http://referate.wyz.

ro/

OBICEIURI ROMÂNEŞTI DE PAŞTE

Paştele reprezintă sărbătoarea Învierii lui Iisus Christos. Începutul acestei

sărbători e văzut chiar în Cina cea de Taină, pâinea şi vinul simbolizând
sacrificiul trupului şi al sângelui, ca preţ al răscumpărării.
În tradiţia ortodoxă, începutul sărbătorii e marcat o dată cu postul de
şapte săptămâni.
O semnificaţie foarte
importantă o are Joia
Mare din Săptămâna
Patimilor. Din această zi,
ţăranii încetează lucrul la
câmp şi se concentrează
asupra casei, a curţii,
pentru ca totul să fie
curat. Tot în Joia Mare,
femeile încep să
pregătească pască şi să
vopsească ouăle. Potrivit
tradiţiei, la miezul nopţii
dintre sâmbătă şi duminică, oamenii se trezesc din somn în bătaia clopotelor. Se
spală cu apă curată, îşi pun straie noi, iau câte o lumânare şi pornesc către
biserică. Acasă le e îngăduit să rămână doar celor foarte bolnavi.
La biserică, preotul - cu Sfânta Evanghelie şi crucea în mână, urmat de
alaiul de credincioşi - iese cu lumânarea aprinsă (Lumina) şi înconjoară biserica
de trei ori. Serviciul divin se desfăşoară afară, iar când preotul va rosti „Christos
a înviat!” toţi cei prezenţi la acest serviciu religios vor spune „Adevărat a
înviat!”. Răspunsul e recunoaşterea tainei Învierii, iar aceasta va fi formula de
salut timp de 40 de zile, până la Înălţarea Domnului.
Cu lumânarea aprinsă, fiecare se întoarce acasă şi face o cruce mică pe
peretele dinspre răsărit, afumându-l cu lumânarea, pe care o va păstra tot restul
anului.

Oamenilor le este permis să mănânce bucăţele (pasca/pâinea, ouăle roşii,

carnea de miel, sarea şi vinul) abia după ce acestea se sfinţesc şi după ce fiecare
persoană participă la Liturghie.
Se spune că acei care ciocnesc ouă roşii în ziua de Paşte se vor întâlni şi
pe lumea cealaltă.
Prima zi de Paşte trebuie să fie petrecută liniştit, fiind interzisă orice
activitate distractivă. În această zi, e interzis şi somnul.
Luni, a doua zi de Paşte, oamenii dau de pomană pentru cei morţi,

1
 http://referate.wyz.ro/

mergând, în cele mai multe cazuri, la cimitir. O credinţă răspândită printre

români e că, timp de o săptămână de la Înviere, porţile Raiului sunt deschise
larg. Tocmai de aceea se spune că sufletele celor care mor în Săptămâna
Luminată ajung direct în Rai. În funcţie de zonele ţării, există obiceiuri şi
obiceiuri.

Tradiţii şi obiceiuri de Paşte în Transilvania

Poate cel mai de notorietate e unul din zona Transilvaniei, cunoscut sub
numele de „stropit”. Potrivit acestui obicei - preluat de la maghiari - băieţii
merg în familiile în care există o fată sau mai multe, pe care le stropesc cu
parfum, „ca să nu se veştejească”. „Stropitul” este păstrat şi azi şi reprezintă un
bun prilej pentru o reîntâlnire cu prietenii, şi, în fond, de distracţie.
În părţile Sibiului, există obiceiul ca de Paşti să fie împodobit un pom (un
arbust) asemănător cu cel de Crăciun. Singura deosebire constă în faptul că, în
locul globurilor, se agăţă ouă vopsite (fără conţinut). Pomul poate fi aşezat într-
o vază frumoasă şi farmecul sărbătorii sporeşte cu o podoabă de acest fel.
În Maramureş, zona Lăpușului, dimineaţa în prima zi de Paşti, copiii
(până la vârsta de 9 ani) merg la prieteni şi la vecini să le anunţe Învierea
Domnului. Gazda dăruieşte fiecărui urător un ou roşu. La plecare, copiii
mulţumesc şi urează gospodarilor „Sărbători fericite”. La această sărbătoare,
pragul casei trebuie trecut mai întâi de un băiat, pentru ca în acea gospodărie să
nu fie discordie tot restul anului. Sărbătoarea Paștelui își are obiceiurile si
tradițiile specifice, în funcție de zonele țării. În Transilvania, datorita
confluențelor orientale și occidentale pe care le are regiunea, Paștele a adoptat
de-a lungul timpului tradiții specifice atât de la sași, de la maghiari, cât și de la
români.
După respectarea Postului Mare, în satele romanești se trăiește
solemnitatea Săptămânii Patimilor. In aceasta săptămâna, țăranii încearcă sa
încheie toate activitățile gospodărești: pământul să fie arat și semănat, casele să
fie văruite. In Miercurea, Joia și în Vinerea Mare femeile pregătesc pasca,
mielul si ouăle, a căror încondeiere se distinge in Transilvania printr-o varietate
mare de modele si culori. Toate acestea reprezintă elementele purtătoare ale
simbolului sacrificiului pascal și al Învierii.
În dimineața primei zile de Paște, în unele sate transilvănene toți membrii
se spăla pe față cu apa dintr-un vas în care a fost pus un ou roșu, un ban de
argint și o crenguța cu busuioc. Tot în aceasta zi în unele zone există credința că
îți va merge bine dacă prima persoană care intră în casă va fi un bărbat.
A doua zi de Paste se distinge în Transilvania prin obiceiul „udatului”.
Băieții îmbrăcați în haine tradiționale mergeau odinioară să stropească fetele.
Obiceiul stropitului de Paști a fost adus în Transilvania in perioada Evului
Mediu de sașii din zona Sibiului si s-a răspândit in toate comunitățile reformate
și catolice din Ardeal. Se spune ca fetele care ar fi stropite vor avea noroc tot

