desvolta”, ,gcoalele”, intalnim forme verbale inversate: ,luat- vim agezatu-te-a”, ,ageze-l”, dar gi cuvinte iegite acum din wz, sau folosite izolat, feprezentand imprumuturi din franceza, cum este de pildd,pacienja", folosit impreuni cu sinonimul siu rimas pana astazi in uz: ,,rabdare”, tocmai pentru a accentua o idee anume: Sasa ribdare gi pacienta trebuie s& aiba tot, cdnd dau de necazuri'™”, J Incheierea este adescori foarte scurtd, ,,ex abrupto” chiar, constind din dou faze care concluzioneazi toate cele spuse anterior. Mai bine zis, incheierea a fost pregatita prin cele afirmate in ultima parte a tratérii, care poate fi considerati partea aplicativa a predicii 11.2. Patriarhul Nicodim Munteanu (1864-1948) Al doilea ierarh care a ilustrat scaunul patriarhal al Bisericii Ortodoxe Romane a fost si manuitor al condeiului, lasandu-ne o opera literara care il caracterizeaza si fi {ntregeste profilul spiritual si chipul de slujitor luminat al Bisericii ui Hristos. Odraslit jntr-un sat modest din finutul Neamfului, in Moldova de Sus, la Pipirig, nu departe de Humulestii lui Creanga si foarte aproape de Manistirea Neamfu, Parintele Patriarh a imbogitit cimpul literaturii noastre teologice cu scrieri de mare valoare, dar, mai presus de toate, a reusit s& sideasc acea vesnica incredere in viaffi, acea voie bund specifica jaranului roman, mai ales ale celui din parfile nemfene, unde proverbele gi zicdtorile acoperi multe lipsuri si suferinfe si sunt rostite cu talc adanc, spre invafatura practica nu numai a tinerilor, ci gi a varstnicilor. Cunostintele teologice si le-a imbogatit la cea mai vestiti scoala de teolgie a vremii — Academia Teologica din Kiev — unde pe lang teologia ortodoxa inaltd, a invaifat limba slava veche si limba rusd, cu bogitia ei de tilmaciri atat din operele Sfintilor Parinfi, cat si din serierile de teologie occidentala, pe care avea si le faci cunoscute gi la noi, prin traduceri™™. 2 hidem, Predicd rostitd in catedrala din Caransebes in ziua de Pasti 1915... 170. i Nascut la 6 decembrie 1864 in Pipirg,jud. Neamt. Studi la Seminar ,Veniamin” din Iasi (1882: 1890), apoi la Academia duhovniceascd din Kiev (1890-1895), Tuns in monahism la Ménstrea Near sub numele de Nicodim (1894) hitotonit ierodiacon la Iasi (1894), jeromonah in 1896. Predicator la Catedrala mitropoitan din lag (1895) hirotesitarhimandrit i numit viear al Mitropoliei Moldovei (1898-1902), apoi vicar al Episcopiei Dunéni de tos (1902.1909) si director al Seminarului ,SE_ Andrei” din Gelai (1908-1909), Arhiere-vicer al Minopotts Moldovel cu Stal Baeduanat” (1909), La 18 februari 1912 este ales Epscop de Hui Inseaunat la 3 mat 19) Iottor de Arhiepicop al Chisinufui 51 Hotinului Gunie 1918-deeemibrie 1919). Se retrage din sesame de 1a Hust ial dovembrie 1923, ind apoi stare al méndstrii Neamt (1924-1935). La 23 ianuare 1935 este ales ‘Mitropolit al Moldovei (inscdunat ia 4 februare 1935). Ca start, a infinat un Seminar monahal la Neamt (19251928) sat apo la Cennien 0 gcoalk pentra fait din mlnAste (1928-1937), rai tru un Seminar de PSS occa Qo37), Ca mitropotit’a ridieat, tot la Neamt, palatul mitropolitan gi ectusla cide = Semel SSE tipograia rela de la Neamy s-au imprimat peste o sutl de lurri, La 30 iumie 1959 8 It a Biscricii Ortodoxe Roméne, pistorind pant la moarte (27 februarie 1948). Ca semn al prefuirii ad “ Romani L-a ales la 15 octombrie 1918 membru de onoare, iar in 1920 Universitatea din Cernaufi ia acordat doctor honoris causa”. H 35°F Teoetist, Pariah Bisericli Ortodoxe Romane, Patriariul Nieadim Munteamt, pildai de slujire si credintd, i »B.O.R”, anul CXVI (1998), nt. 1-6, p- 99. NICUSOR BELDIMAy 92 IL8. Pr. prof. dr. Mihail Bulacu (1898-1985) + de mare audienta si profesor strilucit’. Cel mai Prolific autor roman din domeniul Cateheticii, s-a preocupat indeaproape si Cece omiletic, maj ales in calitate de profesor titular al Catedrei de Omiletica si Catehetica la Facultatea de Teologie din Bucuresti. Remarcam la parintele Mihail Bulacu nivelul academic de abordare al temelor, studiind pe izvoare originale si folosind o bibliografie bogata in citeva limbi de circulatie. in acest sens, este ilustrativ studiul Omilia despre predica q Sfantului Ioan Hrisostom, 0 analiza pe textul grecesc, utilizand si alte studi importante in subiect, mai ales din scrierile teologilor germani. Parcurgand sistematic omilia despre predica, parintele Bulacu emite urmatoarea coneluzie: »De aici se poate vedea cA un predicator trebuie s& fie nu numai un bun dogmatist, un bun moralist, un bun talmacitor al Sfintei Scripturi, dar si un bun misionar, un bun catehet, un bun pedagog, pe toate imbinandu-le in mod fericit, pentru a-si implini cu adevarat misiunea sa. Aceste adeviruti privitoare la personalitatea de predicator a Sf. Ioan Hrisostom, le confirma si istoria predicii. Iar prin omilia despre predicd, sau vorbirea bisericeasc& in genere, nu a f¥cut apologia predicii, ci a expus principiile cAlauzitoare ale predicatorului, pe care le are in vedere, atat in omilie, cat gi in celelalte genuri ale predicii, fie in predica festiva, fie in predica propriu-zisa, fie pareneza, fie panegiricul...”