MOISE

Moise este potrivit tradiiei iudaice un profet i etnarh, conductorul triburilor israelite ieind din Egipt n jurul anului 1250 .Hr. El este cunoscut n tradiia evreiasc ca Mo Rabenu (Moise nvtorul nostru) sau mai rar Mo ben Amram, Moise, fiul lui Amram, i este fondatorul, dup tradiie, al religiei evreilor - iudaismul, Aceast religie e uneori numit de aceea i mozaism, dup Moise. Istoricitatea ieirii (exodului) la data fixat de ipotetica cronologie biblic este ns ndoielnic, ca i existena evreilor pe teritoriul egiptean la acea dat sau mai nainte. Dac evenimentele relatate n Biblie conin multe adaosuri mitologice i inadvertene istorice, firete c i istoricitatea personajului este disputat, opiniile mergnd de la acceptarea existenei unei figuri istorice cu acest nume pn la negarea existenei sale (lucru care se ntmpl i cu personaje mult mai recente ca Buddha, Iisus sau Mohamed). Tradiia evreiasc i atribuie lui Moise scrierea primelor cinci cri ale Bibliei ebraice, cri cunoscute sub numele ebraic Tora, sau sub echivalentul grecesc Pentateuh. Aceast atribuire este ns o idee recent n iudaism, ea aprnd, se crede, numai din secolul I .e.n. Istoricii Bibliei (criticismul) arat de altfel c Pentateuhul nu putea fi n intregime scris de Moise ct timp o bun parte a evenimentelor descrise n acesta sunt posterioare perioadei n care cronologia biblic presupune c personajul Moise a trit. Astfel nsemnrile despre regii care au domnit peste Edom naintea unui rege peste Israel (Facere 36:31) i a fortiori relatarea propriei sale mori (Deut. 34) nu pot fi atribuite lui Moise sau cuiva din perioada n care acesta se pretinde a fi trit. Scrierile lui marcheaz,ns,n ochii tradiiei, nceputul redactrii Bibliei, consemnnd date petrecute conform acesteia ncepnd, probabil, cu anii 1700 .Hr. Unii istorici sunt ns de prere c naintea domniei lui David (sec. XI .e.n.) n-ar fi existat condiii culturale i organizatorice care s permit redactarea unei astfel de opere literare. Unul dintre autorii Pentateucului, desemnat de ctre critica biblic cu numele de Iahvistul, este o persoan sau un grup de persoane trind n perioada solomonic (sec. X .e.n.). Un alt autor (sau grup de autori) al Pentateucului este cel desemnat de ctre istorici (criticism biblic) cu numele de "autorul sacerdotal" ("sursa P", de la Priesterschrift), el trind probabil mult mai trziu, n perioada Exilului babilonian (sec. al VI-lea .e.n.). Un alt autor, Deuteronomistul ar fi trit i el tot n perioada Exilului babilonian.

Pentru credincioi, Moise este cel mai blnd om nscut vreodat i ales de Dumnezeu s scoat poporul evreu din robia egiptean. Pentru a fi capabil s scoat poporul evreu din robie, Moise a fost supus, timp de 40 de ani unei "coli". Dumnezeu l-a nvat s fie rbdtor i plin de Duhul Su cel Sfant. Dintre personajele Bibliei ebraice Moise este singurul pe care evreii l numesc Omul lui Dumnezeu.

