Obiceiuri și tradiții în județul Giurgiu

Cunoaștem faptul că noi, românii, deținem tradiții bogate, variate și originale. Obiceiurile
sunt, în cea mai mare parte, transmise prin tradiție, supuse unui continuu proces de adaptare la
noi contexte politice, sociale și culturale.La capitolul acesta, județul nostru, Giurgiu, are o
multitudine de obiceiuri și tradiții speciale și frumoase, pe care majoritatea oamenilor le practică
cu drag și cu voie bună.

1.Șezătoarea
Șezătoarea era una din cele mai importante adunări în viețile saturilor, în perioada iernii,
eveniment la care putea participa toată lumea, de la bătrâni la tineri, de la bărbați la femei. Pentru
a revitaliza și valorifica obiceiurile de muncă din perioada de iarnă și pentru a aduce în
actualitate creațiile artistice tradiționale, în fiecare an era organizat festivalul Județean
"Șezătoarea", unde se pregăteau manifestări tradiționale autentice. Femeile coș, îndrugă și
împletesc lână, țes la război, bărbații curată porumb, iar nu din urmă, copiii care cânta și spun
ghicitori.

Obiceiuri de primăvară

De obicei,

1. Focurile
În această perioada, oamenii se pregătesc din timp, ultima zi în caree se mănâncă de dulce fiind
duminică de lăsat de Sec. Oamenii profitând de asta, petrec și se distrează pentru a depăși postul
lung până la Paști, deoarece atunci încep și muncile grele de primăvară, printre care se numără
curățenia, reparațiile și muncă prin gospodării, în Giurgiu dominand agricultură și în zilele
noastre. În această seară (duminică), în majoritatea satelor, se fac focuri atât în față porților cât și
în locuri mai libere, având rol de curățare dar și purificare, pe lângă nelipsită distracție alături de
cei dragi. Se mai găsesc și sub denumirea de olelii/parlovine.

2. Bătutul halvitei
Este un obicei practicat de către copii, în seară de Lăsat de Sec. Stăpânul casei, atârnă o funie de
tavan de care este legată o halviță ce este mișcată, iar copiii trebuie să o prindă cu gură, fiind o
activitate distractivă, aceștia de obicei făcând un mic "concurs".|

De obicei, oamenii se preocupa de gosodariile lor cand sarbatorile pascale se apropie,

gospodinele curatandu-si locuinta si facand diverse "bunatati". In ceea ce priveste masa de Pasti,
sub nicio forma nu trebuie sa lipseasca ouale rosii, cozonacul, drobul de miel si pasca. Femeile
din satele giurgiuvene respecta ritualul vopsirii oualor in Joia Mare, deoarece vinerea este
considerata ca si ziua de Pasti, in biserici avand loc "Prohodul".
3. Floriile

Colind practicat în dimineață Floriilor, din cete formate din 4-5 baieticu vârste cuprinse între 8
și 13 ani, toti având crenguțe de salcie în mâna. Acestia cânta la fereastră, iar după ce îl termină,
copii pun crenguțe de salcie la geamul gazdei și primesc de la gazde bani și ouă.

Obiceiuri de Craciun

Dacă în judeţe din vestul ţării de exemplu, în noaptea dinaintea Ajunului Crăciunului,
colindătorii primesc bani drept răsplată pentru urările lor, la Giurgiu încă se mai practică oferirea
de covrigi şi mere. În ziua de Crăciun, şi în judeţul Giurgiu se merge cu Steaua. La ţară, cetele
sunt formate din maximum trei băieţi care, în schimbul urărilor, primesc bani. In unele comune,
cum ar fi Colibasi, Gostinari, copiii, în special elevii claselor 5-8, merg împreună cu cadrele
didactice la biserica, pentru a cânta diferite colinde și a spune poezii, acest obicei fiind de câțiva
ani.
În unele sate (Valea Dragului, Colibasi, Campurelu, Vărăști, Dobreni etc) în seară de 23, se
practică "ceață" unde de obicei, copiii, se strâng și se distrează până dimineață. Scosul porților și
datul cu petarde este una din activitățile practicate de aceștia. Dimineață, merg împreună la
colindat, primind covrigi și mandarine, nelipsind lumânarea.