*. Predicatot * Nascut la 12 martie 1898, in comuna Lapusata, jud. Valcea, din parintii Petre si Ecaterina, farani, Dupa scoala primar in comuna natal, urmeazi Seminarul teologic ,Sf. Nicolae” din Ramnicu Valcea, absolvindu-l in 1919. in 1928 obtine titlul de doctor in Teologie la Facultatea de Teologie din Bucuresti. Face un doctorat la Universitatea din Strasbourg (1926) cu aprobarea tezei pentru imprimat. Revine in fard cu certificate de studii de la Facultafle de Teologie catolic’ si protestant, din Strasbourg, pentru anii 1925 si 1926. Director al Cancelariei Episcopiei Ramnicului, preot la catedrala si profesor suplinitor la Seminarul ,,Sfantul Nicolae” (1923-1924), consilier cultural Ia Episcopia Oradiei (1928-1929), apoi la Arhiepiscopia Bucurestilor (1933-1939). Functioneaz mai intai ca profesor de Teologie practic la Academia teologica din Oradea (1926-1929), profesor de Religie la Seminarul Pedagogic Universitar din Bucuresti (1930-1944). La Facultatea de Teologie din Bucuresti este mai intai docent universitar, prin concurs, pentru profesor agregat (1929), la Cateheticd si Omiletic’; confereniar universitar definitiv la aceleasi discipline si profesor universitar prin concurs de agregat la Omiletic si Cateheticd (1946) si apoi profesor universitar de Catehetica si Pedagogie religioasi la Institutul Teologic Universitar din Bucuresti (1948-1952), dupa care a rimas definitiv ca preot de parohie la biserica Sfantul Elefterie (vechi), sub pastoria sa incepand in 1935 constructia noii biserici, terminati in 1971. A trecut la cele vesnice in 24 mai 1985, fiind inmormantat Kinga ctitoria sa, in partea de miazizi. Dintre lucrarile omiletice reprezentative amintim: Omilia exegetici biblicd. Studiu omiletic, Oradea, 1928; Scoala exegetica biblicd din Antiohia. Studiu omiletic, Bucuresti, 1931; Omilia despre predica Sféintului loan Hrisostom, Bucuresti, 1946; Omilia hrisostomicd in Ortodaxia roméneasca, in ,G.B.”, anul XXXIV (1975), nt. 5-6, p. 523-540; Cuvaintul lui Dumnezeu si omilia ortodoxti a Sfintilor Parinti, in ,G.B.”, anul XXXV (1976), nr. 5-6, p. 523-538; Omilia ortodoxa si Omiletica ortodoxd, in »S.T.”, anul XXIX (1977), nr. 9-10, p. 621-635, Principalele scrieri catehetico-pedagogice sunt urmatoarele: Scoala cateheticas patristicd, ca bazii de orientare pentru actuala scoalé cateheticd. Studiu introductiv in catehetica ortodoxd, tezi de doctorat, Oradea, 1928; Pedagogia crestind ortodoxd, Bucuresti, 1935; Spiritul cateheze! patristice in scoala roméneascit, Bucuresti, 1937; Noblefea educatiei dupa Sfantul Ioan Hrisostom, Bucuresti 1940; Tot in privinta ostenelilor catehetice amintim gi redactarea, intre altele, a doua din revistele de care s-a ocupat Tinerimea roménd, revista de educatie religios-morala pentru tineret (1931-1938), la care a lucrat impreund cu pt- prof. Haralambie Roventa; Duminica copiilor, revisti de educafie religios-morala (1934-1938), precum $i conferinjele educative rostite la radio si in alte locuri. Pentru amnunte bibliografice vezi la Pr. prof. dr. Mircea Pacurariu, Dictionarul Teologilor Romani... p. 70. Medalion omiletic publicat in Anuarul FTOUB, Anul XV, 2016, p. 349-357, dupa aparitia primei edifii a tezei de doctorat. “5 Pr. Mihail Bulacu, Omilia despre, predica a Sfantului loan Hrisostom, Bucuresti, 1946, p. 35. audient’, mmarturie find volumul de predici Cuvinte din Evanghelie pentru suflet romdnesc., asupra caruia vom starui, incercdnd sa evidentiem specificul, nota caracteristicd stilului acestui autor, domeniul de interes al scrierilor vale. Volumul cuprinde 45 de predici, meditafii sau conferinte religioase (0 omilie, 32 predici tematice, 8 panegirice gi 2, Pareneze), Tostite fie duminica dimineaja la ora predicii in faja microfonului la Societatea de Radiodifuziune™”, fie 1a Societatea ortodoxa a femeilor romane sau la Societatea Tinerimea Romdnd, Predicile au un caracter explicativ al Evangheliei - dupa cum observém chiar din titlul publicatiei, care anun{i tema abordata — asa cum declara autorul insusi in Prefaja: ,,Firul pe care se desfasoara aceste cuvantari este al Evangheliei, iar terenul de seminat este al sufletului roménese, de la copii, pana la batrini i . Asadar, publicul finta al acestor cuvantari este unul variat, avind varste si ocupatii diverse, dupi cum aflim »cuvantarile pot fi citite, nu numai de colegii preofi, ci si de bunii credinciosi mireni™®, 4 Autorul imparte predicile in opt mari capitole, in functie de tema pe care acestea o trateazi. La fiecare din aceste capitole sunt inserate aproximativ 5-6 predici, de dimensiuni mijlocii, permifand a fi rostite in aproape 15 minute. Enunurile capitolelor sugereaza si temele dezvoltate de autor, Astfel, capitolul I, intitulat Evanghelia, cuprinde 7 cuvantari cu tema anuntata. »Evanghelia, ne spune parintele Bulacu in predica ce deschide primul capitol, este vestea cea buna despre mantuirea sufletului omenesc, trimisa de Dumnezeu oamenilor, mai intai prin prooroci, mai apoi prin solii inaripati ai cerului, ingerii, si apoi prin insisi persoana Fiului Sau, Domnul Tisus Hristos’“', Tot aici aflam urmitoarele asemanari de o frumusefe negrait’: ,,Evanghelia este cosuleful cu flori divine, cazute din inaljimea cerului, pentru mangdierea si tamaduirea sufletului omenesc, ranit de sagetile si intunecimile pacatului. Evanghelia este tezaurul seminfelor de grau curat, care czand pe ogorul sufletului omenesc, a risdrit si a odraslit roadele virtutilor crestine”“?, In incercarea sa de a explica importanfa Sfintei Scripturi pentru poporul roman gi pentru insdsi viata noastra, preotul