Naterea i tinereea
Biblia relateaz c evreii au venit n Egipt datorit foametei,(dupa una din cronologiile ipotetice - poate n anii 1700-1600 .Hr), n timpul lui Joseph, personaj provenit din Canaan i care avansase pn la un rang de mare demnitar la curtea Faraonului. Dup mitul ebraic timp de 430 de ani evreii au fost prizonierii egiptenilor, ca sclavi. n timpul unui faraon pe care unii l-au identificat cu Seti I, dup cum arat Biblia, faraonul a vzut o primejdie demografic n faptul c evreii "se nmuleau" prea mult. Astfel a dat porunc ca toi pruncii de parte brbteasc ai evreilor s fie ucii, prin necare n fluviul Nil. Istoricii religiei recunosc aici binecunoscuta tem mitologic a pruncului divin (puer aeternus) ameninat n existena lui de ctre un monarh diabolic. n multe din legendele artate (nu i n Biblie) doar un singur prunc a supravieuit. Aceast tem arhetipal a copilului abandonat apelor unui fluviu este i ea binecunoscut istoricilor religiei, ea fiind chiar o cutum antic: dac fluviul las copilul abandonat n via, nseamn c acesta este destinat a fi un erou. Povestea spune c o Ioheved, o femeie din smna lui Levi nscuse soului ei, Amram ben Kehat, un copil pe care l-a ascuns de soldaii egipteni al faraonului. Aceasta l-a pus ntr-un co uns cu smoal i i-a dat drumul s pluteasc pe Nil. Coul a fost gsit de una dintre fiicele faraonului i de servitoarele ei. Pruncul a fost numit Moise, care potrivit tradiiei ar proveni dintr-o sintagm ebraic ce nseamn scos din ap. Muli Savanii bibliti resping ns ipoteza tradiiei, artnd c fiicele faraonului nu puteau tii ebraica. Numele este mai degrab unul egiptean. Potrivit aceleiai tradiii biblice Moise a fost crescut i nvat la curtea regal a faraonului ca un cetean egiptean. Fiica cea mai mare a faraonului Seti I,) (i pe care tradiia mai trzie a evreilor , n Midra, o cheam Batya = Fiica lui Dumnezeu), cea despre care se presupune ca a fost aceea care-l gsise pe Moise n ap, ar fi nscut ns dup unii din istoricii Egiptului antic, pe Ramses, acesta reieind a fi, conform acestor speculaii, nu mai puin dect "fratele vitreg" mai mic al lui Moise. Ca urmare, dupa aceste ncercri de reconstrucie istoric, Moise ar fi trebuit s devin faraonul Egiptului, fiind cel mai mare nepot al faraonului de pe atunci. Netiind (poate) c el nsui era de origine evreiasc, Moise vizita cteodat construciile faraonului, ridicate ,conform narativului biblic, de ctre sclavii evrei. Odat Moise a vzut un paznic egiptean btnd un sclav evreu. Nesuportnd aceasta, el a luat o piatr cu care l-a ucis. Fapta aceasta fiind descoperit, faraonul a hotrt s-l omoare, aa c Moise a fost nevoit s fug din Egipt de grzile faraonului. Povestea biblic continu, spunndu-ne c Moise a ajuns n Madian, la o famile de pstori nomazi. Acolo i el s-a fcut pstor, printr-o nelegere cu preotul madianit Ietro. Mai trziu Moise s-a cstorit cu Sefora (n ebraic Tzipora), fiica lui Ietro, care i-a

nscut un copil. Fiului i-au pus numele Gherom ("Sunt strin aici"); cci, a zis el, locuiesc ca strin ntr-o ar strin.

Trimiterea n misiune
ntr-o zi, dup cum povestete Biblia, Moise gsete un rug aprins de flcri, dar care nu se mistuia. Moise a comunicat cu Dumnezeu (zeul unic Yahve) prin acest rug, i a primit misiunea de a-i elibera pe evrei din sclavia egiptean. Faraonul murise, iar dup el a urmat la tron fiul su. Dumnezeu il anun pe Moise c va trimite urgii asupra Egiptului prin acionarea toiagului su miraculos. Trimis n Egipt, Moise l ntlnete pe fratele su Aaron. Cum Moise avea dificulti de vorbire, sau, dup ipotezele amintite ale unor critici ai Bibliei, nici nu ar fi tiut limba evreilor, el a fost ntiinat de Dumnezeu c va putea comunica cu poporul prin intermediul lui Aaron. Mai ales dup epoca Renaterii i a Luminilor muli din cititorii moderni ai Bibliei i-au pus ntrebri n legtur cu diversele miracole descrise. De pild, ce ar fi fost acel rug care arde i nu se mistuiete? Muli s-au hazardat n a da diverse explicaii raionale bazate pe unele cunotinte furnizate de tiin. Dup unele din speculaiile unor astfel de comentatori moderni ai narativului biblic, explicaia rugului care arde i nu se mistuiete ar fi urmtoarea: n zona Palestinei exist foarte multe resurse de gaz, iar un astfel de gaz ar fi ieit din pmnt, provocnd arderea rugului, dar fr a-i schimba forma. Acest gaz ar fi fost, dup unii, i sursa cernelii topite cu care ar fi scris evreii.

