n Biserica Ortodox, Postul Mare precede srbtoarea nvierii Mntuitorului nostru

Iisus Hristos. Postul Patilor este numit i Presimile sau Patruzecimea, fiind cel mai lung i
mai aspru dintre cele patru posturi de durat ale Bisericii Ortodoxe, fiind numit n popor
Postul Mare sau Postul prin excelen. Motivul principal al postirii n Postul Patelui era
pregtirea catehumenilor care urmau s fie botezai de Pati pentru a intra n biseric. Totui,
Postul Patelui a devenit absolut firesc, fiind considerat o perioad de pregtire spiritual
pentru toi cretinii care ntmpin i comemoreaz anual att Patimile ct i nvierea
Domnului Iisus Hristos. O alt semnificaie a Postului Patelui este aceea de a ne aduce
aminte de postul de patruzeci de zile inut de Mntuitorul Iisus Hristos nainte de nceperea
activitii Sale mesianice, de unde i s-a dat i denumirea de Presimi sau Patruzecime.
Spre sfritul secolului al III-lea i.H., Postul Mare a fost mprit n dou perioade
distincte, avnd denumiri diferite: Postul Presimilor (Patruzecimii), sau Postul pre-pascal,
care inea pn la Duminica Floriilor, avnd o durat variabil, i Postul Patilor (postul
pascal), care inea o sptmn, ncepnd din Duminica Floriilor pn la cea a nvierii.
Vechea practic a postului de apte sptmni s-a adoptat definitiv abia n secolul al IV-lea de
ctre Biserica Catolic, durat pe care o are i astzi, dei deosebirile dintre Bisericile locale
asupra duratei i modului postirii persist i dup aceast dat. Pentru Biserica Ortodox, se
las sec n seara Duminicii izgonirii lui Adam din Rai, postindu-se pn n seara Smbetei din
sptmn Patimilor, inclusiv.
Istoria duratei de 40 de zile a Postului Patilor s-a ntemeiat pe o tradiie veche,
atestat de fiecare dat cnd este vorba despre pregtirea sufletului prin msuri divine:
potopul, care trebuia s spele pmntul de pcate, a inut 40 de zile i 40 de nopi; patruzeci
de ani au mncat evreii man n pustie, nainte de a ajunge n pmntul fgduinei; Moise a
stat pe munte 40 de zile pentru a primi Legea; ninivitenii au postit 40 de zile pentru a se
poci; Iisus a postit n munte 40 de zile i 40 de nopi nainte de nceperea activitii publice
etc.
Pentru Biserica Romano-Catolic, Postul Patilor are o durat de 40 de zile, ncepnd
nu n ziua de luni ca la ortodoci, ci n miercurea numit a Cenuii (Dies Ceneris), zi n
care se practic tradiia presrrii cenuii pe cretetul capului, acesta fiind un ceremonial
motenit de la evrei, n acest caz, dezlegarea postului realizndu-se n duminicile Presimilor,
zi n care cretinii pot mnca de dulce.