Bulacu aduce exemple din scriitori reprezentativi ai {ari noastre — Mihai Eminescu, Al. Vlahufi — gi aminteste figuri importante ale scolii romanesti - Gheorghe Lazar, Ioan Heliade Radulescu — care considera Evanghelia drept yelementul regenerator al sufletului romanesc’? si totodata responsabila pentru introducerea limbii roméne in Biserica gi Stat, cu alte cuvinte, .,ea este mama neamului romanese’*, Vorbind despre folosul cercetarii Evangheliei, parintele griieste: ,,Fara Cunoasterea Sfintei Scripturi, nu poate fi indragita viata religioasa a Bisericii noastre gi fara patrunderea tainelor Bisericii noastre, Sfanta Scriptura ne ramane neinteleasa. Este o cunund divina care le leaga una de alta, asa cum a spus si Domnul nostru Iisus Hristos”“5, —_ g Vol. I, Bucuresti, 1944, 295 p. ' ‘oq Pt POOF. dr. Mihail Bulacu, Memoriu de titluri i lucrari, Bucuresti, 1944, p. 48, . ‘gy /dem, Cuvinte din Evanghelie pentru suflet roménesc, vol. 1, Bucuresti, Tipografia Curtii Regale, 1944, p. 3. Ibidem, “© Pr, prof. dr. Vasile Gordon, Activitatea omileticd, cateheticd si pedagogicd a Pr. Prof. Dr. Mihail Bulacu, in vol. iserica si Scoala. Analize omiletice, catehetice si pastorale, Editura Christiana, Bucuresti, 2003, p. 209. ‘ua Pt prof. dr. Mihail Bulacu, Evanghelia, in vol. Cuvinte... p.7. ta bide, p. 8. tay idem, p. 11, «us (Didem, p. 10, Ibidem, Folosul cercetirii Sfintei Scripturi, p. 26. NICUSOR BELDIMay, 94 tinuind apoi: .,C&ci, iubifi crestini, numai s& ee Scriptura 5 simyim ind: se ins duh de tamaie sfingita"™*. i dndu-se in sufletul nostru un ay ind roves lea, Renaylerea spiritual este format din 3 predici tematice so “aoe discutd pe larg acest subiect. [ata ce aflim din predica intitulata Renastereq = Pan ae duh ,Cand ne apropiem de sarbatorirea Botezului Domnului nostru lisus Hristos, tabi erestni, in avem crestineasc& indatorire, nu numai de a ne aduce aminte do i tini, injelegem ca 1 ad fim vrednici de a lua parte la aceasta sArbatorire, si de a primi cu curafenia sufletului sf 1ez pe frunjile noastre... SA ne reamintim numai cele ce ne spune Sf peeiat yact ee Nirddania SE Prooroc Ioan Botezatorul, inaintemerga Domnului Hristos, spre a face sufletele vrednice de Botezul pe care vrea s8-1 aducd insusi Domnul Hristos, ca Fiu al lui Dumnezeu: <> (Matei 3, 2-10). lar Domnul nostru Tisus Hristos arata in cuvinte clare aceasta trebuinfi, ca sufletul si fie curat, pentru a se putea renaste din apa si din Duh, fara de care nimeni nu se poate bucura de participarea in randul sufletelor binecuvantate si bine primite de sold? Cel de-al I1l-lea capitol, Nasterea Dommului, cuprinde, de asemenea, 4 cuvantiri tematice ce dezbat importanfa unuia dintre cele mai insemnate evenimente ale crestindta, Zorile crestinismului in profetiile mesianice este titlul primei predici a acestui capitol, care incepe astfel: ,,Sfinta Evanghelie a Duminicii de astizi ne infatiseaza enumerarea generafilor de mii de ani, ale acelor suflete care aveau si pregiteasca pe pmant ideea venirii Domnului nostru lisus Hristos si a intruparii sale in acest lume. Si ne explicdm pentru ce ne infitiseaza aceste adevaruri istorice. Pentru ca este Duminica care premerge marele eveniment al ‘Nasterii Domnului Hristos in pestera de la Betleem. Urmarind cu atenfiune cuprinsul primului capitol al Evangheliei dupa Matei, vedem legitura dintre cele dou lumi. Lumea dinainte de venirea Domnului Iisus Hristos si lumea nou’, care se schimb& sub puterea dumnezeiascd a exemplului i a invataturilor Mantuitorului Hristos. Am putea spune ca este Duminica zorilor de ziud crestina, cand se duce pentru totdeauna lumea pigani a intunericului si risare pentru totdeauna lumina crestind a soarelui dumnezeiesc, Domnul nostru Iisus Hristos. De aceea Privirile noastre crestinesti se indreapti cu interes pentru ceea ce rasare din noul orizont de viata al omenirii”™“*, Capitolele IV si V, intitulate Domnul Hristos si copiii, respectiv Domnul Hristos si tinerii, cuprinzand in total 10 predici tematice, un panegiric la Sfanta Filofteea si 0 Parenezi la inceput de an scolar, trateazi legitura Mantuitorului cu tinerii ‘si copii, minunile savarsite de Acesta printre tineri, autorul oprindu-se asupra catorva evenimente cum ar fi invierea fiicei lui Iair, a fiului vaduvei din Nain sau timéduirea tandrului demonizat. Cat de mult pretuieste parintele valoarea unui copil pentru fericirea unei familii descoperim in deschiderea predicii cu titlul Din psihologia religioasa a micilor colindétori, unde citim urmatoarele: ,,Copilul este comoara caminului familial, podoaba Parintilor si tezaurul nesecat al neamului. in sufletul copilului traieste gingisia florii, inariparea fluturelui, bunatatea mielului, cantecul privighetorii gi curatia seraficd a $M hhidem, p.27. sug Didem, Renasterea din apa si din Duh, p. 53. Mbidem, Zorile crestinismului in profetile mesianice, p. 77. Tage a aor oplinderto na atil® de © rard frumusefe 61 sensiilitte contig astfel: wins fet a Teena qt umai dragostea patinteasca, dar gi chipul Ia Dumnezeu, cu buniatea sa desByArsitt, aga cum precum razele soarelui pe vesien pene i e o apa cristalina Pentru tinerii din toate vremurile. ¥irinte! : revarsa ead fundamentat pe injelepciunea intelectualilor ie Tig See Grigori si loan, grind acestea: SA ne lasim, deci ‘dragi unvat viafa ciliuzita de puncele cardinale ale viet sufletesti ale stramosilor