Cele zece urgii

Moise ajunge n Egipt,unde l ntlnete pe Aaron, fratele su. El se arat n faa faraonului i-i cere s-i elibereze pe evrei din robia Egiptului ("Trimite poporul meu"). Faraonul refuz, negnd i dispreuind pe Dumnezeul evreilor. Dar cu putere de la Dumnezeu, Moise a scos toiagul, l-a aruncat n faa faraonului, i, minune, toiagul s-a transformat ntr-un arpe. Slujbaii faraonului nu s-au lsat mai prejos i au reuit sa fac la fel cu toiagele lor. n aceasta ntrecere de minuni, pn la urm arpele lui Moise i-a inghiit pe ceilali erpi, ai servitorilor. Dar nici atunci faraonul nu s-a lsat convins i a continuat s refuze a-i elibera pe evreii nrobii, ba dimpotriv, i-a chinuit cu munci i mai grele. Dumnezeu l anun atunci pe Moise i pe Aaron c El va lovi ara Egiptului cu cele 10 urgii (sau Plgi). Dei, cum s-a artat, nu ntotdeauna este util de a cuta explicaii tiinifice naturaliste n spatele tuturor miracolelor descrise de o carte religioas care abund n mituri. (Pentateuhul grupeaz aproape toate miturile din ntreaga Biblie), anumii autori cedeaz tentaiei i caut astfel de explicaii (n mod obisnuit n tiin se caut explicaii unor fenomene atestate n mod repetat ca fiind reale, i nu unor singulariti, care pe deasupra sunt relatate i n context religios de nite texte pioase ale istoriei antice (iat ce spunea n acest sens, ntr-un interviu n Les Cahiers de Science & Vie nr. 75, iunie 2003, p. 37, istoricul evreu israelian Israel Finkelstein: "Acest demers este nvechit. Vd aici marca i influena secolului al XIX-lea n aceste tentative care vor s pun de acord Biblia cu fenomenele naturii. Consider c aceste tentative nu sunt necesare dar sunt destinate eecului. Evenimentele extraordinare raportate de Biblie pot pe alocuri conine urme de fragmente de amintiri, dar care sunt totalmente transformate,

deformate de la o generaie la alta, n plus fiind marcate de intenii i semnificaii diverse ale crui scop era ntotdeauna acelai: mrturisirea atotputerniciei lui Dumnezeu. A interpreta deci evenimentele descrise de Biblie n lumina fenomenelor naturale este un contrasens."). (Adevrul e ca aceast concepie i o lips anumit de modestie se poate aplica i tentativei lui Finkelstein nsui de a gsi concordane neaprate i clare ntre naraiunea Bibliei i datele arheologice cunoscute pn acum , i delegitimrii totale de ctre el a unor relatri biblice numai fiindc nu le-a gsit nc o confirmare n fondul de cunotine, din pcate limitat, al arheologiei). Mai jos sunt prezentate cteva astfel de tentative de explicaii raionaliste, destul de forate, ale Plgilor Egiptului: 1. nroirea Nilului - s-ar fi produs din cauza infestrii cu bacterii, numite Pfiesteria, care s-ar fi unit mpreun , formnd pete mari de roea, foarte asemntoare cu sngele, i ducnd i la moartea petilor. 2. Broatele - moartea petilor a dus la alterarea mediului broatelor, fcndu-le s ias din bli i s se nmuleasc pe uscat. Moartea i putrezirea lor a produs o duhoare cumplit. 3. Pduchi - n urma duhorii s-au produs concentrri mari de insecte devornd organismele moarte, i ele s-au rspndit atacndu-i i pe oameni. 4. Mutele - mirosul a atras i mutele, producnd i nmulirea acestora n gospodriile egiptenilor. 5. Moartea vitelor - probabil c mutele au rspndit prin contact i nepturi boli grave, ducnd la epidemii fatale n rndul animalelor. 6. Bubele - acest caz s-ar datora tot mutelor, care ar rspndi prin nepturi i la om boli ca antraxul. Deci pn aici, urgiile ar avea conexiuni una cu cealalt. 7. Ploaia de foc i piatr - se poate s fi fost o grindin care a distrus recoltele egiptenilor. 8. Lcustele - au acoperit ntreg cerul, hrnindu-se cu recoltele rmase dup grindin. 9. ntunericul de 3 zile - a fost probabil o eclips de Soare (dar greu de crezut c a durat 3 zile ), sau mai probabil o furtun grea de nisip. 10. Moartea ntilor nscui - nu ar fi fost vorba de cium (deoarece ar fi ucis un sfert din populaia egiptean, evreii avnd o tradiie special de a cura grul de dejectele obolanilor). S-a emis ideea ca fost c ntii nscui s-au hrnit cu grul distrus de grindin (aici intervine iari conexiunea dintre urgii), care ar fi dus la nmulirea germenilor patogeni i ntii nscui fiind cei dinti nutrii, pe timp de foamete, au murit subit, ca i omori de ngerul morii.