2
 http://referate.wyz.ro/

anul. În trecut, fetele erau udate cu apă din fântână, însă în zilele noastre apa a
fost înlocuită cu diverse sortimente de parfum.
Exista si o serie de superstiții pentru perioada de Paste. Se spune, de
exemplu, că celui care va dormi in ziua de Paste îi va ploua fânul și se va strica.
De asemenea, se spune ca cei care mănâncă miel n-au voie sa dea oasele la
câini, ci trebuie să le îngroape sub un măr, iar cojile de ouă se dau pe apă. De
Paște cine merge la biserică trebuie să-și pună un ou roșu în sân ca tot anul să
fie roșu și frumos, iar fetele să aibă pețitori.
Tot în aceste părți ale țării există și tradiția ca bărbații din sat să se
întreacă la ciocnitul ouălor.

Tradiţii şi obiceiuri de Paşte în Maramureş

În satele tradiţionale maramureşene se obişnuieşte ca în Joia Mare să se

vopsească ouăle. În alte locuri, acest obicei se practică în Vinerea Mare. Ouăle
roşii sunt asociate cu jertfa Mântuitorului, însă şi celelalte culori au semnificaţii.
Credinţa populară spune că atâta timp cât vor fi vopsite ouăle roşii, răul va fi
ţinut departe. Tradiţiile de Paşti sunt nenumărate în Maramureş şi se leagă nu
doar de vopsirea ouălor, ci şi de ciocnitul ouălor şi superstițiile despre acestea.
Credinţele maramureşenilor fac referire şi la celelalte bucate specifice pe masa
de Paşte: mielul şi pasca.
Oul reprezintă simbolul fecundităţii şi era folosit din cele mai vechi
timpuri şi de alte popoare, în ritualurile lor de sărbători. De exemplu, popoarele
Asiei şi Europei care serbau Anul Nou la echinocţiul de primăvară ofereau în
dar prietenilor şi vecinilor, ouă roşii.
La creştini, oul îl reprezenta pe Creator care creează tot şi conţine în sine
totul. Oul vopsit în roşu este asociat cu sângele Mântuitorului. Există mai multe
legende în acest sens. Oul roşu este asociat cu sângele Mântuitorului. Una dintre
legende spune că în momentul în care Maria Magdalena a pus coşul cu ouă sub
crucea pe care era răstignit Hristos, a curs sânge pe acestea şi s-au colorat în
roşu. O altă legendă spune că la cina împărătească, la trei zile după răstignirea
Mântuitorului, împăratul a zis că atunci va învia Hristos, când ouăle de pe
această masă se vor înroşi şi cocoșul care era gătit va cânta. Şi imediat ouăle s-
au înroşit, iar cocosul a cântat. Se mai spune că s-au aruncat cu pietre în
Mântuitorul, iar acestea s-au prefăcut în ouă roşii.

Tradiţii şi obiceiuri de Paşte în Bucovina

Sărbătoarea Floriilor este cunoscută în Bucovina sub denumirea de

Duminica Stâlparilor, iar semnele din această zi sunt interpretate ca prevestiri
pentru anul acesta. Se spune că după cum va fi timpul în ziua de Florii, aşa va fi
şi în ziua de Paşti, iar dacă de Florii ies broaştele, atunci vara va fi frumoasă. În
toate aşezările din Bucovina, obiceiurile şi îndeletnicirile legate de Sfintele

3
 http://referate.wyz.ro/

Sărbători de Paşti definesc cu precădere personalitatea bucovineanului, un om

liber şi puternic, gata să se elibereze de „balastul” pe care îl simte aproape.
În duminica Floriilor se sfinţesc la Biserică ramurile de sălcii, ”mâțișorii”,
care încep a înmuguri. Această ramură este dusă acasă şi aşezată la icoane
pentru spor în gospodărie, dar şi pentru fete pentru spor în dragoste. De
asemenea ele se folosesc şi în caz de boală, punându-se sub perna celui suferind
sau pentru îmbunătăţirea vederii.
Sărbătoarea Floriilor este cunoscută în Bucovina sub denumirea de
Duminică Stâlparilor.