nostri, St ne wre si noi Jot a patinior nose omen, ee Cee cobra Padere Ne poate dees je ineeteau odinioaré paganii eu zitaile : sti cad sine ROME duce decat lipsa de adevarata credint& crestind gi primatul pamantestilor noastre int - In pareneza rostita cu ocazia inceperii noului an scolar, parintele Bulacu subliniazi faptul c& intdi de toate Domnul lisus Hristos a fost invajator si Educator si a acordat o atentie deosebits copiilor, curijici sufletesi a aecaterns lubiti crestini, ‘neintrecutul invafator al omenirii, dasctlul dascalilor si educatorul educatorilor s-a recunoscut de intreaga lume ci a fost Mantuitorul Hristos™2, Capitolul VI, Drumul Crucii, are ca scop explicarea, pe parcursul a 4 cuvantari (3 predici tematice si ezii), invaliturii si lucrarii Sfintei Cruci in lume. Simbolistica ei ne este in n predica cu titlul Drumul Crucii, unde iata ce citim: »Crucea este drapelul sfaint al crestinatafii ce ni se ridici in faya la mijlocul drumului spinos al postului, al rugaciunilor gi al curdafarii sufletesti, prin care cdutim si ne apropiem purificafi langi majestatea divina a invierii Domnului Hristos... Sfanta Cruce sirbitoriti astizi, 0 socotim semnul de inaljare si popas spiritual al sufletului nostra crestinesc... Este semnul de imbarbitare si de chemare de a ne apropia de Domnul Hristos, odihniti si refficuti, pentru ca ajungand la el si-i putem urma lui... Domnul insusi ne tilmaceste taina Sfintei Cruci, prin invafatura pe care ne-o da in pericopa evanghelica ce s-a citit astazi in Biseric’, dupa Sfantul evanghelist Marcu <>™, Referitor la invafitura Crucii lui Hristos, parintele Bulacu graieste: ,,Invafatura Domnului Hristos ar fi Tamas ins uitaté in cartile vechi, dac& nu el insusi cu toati majestatea divind n-ar fi ilustrat prin propriul sau exemplu, virtutea acestei iubiri crestine, chiar fata de cei ce-1 ristigneau pe Cruce <>. Suprema jertfa pentru binele aproapelui, chiar daca el este rau pani la silbitecie cu noi, este suprema iubire, acea iubire crestind pe care omenirea n-o cunoscuse pana la Domnul Hristos”*™, Cel de-al ViI-lea capitol, /nvierea Domnului, contine 5 panegirice avand drept Scop rispandirea luminii Sfintei Invieri in sufletele credinciogilor, prin cuvinte de o rard forfi evocatoare, indemnénd la meditatie, asa cum citim in predica Lumina Sfintei Invieri: »Ficliile aprinse din mainile noastre sunt mfrturii vazute ale acestei lumini, ce s-a varsat Si in sufletele noastre. Caci lumina Sfintei invieri a Domnului Hristos a patruns pana in adancuri, alungand tot intunericul. Asa precum in aceast& noapte a Sf. Invieri, in dangatul era 04 a den, Din psihologia religioasd a copilului, p. 114. rider ”m ‘erlbidem, Tineri cu viata dupa Evanghelieiniarila sfnjenie, p. 165. 4sy idem, Binecuvémarea inceputului de an scolar, p. 186. 4s Didem, Drumul Crucii p. 193-194. Ibidem, invaqditura Crucii, p. 199. NICUSOR BELDIMAN 96 is | evanghelist si de Dom i le clopot, ne istoriseste dumnezetescul h omnul de toacl si in sunet de ero oan <> (Ioan 1, 9. 14). $i precum si noi marturisim in simbolul eredin(ei nostre strmosesti: <>""". > in cel de-al VilI-lea capitol al volumului de fata, Sfinyirea sufletului omenese, tice ce ofer’ modele pentru sfinfirea sufletelor noastre, incepand cy Sfinii Ingeri, continudnd cu Sfinta Fecioar’ Maria si incheind cu Sfantul Toan Gura de ‘Aur si cu Sfantul Nicolae. De asemenea, tuturor sfintilor din calendarul anului nostra biserivesc le este dedicati 0 predic& tematica, fiind considerati de pirintele Bulacu ,,Sufletele superioare crestine ce nu s-au legat cu p icatul si nici cu viata pagana a vremii, au primit lupta jertfei, biruind prin suferin{a lor sabia pagina persecutoare a crestinilo. Din sirbatorirea vietii sfinfilor mai de seam& si din descrierea lor prin cfintari gi rugiciuni in Biseric’, am infeles dragostea lor pentru Hristos, blindejea si rabdarea lor in suferinge si preferarea drumului citre Hristos, tuturor carairilor acestei vie(i”"*. Tot aici, in Predica din prima Duminica a Postului Sfintelor Pasti, autorul explica semnificatia icoanelor pentru crestini: ,,Ideea crestinilor de a avea icoane sfinte in locasul de rugiciune si la casele lor este tot de origine biblica, pornind de la evenimentul istoric cu sfinta mahrama, pe care Domnul Hristos stergindu-si sudoarea de suferinji in drum catre indltimea Golgotei, si-a lasat icoana sau chipul dumnezeiestei sale fete... Cu aceasta sfinta mahrama, pe care a rimas chipul Mantuitorului s-au putut sivarsi multe minuni, lar despre sfantul evanghelist Luca, care a fost un bun pictor, ni se spune ca a zugravit cea dintai icoana a Maicii Domnului, despre care citim in vechea carte bisericeasci: <>"""”, Structura predicilor urmareste modelul clasic, cu exceptia motto-ului, care lipseste: introducerea, tratarea cu explicatia si argumentarea, uneori si ilustratia, si incheierea sau concluziile. Cuvantirile au dimensiuni mijlocii, puténd fi rostite in aproximativ 15 minute. Confinutul este foarte variat, autorul expunand teme liturgice: Catehetii de odinioara si colindele religioase, Sensul crestin al colindelor roménesti, Sfainta Liturghie; dogmatice: Invierea Domnului, Puterea Sfantului Duh, Cuvantul era lumina, Sfingii; morale: Copilul, floare a sufletului omenesc, Renasterea din apa si din Duh, Iertarea raticirii si infierea spirituala; istorice: Aflarea Sfintei Cruci, Sfanta