Desprirea Mrii Roii

Pierzndu-i fiul, faraonul Ramses d dispoziie supuilor de la curte s dea drumul evreilor i s le dea i toate comorile cerute. Dup aproape 400 de ani (?) n Egipt, poporul evreu se refugia acum din nou ctre Canaan - Palestina. Evreii, dup cum ne

spune Biblia, erau cinci sute de mii de brbai evrei,un milion cinci sute de femei i copii, rezultnd doua milioane de refugiai ,ntre care i familia lui Moise -compus din fratele su Aaron i sora sa Miriam. 2 milioane este evident un numr foarte exagerat la vremea respectiv, mai ales c nu s-a gasit nicio urm a unei migraii aa de masive n deert. S-a presupus c poate era vorba de circa 10.000 de oameni, dar i ei ar fi putut lsa vreo urm arheologic oarecare pe parcursul peregrinrilor lor. Oricum n calea lor sttea un obstacol ce prea de netrecut i acela era Marea Roie. Le rmnea o singura alternativ: ori de a ocoli marea, ori de a se ntoarce n Egipt. (dup narativul din Coran, cartea sacr a islamului, redactat cu mult mai trziu, ei sau ntors definitiv n Egipt) Chiar i faraonul se rzgndise ntre timp n privina evreilor. A trimis trupe, inclusiv care trase de cai. Mulimea de evrei era furioas pe Moise, spunnd c era de preferat s triasc n condiile din Egipt, dect s moar n deert. Evreii erau ngrozii de armata egiptean ce se ndrepta spre ei. Muli credeau c ar trebui mai degrab s se predea. Dar o furtun de nisip i inconjur pe egipteni. Acum aveau ocazia - evrei se simeau ntre ciocan i nicoval- ori se predau de bun voie egiptenilor si se ntorceau la robie si muncile silnice sub soarele strlucitor al Egiptului , ori se duceau spre mare, riscnd s se nece - ocolitul ei nu mai era posibil,le-ar fi luat prea mult timp. Are loc ns un miracol salvator prin voia la Dumnezeu - Domnul i poruncete lui Moise s ridice toiagul spre mare. Se porni un vnt nprasnic i foarte puternic, iar Marea Roie se despri n dou ziduri de ap -un lucru ce nimeni nu mai vzuse. Apoi, mulimea de evrei mpreun cu animalele i cu toate cruele cu merinde i cu comorile din Egipt, alergau cu egiptenii i carele lor de lupt pe urmele lor . Moise ridic nc o dat toiagul la porunca Domnului, i, nc o minune, zidurile de ap se prabuir peste egipteni, necndu-i. Diveri crturari i-au dat prerea care ar fi explicaia raional a unui eveniment de acest gen - majoritatea ipotezelor vorbind despre posibilitatea unei erupii vulcanice n regiune i a unui tsunami. Un vulcan care a erupt prin sec.XII-XI i.Hr. a fost probabil Tera, vulcanul din Creta care a erupt i a distrus civilizaia cretan. n Biblie sunt descrii nite stlpi de fum i de foc. Era de ajuns ca un vulcan din apropierea Mrii Roii s fi erupt, pentru ca lava s fi format un istm de cenu doar pentru 1-2 ore. Unii consider ca marea descris de Biblie ar fi fost, n realitate, un lac mltinos, astzi secat. Roile carelor egiptene s-ar fi mpotmolit n el,iar evreii, profitnd de ocazie, i-ar fi atacat pe egipteni, care s-ar fi necat.