Tradiţii şi obiceiuri de Paşte în Oltenia

În Oltenia obiceiurile sunt puţin diferite faţă de celelalte regiuni. Paştele

presupune reîntoarcerea oamenilor la Dumnezeu.
Potrivit tradiţiei, femeile nu au voie să doarmă în Joia Mare, altfel vor
dormi tot anul. În această zi, se spune că sufletele celor trecuţi în nefiinţă se
întorc la casele lor, iar în fiecare gospodărie este aprins focul pentru cei morţi.
În zona Olteniei, bărbaţii încondeiază ouăle. Este una dintre cele mai
reprezentative tradiţii practicate. Tot aici, ouăle sunt dăruite la masa de Paşte de
către fini, naşilor iar feciorii le oferă fetelor la hora satului.
În dimineaţa de Paşti, după ce credincioşii vin de la Biserică cu
lumânarea aprinsă nu au voie să intre în casă până nu se culege din grădină
iarbă verde şi se pune pe scările casei. Masa de Paşti trebuie să fie încărcată cu
bucatele tradiţionale. Pe lângă ouă roşii gospodinele mai pregătesc şi faimoasa
ciorbă de bureţi, cunoscută în alte zone ca ciorbă de miel.
În a doua zi de Paşti, fetele se îmbracă cu zăvelci, marame lucrate şi
poale. Acestea îşi demonstrau măiestria în domeniul ţesutului şi a cusutului în
faţa întregului sat.

Tradiţii şi obiceiuri de Paşte în Dobrogea

Potrivit tradiţiei, ouăle se ciocnesc în prima zi numai "cap cu cap", în a

doua zi, "cap cu dos", iar în a treia zi "dos cu dos".
Fetele şi flăcăii obişnuiesc în dimineața primei zile de Paşte, înainte de
răsăritul soarelui şi fără a fi văzuţi de nimeni, să se scalde într-o apă curgătoare
spre a fi "iuţi, sprinteni, uşori, sănătoşi, harnici şi iubiţi".
În noaptea de Înviere, toţi românii merg la biserică pentru a lua lumina Sfânta.
După slujba de Înviere de la miezul nopţii are loc prima masă de Paşte în
familie, atunci cânt gospodinele aşează pe masa bunătăţile pregătite. În a doua
zi de Paşte, finii merg în vizită la naşi, unde duc bucate alese (o sticlă de vin, un
cozonac sau un tort) pentru a sărbătorii împreuna Paştele.
O tradiţie foarte importantă este ca, în Noaptea de Înviere, la ora 12 se
stinge lumina în Biserică, iar credincioşii vin şi iau lumina de la preot după care

4
 http://referate.wyz.ro/

o duc acasă. Tot în această noapte, la sfârşitul slujbei se oferă pasca înmuiata în
vin.
În prima zi de Paşte, imediat cum se trezesc, credincioşi se spală pe mâini şi pe
faţă după care trebuie să-şi facă semnul crucii de trei ori şi să ia o bucată din
pasca înmuiata în vin, apoi, ciocnesc ouă roşii.
Paparuda este un obicei Dobrogean şi se desfăşoară în a treia zi de Paşti.
Aceasta constă în stropirea cu apă a unui alai de tinere sau de femei bătrâne
împodobite cu flori sau cu ramuri verzi. Alaiul este format din tineri mascaţi.
Femeile se înfăşoară în ghirlande de boz, brusture sau fag şi umblă prin sat de la
casă la casă şi prin cântecul şi jocul lor invocă ploaia.

Ca şi Paparuda un alt obicei este Caloianul. Are loc în a treia zi de Paşte.

În această zi se face o păpuşă de lut, se îngroapă în câmp. După o perioadă de
timp, păpuşa se dezgroapă şi se rupe în bucăţi după care se împrăştie pe câmp.
Acest ritual este făcut pentru belşugul, fertilitatea şi regenerarea vegetaţiei.