Filofieea, Sfantul Nicolae, Sfantul Ioan Gur& de Aur si misionare: Invafatura Crucii, Folosul cercetarii Sfintei Scripturi, Primejdia ratacirii, in cercetarea Sfintei Scripturi, Biserica si copiii, Sfintele Icoane, Preacinstirea Maicii Domnului. __, In tratarea temei foloseste argumente scripturistice, dar face referinte si la Sfinfii Parinfi (Sf. oan Gura de Aur, Sf. Grigorie de Nazianz, Fericitul Augustin, Vasile cel Mare, Niceta de Remesiana). Ca nota distincta a parintelui Bulacu, subliniem utilizarea carjilor de cult, in special Triodul, din care citeazi céteva alcatuiri liturgice: Usile pocdinjei... si Sinaxarul Duminicii a IlI-a din Postul Mare. jintalnim 4 panegii oe Ibidem, Lumina Sfintei invieri, p. 221. {o bbidem, Sfint, p. 249. Dbidem, Icoanele, p. 292. XX-LEA 97 Ceea ce caracterizeaza Predicile parintelui Bulacu de ingrijita. Remarcim prezenta a numeroase citate din cei mai ivi poeti si scriitori romani irons Cosbue, Al. Viahuti, Ion Creanga OcvaaiGeeenae si ‘dn seritoi straini si filosofi precum Goethe, Vergiliu, Place % ‘ : he, , Platon, Socrate, Diagora, Gl Piero Loti 2 2 Neguescau sau Francoia| Copée:eAstflsfnifredica fue gree sufletul romdnesc gasim versuri din »emuritorul eorgte 2 en i si neuitatul poet si scriit floare/ E pace’n cer si pe pamant/ Rasuflul cald al Primaverii/ Adus-a zilele *nvierii™*® semenea, din predica cu caracter meditativ, avand tilul Din psihologia nel riea g micilor colindatori, desprindem urmatoarele: ,,Poetii si seriitori nostri romani inceare& a prinde frumos sub pana scrisului lor misterul acesta al asteptirii micilor colindatori Astfel, poetul Goga descrie in versuri <> in care asteapti ai casei pe micii colindatori: <>", Asemanarile pe care le foloseste parintele Bulacu in scrierile sale sunt de o insemnata frumusete literara, ele contribuind la conturarea stilului sau specific, presarat cu neasemuite comparatii, dupa cum vedem, de pilda, in predica intitulata Tineri cu viaja dupa Evanghelie, indljati la sfintenie: ,,Pe Sfinji i-am putea compara cu astrii, care primesc o lumina asa puternica de la soarele ceresc, incat la randul lor pot s& lumineze gi in afara, in jurul lor. Asemenea lumina Evangheliei soarelui ceresc, Domnul nostru Tisus Hristos, asa de puternic s-a adancit in fiinta sufleteasca a acestor Sfinti, incat ei insisi au devenit niste astri luminatori’”*™. este forma lor literari extrem IL9. Pr. dr. Gheorghe Paschia (1905-1990)! Slujitor si marturisitor dinamic. Unul dintre cei mai zelosi predicatori ai Evangheliei lui Hristos din secolul al XX-lea a fost preotul Gheorghe Paschia de la * ibidem, Pastile si sufletul roménesc, p.226. a Ibidem, Din psihologia religioasd a micilor colindéitori, p. 115. Ibidem, Tineri cu viata, p. 160. Sceupsaees : é *S! Nascut la 25 aprilie 1905 in casa agricultorilor Ioan si Marina Paschia din Birzeiul de PAdure, jud. Gorj. Dup Cursurile scolii primare din localitatea natal, a urmat liceul si $coala comerciala din Craiova. in 1929 absolva Seminarul ,,Sf. Grigore Decapolitul” din Craiova. Urmeazi cursurile Facultatii de Teologie din Bucuresti, ludindu-gi licenfa in anul1933. in cadrul aceleiasi Facultaji a frecventat intre anii 1933-1935, cursurile de doctorat, incununate cu sustinerea tezei, intitulata Biserica triumfatoare, la 10 iulie 1945. Paralel a urmat si ee 2 sriverstar.Titu Maiorescu” din Bucures iar inte ani 1940-1942 a urmat curs de pests feces = emant si francez din capital. Misionar el a bien per ot 1995-1964), Tea lessa si in Transnistria (1941-1944). A suferit 15 ani de ceed aa cele vesnice in 17 eee 1990, in Bucuresti. A publicat peste 250 de cart, studi ae si brerpi Bernini. Predioa prin voit sf Bictetty 1924) Desi Seta ee Bucuresti, 1936; Sfainta Biseric a lui Hristos — Biserica luptitoare, Brora Jirmpectoncese Bucuresti, 1937; Tineri biruitori, Bucuresti, 1939; faint si sfintenie, pe lt), Boas cabanas ogee Frucres, 1943; Despre Dunnezeu, daloguri din Transnsiia (Bucuresti, 1947), Bana andl ogni Fomerbe si maxime din toatd lumea, Bucuresti, 970; Dictianar al ane a eee a 906, Dictonaad J272; Buna cuvina crestind, Eadie ingrijit i prefaatt de pr. Al Stinciuicsce Sits, ee ae eat, 2000. bunei cuviinge crestine. Antologie..., Editic ingrijité, note si indici de pr. Al. 108 NICUSOR BELDIMAN Ene Braniste (1913-1984), Pr. prof. dr. Sebastian Chilea (1907-1990), Arhid. prof. dp, Nicolae Baled (1903-1983), Pr. prof. Anatolie Zarea (1920-2000), Patriarhul tustiy Moisescu (1910-1986), Arhim. Veniamin Micle (n. 1939), Pr. prof. Nicolae Petresey (1908-2001), Pr. prof. dr. Nicolae D. Necula (n. 1944). IIL.1. Pr. dr. Stefan Slevoacd (1912-1998)°” Model de predicator constiincios. Numele preacucemiciei sale este cunoscut i Tecunoscut de aproape o jumatate de veac, ca un staruitor si ales ostenitor in via Domnului atat ca profesor, dar mai ales ca preot misionar. Avand 0 vocatie predicatorialy deosebita, s-a inscris cu cinste in bibliografia omiletic’. romaneasca prin cele cinci volume de predici publicate: Popasuri duhovnicesti. Predici la toate duminicile de peste an, Predici pentru toate duminicile si sdrbatorile anului bisericesc™, Féclii pentru dreapta credinfa. Predici*", Din tezaurul ortodoxiei. In apararea credinjei strabune™, Raze din lumina lui Hristos. Predici la duminici, praznice si sfinti"”. Predicile parintelu; Slevoaca sunt printre cele mai populare, agreate atat