n deert
Dup ce au prsit teritoriul egiptean, evreii erau n drum spre Sinai. Cu hrana terminat i fr ap, Moise avea de condus o mulime de evrei simandicoas, muli furioi nerecunosctori fa de ajutorul Domnului. Preferau muli s se ntoarc n Egipt, s munceasc, s construiasc, s cultive cereale, s mnnce pine i usturoi. Dumnezeu probabil i supunea la un test, un lucru pe care i marii sfini o fac retragerea din civilizaie n pustiu, pentru meditaie i rugciuni, precum i post. Moise i cere Domnului s-i trimit hrana zilnic. n acel timp, apar stoluri de psri migratoare seara, evreii osptndu-se cu carne fript. Dimineaa primeau

man cereasc din cer, un praf format din bobite albe, cu gust de miere. Astzi, n orientul apropiat se gsesc diverse castane, crescute n ramuri, i acestea presate, devin un fel de lichid, cu gust de miere. Le mai lipsea apa, iar mulimea era gata sl omoare pe Moise cu pietre. El face un lucru miraculos - dei fcut de Domnul, el spunea c a scos ap din stnc. Stnci cu izvoare gseti peste tot - unele potabile, altele srate. Evreii ajung la poalele Muntelui Sinai, unde vd muntele nconjurat de nori negri i fulgere. Moise i las conducerea poporului fratelui su, Aaron, i se urc pe munte unde rmne 40 zile, innd post. n timpul acela,evreii uitnd de Dumnezeul ce i-a salvat din Egipt, ei l foreaz pe Aaron s fac o statuie de aur din bijuteriile lor, sub forma unui viel(s fie oare zeia Hator luat de la egipteni?). Evreii pretindeau c zei lor egipteni erau furioi pe ei. Moise se ntoarce cu Tablele Celor Zece Porunci, acesta mniat c poporul nu mai recunotea autoritatea Domnului i nchinndu-se la el, sparge tablele din cauza mniei i arunc idolul. Pune o armat de evrei s-i ucid pe cei care s-au nchinat. Refcnd tablele, Moise i pune pe evrei s respecte cele 10 porunci: s-i recunoasc Dumnezeul, s nu se nchine la idoli, s nu insulte numele Domnului i s respecte smbetele - ziua cnd au ieit din Egipt ca zile de odihna, (fiind i cea de-a aptea zi n care Domnul s-a odihnit dup ce a creat Pmntul n sase zile), urmnd apoi alte sase porunci n care s-i respecte aproapele, s nu ucid, s nu fure, s nu mint, s nu se desfraneasca sau s nu devin invidioi pe bunurile altora. nclcarea legilor urma pedeapsa cu moartea (prin aruncarea cu pietre). Diversele pcate i nencrederea i-au fcut pe evrei s fie pedepsii i s pribegeasc 40 de ani n deert. n acest timp s-a fcut Chivotul Legmntului - o comoara religioas de nepreuit. Toi aceti 40 de ani nu arat nici o dovad ascuns n deert dac ar fi existat exodul - nici o rmit de animal, om, lucru material, o bucat din corturile lor, nici o nsemnare sau evreii erau att de disciplinai nct s-i tearg urmele din urma lor, de team c i atunci mai erau nc urmrii de egipteni. Doar o dovad clar ar mai arta dac exodul a existat cu adevrat i aceea e descoperirea Chivotului.

