TRADIȚII ȘI

OBICEIURI DE IARNĂ
LA ROMÂNI
PROIECT REALIZAT DE
ZOTA SEBASTIAN GABRIEL
CLASA A-6-A
 COLINDATUL
• Din punctul nostru de vedere, Crăciunul este cea
mai importantă sărbătoare a iernii, care aduce cu ea
un obicei extraordinar de frumos și solemn, colindul.
• În zona Moldovei, Crăciunul reprezintă o sărbătoare
importantă. În zona rurală a țării sărbătoarea
Crăciunului este respectată cu sfințenie de fiecare în
parte, iar tinerii, cu mic, cu mare, au datoria de a
colinda pe la casele oamenilor, pentru a le ura de bine
și sănătate. Dimineața colindă copiii cei mai mici, spre
după- amiază şcolarii, iar către seară colindă tinerii.
• Aceste cântece deosebit de frumoase, colindele, au
menirea de a anunța Nașterea Mântuitorului, iar
colindătorii reprezintă chipul îngerilor care au
vestit Nașterea Domnului.
 BRADUL DE CRĂCIUN
• Simbolul sărbătorilor de iarnă este mult doritul brad
de Crăciun. Bradul este cel mai important arbore din
obiceiurile româneşti, fiind prezent la cele mai
importante evenimente din viaţa unui om: botezul,
căsătoria şi înmormântarea.
• Se consideră că bradul aduce noroc, viaţă lungă,
prosperitate şi fertilitate, motiv pentru care oamenii îşi
împodobesc casa cu crengi de brad.
• În ziua de azi, toată lumea abia aşteaptă să
împodobească bradul; acest obicei are loc în ajunul
Crăciunului sau în noaptea de Crăciun, când Moş
Crăciun aduce, pe lângă cadouri, şi bradul frumos
împodobit cu globuri şi beteală.
 OBICEIUL CAPREI
• Acest obicei ţine, de regulă, de la Crăciun până
la Anul Nou. Numele obiceiului variază de la o
regiune la alta: cerb în Hunedoara, capră sau
ţurcă în Moldova şi Ardeal, borita (de la bour)
în Transilvania de sud, „brezaia“ în Muntenia şi
Oltenia (din cauza înfăţişării pestriţe a măştii).
• Jocul caprei prezinta un scenariu al mortii si
invierii rituale. Capra cade la pamant si trebuie
sa fie resuscitata, readusa la viata. Probabil
originea este in vechi culte ale divinitatilor cu
infatisari animaliere care mor si renasc; asta se
potriveste foarte bine si cu perioada anului in
care timpul vechi, imbatranit, uzat al anului
este cel care renaste, creste soarele in fiecare zi
odata cu solstițiul.
 OBICEIUL SORCOVEI
• Sorcova este un obicei corespunzător Anului
Nou, care aduce mare bucurie în casele românilor.
• Acest obieci este practicat de către copii, în
general. Aceştia au o crenguţă înmugurită de
copac sau o sorcovă confecţionată dintr-un băţ în
jurul căruia s-au împletit flori de hârtie colorată.
• Numele de sorcovă are originea în cuvântul
bulgar surov (verde fraged), făcând aluzie la
ramura abia îmbobocită, ruptă odinioară dintr-un
arbore.
• Scopul acestui obicei constă în atingerea de mai
multe ori a persoanele cu sorcova, făcând urări de
bine şi bunăstare celui vizat.
 OBICEIUL PLUGUȘORULUI
• Plugușorul este o urare tradiţională în preajma
Anului Nou, care a păstrat ritualul unei invocări
magice cu substrat agrar.
• El este întotdeauna însoţit de strigături, pocnete
de bici şi sunete de clopoţei, dar plugul adevărat,
tras de boi, a fost înlocuit cu un plug miniatural,
mai uşor de purtat, sau de buhaiul care imită
mugetul boilor. Textul pluguşorului imprimă un
ritm vioi, urărările sunt vesele şi optimiste.
• Scopul pugușorului este legat de dorința ca anul
ce urmează să fie unul cu recolte bogate.
 TRADIȚIA LUI MOȘ CRACIUN
• Crăciunul este un festival anual de comemorare a
nașterii lui Isus Hristos, datat în general la 25
decembrie ca o sărbătoare religioasă şi culturală
celebrată de miliarde de oameni din întreaga
lume.
• Tradiţiile populare moderne includ oferirea de
cadouri, muzică de Crăciun și colinde, schimburi
de felicitări de Craciun, sărbători bisericești, mese
speciale, precum și afișarea diverselor decoraţiuni
de Crăciun, inclusiv pomi de Crăciun, lumini de
Crăciun, scene cu Nașterea lui Iisus, ghirlande,
coroniţe, vâsc, și ilex.