de credinciosii simpli, dar si de intelectuali. Ele cuprind atatea idei si adevaruri mantuitoare de suflet, incat volumele pot constitui un fel de enciclopedie predicatoriali, fiind adesea utilizate de citre preoti in implinirea slujirii invatatoresti, de catre seminaristi si studenfii teologi pentru redactarea Predicilor in cadrul orelor de curs si seminarii. Rodul ostenelilor si experienfelor pastorale de o via{i, cuvantarile parintelui Stefan Slevoacd au o cursivitate naturala, logica, un dinamism care convinge, fiind presarate adesea cu ilustratii sugestive, intr-un cuvant, sunt predici pentru sfarsitul de secol XX. at” S-a niiscut la 6 octombrie 1912, in comuna Botosana, judeyul Suceava, Studiaz la Liceul ,Eudoxiu Hurmuzachi din Radiuti intre anii 1923-1930, dupa care, urmeaz cursurile studentesti la Facultatea de Teologie Ortodoxai din Cemnauti intre anii 1930-1934. Studii de specializare pentru Omiletica si Studiul Noului Testament la Facultatea de Teologie Catolica din Viena in anul 1937, in anul 1938 obfine titlul de Doctor” in Teologie la Facultatea Ortodoxa din Cemaufi. Datoriti acestor preocupari carturaresti teologice, printele este num, dupa cétva timp, asistent Ia catedra de Teologie Morala, iar intre anii 1942-1948 este director al Intematului Teologic de la Facultatea din Cemut. in anul 1935 este hirotonit preot la Biserica ,,Sfinta Parascheva* din Cem, iar in anul 1938 mitropolitul de atunci il numeste predicator la Catedrala din Cemfufi. in urma ocuparii Bucovinei de etre trupele sovietice in anul 1944, paiintele Slevoaca isi desfaigoara activitatea preoteasca la diferite parohii din Suceava si Campulung-Moldovenesc. Astfel, intre anii 1948-1960 stujeste la parohia ,.Adormirea Maicii Domnului* din Campulung-Moldovenese, iar intre anii 1960-1969 slujeste la parohia ,Vama“ din judeyul Suceava. Pentru calitiile sale deosebite, tat sufletesti, dar si intelectuale, patriarhul Justinian il numeste preot misionar in cadrul Athiepiscopiei Misionare Ortodoxe Romine din Statele Unite ale Americii, la Detroit. Aici slujeste timp de opt ani, intre 1969-1977, dupa care se retrage la pensie, revenind in tard si stabilindu-se in Buzu, $i aici, la Buzdu, parintele Slevoacd slujeste cu mult devotament sacerdotal, atat la Catedrala episcopala, cat si la slujbele arhieresti misionare din cadrul eparhici. In ultima vreme era nelipsit de la slujbele oficiate in Paraclisul ,Bisericuja copiilor* de ling Catedrala ,Sfantul Sava, care pe vreme acea era in constructie. Dupa toate aceste frumoase ‘impliniri in slujba Bisericii, ca preot de parohie si preot misionar, ca predicator iscusit, parintele Slevoaca trece la Domnul in data de 12 martie 1998, la varsta de 86 de ani, fiind inmorméntat in Buz4u, Ia Cimitirul Eroilor, &* Editura Mitropolici Olteniei, Craiova, 1945, 324 p. * EIBMBOR, Bucuresti, 1979, 404 p. 5° Editura Episcopiei Buziului, Buziu, 1985, 314 Pp. * Editura Episcopiei Buzdului, Buziu, 1990, 383 Pp. *? Editura Eparhiei Buzdului, Buziu, 1996, 473 p. 109 Primul volum de predici, intitulat Popasurt duminicile de peste an are un bogat continut dene sugestii, sfaturi si concluzii, cu orientari $1 aplicatii autorului arati motivele de baz care L-au calausi trebuie si corespunda vremurilor in timpul carora morale respective: ,,Am incercat de fiecare data bine inchegata si solid intemeiata, potrivit cu nev legatura cu cerinjele vremii de azi”*, Intengia a predica pentru ficcare duminic& a anului biseric adevarurile de credin& ale Sfintei noastre Biserici Evangheliilor Duminicilor de peste an", Predicile cuprinse in acest volum, 51 la numar, sunt, in general, tematice, lucru evidentiat prin faptul cd fiecdrei cuvantari, parintele Slevoacd i-a asociat un titlu care reprezinta, de fapt tema ei principala. Titlurile acestea il ajuta Pe cititor s8 urmireasca gi si infeleagi mai bine fiecare predica, ele find, totodata, inspirat alese si sugestive. latd céteva exemple: lisus ~ Lumina lumii (Duminica Orbului), Urmérile desfrandrii (Duminica a V-a dupa Rusalii), Cuvéntul lui Dumnezeu (Duminica a XXI-a dupa Rusalii), Insemndtatea postului crestin (Duminica Lasatului sec de branzd), De ce a trebuit sé patimeasca Fiul lui Dumnezeu? (Duminica Floriilor), Femeia in crestinism (Duminica Mironositelor) etc. Dupd cum reiese din cuprinsul carfii, predomin& tematica moral, ins autorul se refera sila teme misionare (apostolatul mirenilor, femeia in crestinism, crestinul si cuvantul Bisericii, praznuirea duminicii) si dogmatice (viata vegnica, preotia, ceasul morfii, judecata din urma, Biserica biruitoare, Sfainta Cuminecaturi). Structura predicilor ce alcatuiesc volumul de fafa este cea clasica: mai intai un motto, urmat de obisnuitele formulele de adresare, introducerea — de cele mai multe ori constind intr-o prezentare foarte scurté a pericopei evanghelice si anunjarea temei propuse —, tratarea, corpul propriu-zis al predicii, foarte bine structurata, cu argumente scripturistice gi patristice (Sfantul Ioan Gura de Aur, Fericitul Augustin), citate si exemple din autori straini (Homer, Bernard de Clairvaux) Precum si cateva digresiuni deosebit de sugestive si bine plasate in cadrul tratarii, iar la sfarsit aplicarea sau incheierea. lata, de pilda, cum, dupa stabilirea temei prin titlu $i prin morto-ul ales ,.