Evreii ajung n Israel. Moartea lui Moise

Dupa 40 de ani,evreii sau mai de graba copii lor ajung in Canan-taramul fagaduintei unde curge lapte si miere.Evreii au fost pedepsiti pentru pacatele lor,multi au fost omorati prin pedepse,altii au murit de batranete.Exista si o poveste impresionata-are loc prima vindecare mentiionata din Biblie-muscarea evreilor de vcatre serpi veninosi si ridicarea unui stalp cu un sarpe de arama tintuit pe el i-a vindecat pe loc.Evrei vor avea de confruntat multe popoare palestiniene,conduse de capetenia de trib,Iosua.Nu si Moise nu va ajunge in Canan,al carui frate(Aaron-primul preot evreu) si sora au murit.La varsta de 120 ani,el mai avea inca putere si vederea nu-i slabise.El se urca pe Muntele Nemo,unde ii priveste pe poporul sau cum ajunge pe pamantul fagaduintei.De ce nu a putut Moise sa ianinteze si el?De ce nu l-a lasat Dumnezeu sa intre mai ales ca l-a sprijinit sa conduca poporul evreu timp de 40 ani?Va amintit probabil crima comisa de Moise in tineretea sa,incalcand una dintre cele 10 porunci,nu s-a ales cu pedeapsa cu moartea,fiind conducatorul evreilor,ci cu exilul.Moise crescuse si in mod egiptean,el poate avea tata egiptean si de asta nu a fost lasat sa intre in Canan-era de origine egipteana si presupusul mostenitor al tronului egiptean,educat intr-o cultura pagana,cu mii de zei.Chiar si despre

inmormantarea sa de c atre Domnul este bizara-in niciun capitol biblic in afara de Noul Testament nu se vorbeste mai mult despre mormantul sau ce nu va fi gasit vreodata-a fost Moise mumificat in stil egiptean?A continuat sa-si pastreze valorile egiptene si cultura,desi conducea un popor monoteist? Nu exista probe,dovezi,urme lasate de evrei in primul rand in desert.Mai probabil,nici nu aexistat un exod,iar 40 de ani de calatorie din Egipt-Israel in loc de cateva saptamani ar fi o exagerare literara.Probabil ca comercianti evrei sau calatori evrei ar fi calatorit in Egipt si probabil au fost impresionati de munca egiptenilor,de natura lor,de constructile lor,bineinteles ca nu de zeii.Totusi,nu exista nici doverzi ca un faraon i-ar fi luat pe sclavi pe evrei,deoarece muncitorii egipteni aveau mai multe experienta in ridicarea constructiilor egiptene,ia urgiile erau probleme de viata cu zi de zi la egipteni,cele mai mari fiind invadarea lor de catre popoarele mariile -hititii.Probabil ca influenta egipteana,si crearea legilor dupa codul lui Hammurabi,cunoasterea modului de viata egiptean,calatoria si supravietuirea in desert- ar iesi o adevarata poveste biblica.Evreii probabil se intelegeau cu egiptenii,chiar si Avraam s-a inteles cu faraonul din timpul sau.Probabil ca nu a existat nici un exod care sa dureze 40 ani,fiindca egiptenii nu ar lua ca sclavi si nici nu i-au luat pe evrei ca sclavi.Si daca nu a existat exodul,nu a existat nici Chivotul Legamantului.Totusi,gasirea unei dovezi in desert,faptul ca evreii ar fi trecut pe acolo,probabil ca atunci,exodul chiar a existat,nu ca o calatorie de supravietuire si lupta importiva egiptenilor,ci ca o meditatie religioasa,parasirea civilizatiei si pentru post,intemeiera unei religii monoteiste stabile si pregatirea pentru ocuparea Israelului.

