OBICEIURI ȘI TRADIȚII

DE CRĂCIUN ÎN
MAREA BRITANIE ȘI ÎN
ROMÂNIA
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Marea Britanie:
 Craciunul in Marea Britanie este sarbatorit din anul 596 , cand
Sfantul Augustin a ajuns pe meleagurile acesteia, insotit de
calugari, pentru a-i crestiniza pe anglo-saxoni.
 Pentru britanici, Craciunul este una dintre cele mai importante
sarbatori, locuitorii Regatului Unit petrecandu-si aceste zile
ascultand colinde, decorand brazii de Craciun si impodobindu-si
locuintele cu ramuri de brad.
 Mos Craciun este numit in Anglia, Father Christmas (Parintele
Craciun). Este imbracat in rosu sau verde si lasa cadourile in
Ajunul Craciunului, dar acestea nu sunt desfacute pana a doua zi
de Craciun.
 Copiii agata la capul patului o fata de perna sau ciorapi, sperand ca
a doua zi le vor gasi pline de cadouri.
 A doua zi de Craciun este numita Boxing Day (Ziua Cutiilor),
doarece in trecut, baietii mergeau din casa in casa, colindand si
adunand banii in cutii din lut, asemanatoare pusculitelor. La finalul
zilei, cand cutiile se umpleau colindatorii le spargeau si imparteau
banii.
 Masa traditionala de Craciun are loc pe 25 decembrie, in cursul
dupa-amiezii. Daca in trecut principalul fel de mancare era
Frumenty, un porridge facut din porumb, astazi retetele s-au
schimbat si diversificat. La Frumenty se adauga oua, fructe, bucati
de carne si prune uscate, intregul amestec fiind infasurat intr-o
panza speciala si fiert. La cina de Craciun se mananca friptura de
curcan cu legume si sosuri, la desert servindu-se budinca insotita
de sos de brandy. In afara de budinca se mai mananca placinte sau
diverse produse de patiserie, insotite de fructe uscate si taiate in
bucati mici.
 Un obicei traditional, intalnit si la alte popoare europene, este
realizarea unei mici scenete, in general pantomime. Obiceiul este
foarte vechi, fiind atestat inca din Evul Mediu, cand actorii
improvizati numiti "mummers" se mascau si jucau mici scenete de
Craciun. Astazi, obiceiul se mai pastreaza in special in zona rurala.
 Un alt obicei la care nu au renuntat, desi el nu mai are semnificatia
de odinioara. Ba chiar, unii tineri se opresc întii la "PUBLIC
HOUSE" - pe scurt "PUB" - adica la cârciuma, si ajung la biserica
veseli si pusi pe sotii, spre necazul celor mai în vârsta.
 Obiceiul de a decora casele cu plante perene („evergreen”), plante
care rămân verzi tot timpul anului (ilice, iederă,vâsc, laur ,
cimișir), se spune că își are originile în încercarea de a înrădăcina
imaginea primei biserici creștine britanice, construite din crengi de
copaci pereni.
  La prânzul de Crăciun, așezați în jurul unei mese îmbelșugate,
membrii familiei iau în primire pocnitorile ascunse sub farfurii. O
pocnitoare de Crăciun constă dintr-un tub acoperit cu hârtie, care
produce un zgomot puternic, atunci când capetele îi sunt trase
înafară; în acel moment ies la iveală un coif care trebuie purtat în
timpul mesei , mici obiecte decorative și o hârtiuță cu o ghicitoare
ce trebuie împărtășită cu glas tare.
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

România:
 Creștinii celebrează Crăciunul, sărbătoarea Nașterii Domnului,
În fiecare an, pe 25 decembrie. Există multe tradiții și obiceiuri
legate de acest eveniment și, chiar dacă unele dintre ele au fost
înlocuite, multe altele s-au păstrat.
 În unele zone ale ţării, porcul se taie pe 20 decembrie, în ziua de
Ignat. Tradiţia populară spune că, în noaptea de Ignat, porcii
visează că vor fi tăiaţi, motiv pentru care, din această zi, nu vor
mai mânca, nu se vor mai îngrăşa şi nu vor mai pune carne pe ei.
 În alte părţi ale ţării, datina spune că porcul se taie în ziua de
Crăciun. În aceste zone, gospodinele pregătesc un fel de mâncare
din carne macră de porc, cu ceapă şi slănină, denumită „pomana
porcului”. Cu această mâncare se servesc primii oaspeţi care calcă
pragul casei în ziua de Crăciun.
 În Bucovina, în Ajunul Crăciunului, în fiecare casă se lasă pe masă
un pahar cu apă şi un colac dulce. Tradiţia spune că, în această
noapte, sufletele celor răposaţi revin la casele lor, îşi umezesc
buzele cu apă şi gustă din colacul împletit.
 Grupuri de copii merg la colindat în seara de 23 decembrie, până la
miezul nopţii sau chiar până la ziuă, în anumite părţi. „Moş-
Ajunul”, „Bună-Dimineaţa”, „Colindişul” sau „Bună Dimineaţa la
Moş Ajun” sunt colindele tradiţionale, în funcţie de zonă. Prin
Ardeal, copiii care merg la colindat poartă noroc sau fericire,
conform credinţei populare.
 O tradiţie răspândită în întraga ţară spune că, în dimineaţa de
Crăciun, aduce noroc dacă ne spălăm cu apă proaspătă, luată dintr-
o fântână sau dintr-un izvor, în care să punem o monedă de argint.
Dacă îndeplinim acest obicei, credinţa populară spune că tot anul
vom fi curaţi ca argintul şi feriţi de boli.
 Odată cu prima zi de Crăciun şi până la Bobotează, copiii umblă cu
Steaua, obicei ce aminteşte de steaua care a vestit naşterea lui
Iisus, călăuzindu-i pe cei trei magi. Grupul de copii cântă versuri
religioase despre naşterea lui Iisus, precum „Steaua sus răsare” sau
„Trei crai de la Răsărit”.
 În unele zone ale ţării, Capra, ţurca sau Brezaia se joacă de la Ignat
şi până la Crăciun, în alte colţuri, datina începe odată cu zilele
Crăciunului, iar în unele părţi, are legătură doar cu ziua de Sfântul
Vasile. Jocul „Caprei” (uciderea, bocirea, înmormântarea şi
învierea) era, în trecut, un ceremonial grav, însă ulterior a devenit
un ritual menit să aducă bogăţie anului ce urmează.
 În zona Muscelului, localnicii consideră că cele patru zile după 24
decembrie corespund celor patru anotimpuri – prima zi reprezintă
primăvara, a doua zi vara, a treia zi corespunde toamnei, iar ultima
iernii. Datinile spun că anotimpurile vor fi aşa cum va fi vremea în
aceste patru zile.
 Împodobirea bradului cu ocazia Crăciunului este un obicei ce
provine de la germani, la fel ca şi cântecul „O, brad frumos!”.
Această tradiţie a pătrus din Alsacia în Franţa la sfârşitul secolului
al XIX-lea, după care a fost preluată de ţările de Jos, Spania, Italia,
Elveţia. În aceeaşi perioadă, germanii din oraşele româneşti
împodobeau brazii de Crăciun, obicei ce s-a răspândit în toată ţara.

 Înziua de Crăciun se servesc carnati, caltabosi, sarmale, lebar,

piftie, toba, salata de boeuf si alte alimente.