$i le- a zis lisus: Veniti dupa Mine si Eu va voi face pescari de oameni” (Matei 4, 19), parintele incepe cuvantarea la Duminica a II-a dupa Rusali »lubitilor crestini, cu aceste cuvinte chemat-a Domnul la apostolat pe cei dintai ucenici. $i tot printr-o astfel de Cee El in slujba sa un sir nesfargit de ucenici care au menirea s& savargeascl in lume ay apostoliei. E vorba de preotii Bisericii”*'’. Dupa aceasti scurti introducere, autorul ji : Voi vorbi astizi despre chemarea gi anunja tema ce urmeazi a fi dezbatuta: ., a aia insemnatatea starii preofesti”®"®, continuand cu expunerea temei: ,,Dumnezeu a binevoit 2 A |-a lasat la voia intémplarii. descoperi oamenilor adevarul cel vesnic. Dar acest adevar nu duhovnicesti, Predici la toate vafaturi $i idei crestine, cu indemnuri, sociale insistente. Cuvantul inainte al it in intocmirea acestor predici care Sunt rostite si problemelor sociale si 4 infatisez credinciosilor o invagitura ile lor sufletesti, pundnd-o in stransi tutorului este aceea de a redacta cite o eSC, cea ce gi reuseste, pornind ,de la i, aga cum se desprind ele din pericopele ee *® Pr, dr. Stefan Slevoacd, Cuvdnt inainte, Editura Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1945, p. 3. sae Ibidem, sia *'5 Ibidem, La Duminica a Il-a dupa Rusalii: Preotit Bisericli, p61. 516 py Ibidem, {in vol. Popasuri duhovnicesti. Predici la toate duminicile de peste an, NICUSOR BELDIMay 110 Antul adevarului Siu in gura ales sna a fixat-o in soare, asa a pus cuvat fu alesily i precum lumina ee lini pentru ai fi lumind si hank duhovniceasc, aye! be ; ee 5a ena pean deosebite, le sfinteste, intareste si le zice <>. $i eee sects saraci, tineri, uneori neindemAnatici in vorbire. fj yoo root P nghelia, vestesc legea Domnului, arat drumurile spre ceruri, Lume ii propovaduiesc Ee ae ci ea stie cA oamenii acestia nu vorbesc in numele lor. Lume, ea pita in numele lui Dumnezeu, in locul lui Iisus Hristos”*”, j stie - In final, distingem aplicarea si indemnurile Brey a 7 eB Fas ae un vas prin care se pogoari in lume gi se impart harurile Duhului 5 fant si we © de aur, de argint, de aram sau de lut, n-are mult importanja. Impor ae es : ceea ce primese crestinii prin vas. Deci chiar daca un slujitor al altarului € nevrednic, lucrarea pe care 9 saivirgeste el, are valoare, e sfanti. De aceea, cinstiti pe slujitorii Bisericii ori de sunt vase de aur sau de ut! Mai mult ins decat de cinstire, noi avem lips’ de rugaciunile voastre, <> (2 Tesaloniceni 3, 1)... Rugafi-va s& ne intarim in Duh, in cuvant si in dragoste! Rugati-va si fim faruri de calauzire cAtre ceruri! $4 fim stalpi de temelie ai credinfei! Sa fim bra{e neobosite ciitre Dumnezeu! Rugati-vi Domnului ca toate géndurile noastre, toati rivna noastra, toata bucuria noastra s-0 inchinam slujirii_unui singur fel: aducerea sufletelor voastre la picioarele lui lisus, la méntuire. Amin” Autorul imprima cuvantarilor 0 linie simpla, accesibilé tuturor categoriilor de ascultatori, lipsiti de pretiozitati, dupa cum el insusi recunoaste: ,,Forma predicilor am c&utat si fie popular, adicd simpla si cat se poate de clara... m-am ferit s& imprumut un grai pretentios, greoi si abstract. Dimpotriva, am finut si imbrac cuvantul lui Dumnezeu intr-o hain usoara gi curatd, limba Evangheliei, a cazaniilor si a poporului nostru de la sate””™, adaugand apoi: ,,Dorinta mea a fost si fiu folositor tuturor ascultatorilor mei. De aceea am ales 0 vorbire care si fie priceputd de toati lumea”®°. Observam in fiecare Pagina si in fiecare afirmatie evlavia si bunul simt al predicatorului, care strabat de la un Capit la celalalt intreaga carte. Iat& ce frumos istoriseste si explicd autorul inmultirea Eee He pratt din Sfanta Scriptura: »Painea vietii noastre este un dar care vine de la Bt * ao ss 2 ea unceste omul ara, seamana, praseste, ostenindu-se din zori Bttic Pte an a Feplate are sfantul apostol Pavel care zice <>? Raspunsul este acesta: fnvierea Domnului lisus Hristos este piatra aa inainte, Boca ‘25 = Ee : pee 1a vol. Predici pentru toate duminicile si sérbétorile anului bisericesc, EIBMBOR, 1979, p.3, Sp bidem, p. 4, Ibidem, pREDICA IN BISERICA ORTODOXA ROMANA DIN ML INTENIA IN SECOLUL AL XX. ch ae temelie a vietii si a Bisericii crestine™™*, Prin mare, autorul inceput importanta Invierii Domnului ca fundament al credinj nu trebuie asociat trecutului, .,ci un adevar Permanent, viu, din care sa h im putere de eae 4 si innoire™™. Citéndu-l pe Sfintul Griveg ; Jupta si innoire” tigorie de Nazianz, care man e ¢a dat lumii méntuirea, predicatorul doreste sf sublinieee sn See fine sa stabileasca de la bun fei Noastre, un eveniment ce U-a dupa Rusalit); iubirea fata de aproapele (Predica la Duminica @ 1.4 dupa Rusaliiy, Sfanta Liturghie (Predicd la Duminica a Vi-a dupa Rusalii), clevetire (Predica la Duminica a Vil-a dupa Rusalii); fricé (Predicd la Duminica a [Xa dupa Rusaliiy, datoriile parintilor (Predicé la Duminica a X-a dupa Rusalii); iertared aproapelui (Predicd la Duminica a XI-a dupa Rusalii); mantuirea celor bogati (Predica la Duminiea a Xil-a dupa Rusalii); rugdciune (Predicd la Duminica a XIV-a dupa Rusalii, a XV.a sia XVI-a); inmulfirea talantilor (Predica la Duminica a XVI-a dupa Rusalii); iubirea wiajmasilor (Predica la Duminica a XIX-a dupé Rusalii); mantuire (Predica la Duminica a XXIV-a dupa Rusalii); milostenie (Predica la Duminica a XXV-a dupa Rusalii); lacomie (Predica la Duminica a XXVI-a dupa Rusalii); casditorie (Predica la Duminica a XXVII-a dupa Rusalii); familia crestina (Predica la Duminica a XXIX-a dupa Rusalii). mandrie si smerenie (Predica la Duminica Vamesului sia Fariseului); Judecata universala (Predica la Duminica Lasatului sec de carne); Post (Predica la Duminica Lasatului sec de branza); pocdinja (Predica la Duminica a Il-a din Postul Mare); Sfanta Cruce (Predica la Duminica a III-a din Postul Mare); Cultul Maicii Domnului (Predica la Bunavestire). Constatim ca predomina tematica moral, ins autorul nu se limiteazi numai la acest aspect, ci abordeaza si teme dogmatice, liturgice si misionare. Structura predicilor, adic dispozitia elementelor formale ale partilor lor, ale introducerii, tratirii si incheierii, este clasica, iar arta compozitiei lor omiletice o gasim in logica si functiunile fiecdrei parti, in modul firesc si antrenant in care predicatorul Stabileste legaturile dintre ele, in invafatura clar expusi, care insuflefeste partile si ansamblul cuvantarilor. Observam ca fiecare predicd are asociat un titlu, menit si rezume continutul acesteia. Predica la Duminica vamesului si a fariseului, de pild’, poarta titlul Mandrie $i Smerenie, destinat si ilustreze cele doud mari teme antagonice, in jurul cdrora este Organizat cuvntul rostit. Autorul isi incepe cuvantirile de care ne ocupam cu un text biblic, un motto, preluat, de obicei, din pericopa evanghelica citita la duminica Tespectiva, Pe care il dezvolta, explicand semnificafiile sale gi aplicdndu-l la viata ascultatorilor. Nicdieri textul nu este folosit numai ca un pretext sau ca un simplu ornament retoric. Totdeauna textul rezuma, sintetizeazd tema, adicd predica insisi. Textele alese de Predicator sunt scurte, deci usor de infeles gi de refinut de ascultatori. Ele trezesc interesul Sile fixeaza atentia chiar de la inceputul cuvantarii. ree ini. to idem, De Pasti: Bucuria invieri, p.10. Ibidem, p. 14, NICUSOR BELDIMay 14 re, predicatorul nostru utilizeaza formule ge ¢ ‘| de adresal P ig = in ceea ce priveste modu istos!,lubiilor crestini!,Iubii credincioyy i ir Ari " init, Fraqilor!, Fragi intru zt pee: n pal el erst Miler eestor formule este acela de a delimita cele tri par sau lu ! : tarea si incheierea -, precum si de a sublint constitutive ale cuvantri - introducer Feoaeet eee (are catolen cipro uni ae ceva important in predica root easca. Astfel, in Predica din Duminica a XXiVq cordialitate si de intimitale Ci rv rin credinfa, autorul rosteste: ,,Credinfa fatitoy dupa Rust, intivuats. Manito ileeni, ca le-a luminat calea, ea i-a intait ea 53 credinja! Ea i-a ae aaa i pentru céstigarea nemuriri. Credinfai-a indemngy faci tot pentru gloria dca ei ndzuiau dupa cetatea din cer pe care o intrezareau ey ie an hi He curat, Aceast credin{a vie, arzatoare a rodit fapte bune, pentru aceasta (it ati ere, <>. Frajilor crestini, dorinja arzatoare a cet cate ea to fl fi sA abi aceastd credinfa Iucratoare de fapte bune”™®. ‘ntroducerile predicilor de care ne ocupim sunt simple, scurte, directe si fest, ‘Autorul incearct o adaptare a mesajului biblic la nevoile cotidiene ale ctedinciosilor, print-o adresare directt cltre acestia, in dorinta de a le sti interesul pentru ascultarea tuvantului sau, Buntioard, in Predica la Duminica Tomii, avand drept motto ,.Fericiti cei ce nau vizut si au crezut”, preotul Stefan Slevoaci isi incepe astfel cuvantul: , Stifi ca aceste cuvinte au fost adresate apostolului Toma de catre lisus”””’, continudnd prin includerea sa in randul credinciosilor ascultitori: ,,Constienti sau nu, noi traim prin credinfé toati viafa”®™ si incheind printr-un indemn ,,Atamna de noi si ne deschidem spre Dumnezeu, si ascultim chemarea Domnului Iisus, sé credem in El si si ne predaim cu totul Lui, si predéndu-ne, si avem parte de o bucurie si de o putere negraita”®®, Alteori, predica debuteaz cu o scurta relatare a unui eveniment actual sau cu istorisirea unui fapt biblic elocvent pentru explicarea pericopei evanghelice, asa cum se intampli, de pilda, in Predica la Duminica Mironositelor — cand autorul isi incepe adresarea prin povestirea succinti a unui articol dintr-un ziar francez, menit’ a servi drept pilda credinciosilor prezenti — sau in Cuvantul rostit la Duminica a XXIV-a dupa Rusalii ce redii pe scurt intamplarea femeii ce suferea de multa vreme de o boala grea gi care s-a vindecat prin atingerea de haina Mantuitorului: ,,O femeie din Galileca suferea de multi vreme de 0 boala pe ct de tdinuiti, pe att de grea. fn nenorocirea ei s-a dus la multi doctori, a cheltuit toata avutia sa. Zadamic! Nu s-a timaduit. fntr-o zi, a aflat ea cd in finutul ei a venit Iisus, invatatorul cel puternic in cuvant si in fapta, care pe mulfi ia tamaduit. O scénteie de nadejde s-a aprins in sufletul acelei femei: si fie vindecati de Acel trimis al lui Dumnezeu. Dar cum nu cuteza si-si videascd boala ascunsa, ce si-a zis nenorocita? <>"*™. ein ea ca, de cele mai multe ori, preotul Slevoaci, in cadrul De ericia ea E ce urmeazi a fi tratata, pentru a-i ajuta pe ascultitori sa-gi ia asupra confinutului predicii: ,,Noi ne vom face datoria, in calitate de luminatori ai credinciosilor, ne vom face-o invaitand adevarul... de aceea, in duminica de ei 3 bide, Duminica a XX1V-a dup : ‘Rusalii: Méntuir ir inta, sx biden, Duminica Tomi: Creda pS, ered 183. 2 bbidem, p16. Wbidem, p. 20, Sie ae idem, Duminica a XX1V-a dupa Rusali p. 180,