Adevaratul Moise
Numele Moise provine din cuvantul egiptean Mos care inseamna copil. Dar acest cuvant are un inteles legal mult mai larg - fiul legal si mostenitorul de drept. Era pedepsit cu moartea sa pronunti numele lui Akhenaton dupa izgonirea sa, asa ca s-a stabilit un cod prin care adeptii sai sa se refere la persoana faraonului exilat. Astfel, l-au numit Mos, fiul, pentru a indica faptul ca era fiul legitim al lui Amenhotep III si mostenitorul de drept la tronul tatalui sau. Vechea limba egipteana nu avea vocale scrise, desi acestea erau pronuntate. Cuvantul scris insemnand copil sau fiu avea deci doar doua consoane, m si s si este usor de vazut cum cuvantul evreiesc Moise a fost derivat din egipteanul Mos. S-ul final din pronuntia evreiasca, Moses, deriva din traducerea greceasca a numelui biblic.Dupa abdicarea sa, Akhenaton/Moise a trait cu adeptii sai in exil in sudul Sinaiului timp de 25 de ani, pe durata domniilor lui Tutankhamon, Ay si Horemheb. Aici, Akhenaton/Moise a trait printre beduinii Shasu, cu care a si format o alianta. Auzind de moartea lui Horemheb, Akhenaton/Moise a decis sa se intoarca din exilul sau in Sinai inapoi in Egipt, pentru a-si cere tronul.In hainele sale de beduin, zdrentuite, Akhenaton/Moise a ajuns impreuna cu aliatii sai la rezidenta generalului PaRamses de la hotarele orasului Zarw, locul sau de nastere, care acum devenise o inchisoare pentru adeptii lui. Pa-Ramses, deja un om batran, facea pregatirile necesare pentru incoronarea sa si era gata sa devina primul conducator al celei de-a

19-a dinastii cand a fost informat de venirea lui Akhenaton/Moise.Akhenaton/Moise l-a provocat pe Pa-Ramses revendicand tronul. Generalul, foarte surprins, a decis sa organizeze o intalnire a oamenilor intelepti ai Egiptului ca sa il ajute sa ia o hotarare. La adunare, Akhenaton/Moise a venit cu sceptrul sau al puterii regale, pe care il luase cu el in exil, si a luat parte la ritualuri sacre pe care numai regele stia sa le faca. Cand au vazut sceptrul autoritatii regale si ritualurile lui Akhenaton/Moise, oamenii intelepti au ingenuncheat in adoratie in fata lui si l-au declarat rege de drept al Egiptului. Insa Pa-Ramses, care era conducatorul armatei, si-a folosit puterea pentru a schimba verdictul preotilor si al inteleptilor si si-a instituit dreptul de a conduce prin forta - printr-o lovitura de stat adica.Generalul Pa-Ramses a devenit astfel Ramses I, primul faraon al dinastiei a 19-a. Akhenaton/Moise nu a mai avut alta alegere decat sa fuga din Egipt impreuna cu adeptii sai - israelitii si egiptenii care imbratisasera religia lui Aton -, incepand astfel Exodul pana in Sinai prin aria mlastinoasa de la sudul Zarw-ului si nordul Lacului Temsah, pentru ca acest drum dificil impiedica potentialele care egiptene sa ii urmareasca. Dupa un timp, Akhenaton/Moise a mers catre nord, catre Gaza, pentru a cotropi orasul cu aliatii sai Shasu. Seti I, fiul lui Ramses, a condus o armata impotriva lui Akhenaton/Moise, a israelitilor si a Shasu, avand o victorie sangeroasa.Este foarte probabil ca Akhenaton/Moise sa fi fost omorat de Seti I in timpul acestor miscari militare.Trupul sau nu a fost descoperit ce coincide cu Biblia.La Luxor,in Valea Regilor,locul unde a fost descoperit mormantul lui Tutankhamon,precum si mormantul mamei si sotiei sale=Maia si Ankensekhamon,s-a descoperit insa un sarcofag misterios gol,cu numele si gura fetei scrijelite,abia se mai cunoaste fata si un craniu.Sa fie oare regele Akhenaten sau mult cautatul mormant a lui Moise?In mod misterios,chiar si sotiile lor dispare in od misterios-Sefora dispare din Biblie dupa ce si-ar fi omorat baiatul-Ghorsen in urma circumciziei facta gresit,pe cand sotia lui Akhenaten-Nefertiti dispare si ea din istorie. Akenaten si Moise si-au pierdut amandoi fii-Akenaten pe Tutankhamon care a murit insa la mult timp dupa moartea sa si Moise care s-a pierdut fiul,ucis de sotia sa.Ambele sotii ar fi fost alungate.

Moise innd Tablele Legii, pictur de Rembrandt

necarea egiptenilor la Marea Roie

Adoptarea lui Moise de ctre fiica faraonului

Referat realizat de elevul clasei a IV-a A, Nicoara Adrian