Tradiţii şi obiceiuri de Paşte în Banat

Sărbătoarea Învierii Domnului este celebrată în Banat acordându-i-se o

valoare deosebită. Tradițiile de Paște din Banat sunt mai puține decât în alte
zone, însă chiar și aici se practică tradiția tămâierii bucatelor prin ouăle roșii,
drobul de miel și nelipsitul cozonac.
Paștele este cea mai importantă sărbătoare creștină a anului, aceasta
comemorând Învierea Domnului Iisus Hristos. Învierea este astfel celebrată la
sfârșitul postului Paștelui și la trei zile după răstignirea lui Iisus Hristos. În
multe zone ale țării noastre tradițiile specifice acestei sărbători sunt încă păstrate
cu sfințenie. De exemplu, referindu-ne la zona Banatului, aici obiceiurile de
Paște sunt intercalate cu mai multe culturi și fiecare a preluat de la cealaltă
părțile care i-au plăcut mai mult.
În zona Banatului cea mai importantă zi este considerată a fi Joia mare.
Astfel că în credința bănățenilor în această zi un personaj mitologic feminin,
numit Joimărița, umbla prin sate și le pedepsea pe fetele care nu își terminau de
tors lâna, iar pe cele mai leneșe le lua la ea acasă și le mânca.
În prezent în Joia Mare se aprind focurile în cimitire pentru că se crede că
în perioada Paștelui se deschide cerul și sufletele morților se întorc în sat.
Deopotrivă, pregătirea bucatelor tradiționale se face după terminarea curățeniei
mari.
În Sâmbăta Mare se sacrifică mielul și gospodinele pregătesc mâncăruri
delicioase din acesta. La micul dejun din prima zi de Paști, se practică tradiția
tămâierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primește o linguriță de paști, adică vin
și pâine sfințite. În meniul acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert,
ouă albe și mâncăruri tradiționale, după acestea continuându-se masa cu friptură
de miel.

5
 http://referate.wyz.ro/

Cea de-a doua și cea de-a treia zi de Paște sunt rezervate jocului popular.
Tinerii și bătrânii se adună în centrul satului în fața bisericii și spre seară începe
hora mare a satului. Ca referință, satul Târnova din județul Caraș-Severin este
unul dintre puținele din Banat în care portul popular mai este păstrat cu
sfințenie, la loc de cinste. De altfel, nu există sărbătoare în sat la care costumul
popular să nu fie purtat. Tot aici există tradiția ca în a doua zi de Paște, sătenii,
însoţiţi de musafiri să pornească spre centrul satului. În fața bisericii intră cu
toții în hora mare. Întrucât portul tradițional are mare prețuire, hora satului este
deschisă de către cei îmbrăcați în costume populare.

Tradiţii şi obiceiuri de Paşte în Crișana

Prin semnificaţia pe care o poartă, Paştele este o sărbătoare care aminteşte

de iubirea divină şi de minunea revenirii la viaţă. Oamenii şi natura deopotrivă
se purifică şi se revigorează, celebrând în pace şi armonie Învierea
Mântuitorului. Creştinii ortodocşi din Crișana se pregătesc pentru Paște încă din
Săptămâna Mare; gospodinele pregătesc mâncare de post pe care o dau de
pomană pentru sufletele răposaţilor şi plantează flori pe morminte.
În Joia Mare se bate toaca pentru a îndepărta spiritele rele, iar în cimitire
se aprind focuri considerate sacre. Pe vremuri, după slujbă, tinerii se adunau în
curtea bisericii şi aruncau cu ouă unii în alţii. În această zi, femeile prepară o
parte din bucatele festive şi încondeiază ouăle de Paşte. În Bihor, decorarea
ouălor cu motive şi simboluri de factură religioasă se numeşte împistrit şi este
un meşteşug străvechi, dar perfecţionat şi dus la rangul de artă. În jocul de linii,
forme şi culori se regăsesc idei biblice, tradiţii, scene din viaţa satului, în
compoziţii bogate şi irepetabile. Oul înseamnă viaţă şi regenerare, de aceea
există superstiţia că ouăle înroşite şi sfinţite pot apăra gospodăriile de grindină
şi piatră. De asemenea, se spune că ele pot fi oferite ca dar şi dacă rămân
proaspete până la Înălţare sunt aducătoare de noroc.
În noaptea Învierii, enoriaşii merg la biserică şi iau lumina sfântă. În
unele sate, localnicii se adună în cimitir şi îi pomenesc pe decedaţi. Duminică
dimineaţa, credincioşii se spală pe față cu apă în care pun un ou roşu, o monedă
de argint şi frunze de urzică; în acest fel vor fi sănătoşi, puternici şi energici.
Îndată ce bucatele sunt sfinţite, toată familia se așează la masă, bucurându-se de
sărbătoarea pascală. După această zi, în Crișana încep petrecerile şi balurile,
manifestări la care se reuneşte întreaga comunitate. Deşi obiceiurile de Paşte au
fost în timp uitate, atmosfera sărbătorii este aceeaşi şi îi îndeamnă pe oameni să
fie buni şi iertători.

http://referate.wyz.ro/
http://referate.wyz.ro/