Curs DMP

UNIVERSITATEA BUCUREȘTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

PIPP
DIDACTICA MATEMATICII
pentru învățământ preșcolar
prof. dr. ILIANA DUMITRESCU

TEMATICA
• I. MATEMATICA ÎN CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL
PREȘCOLAR
1.1. Finalitățile educației timpurii
1.2. Structura curriculumului pentru educația timpurie
1.3. Precizări curriculare privind matematica în învățământul preșcolar
1.4. Concepte cheie
• II. REPERE METODOLOGICE PRIVIND PREDAREA MATEMATICII ÎN
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR
2.1. Introducerea numerelor naturale
2.2. Introducerea operațiilor cu numere naturale
2.3. Rezolvarea de probleme
• III. JOCUL DIDACTIC MATEMATIC ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR
• IV. STRATEGII DE PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE LA MATEMATICA
PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR
• V. DOCUMENTELE PROFESORULUI
Iliana Dumitrescu - Didactica matematicii în învățământul preșcolar 2
I. MATEMATICA ÎN CURRICULUMUL PENTRU
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR
1.1. Finalitățile educației timpurii

1.2. Structura curriculumului pentru educația timpurie
1.3. Concepte-cheie în Curriculumul pentru educația timpurie
1.4. Precizări curriculare privind matematica în învățământul
preșcolar

Curriculumul pentru educația timpurie
• REGLEMENTĂRI LEGALE
• https://www.edu.ro/invatamant-prescolar
• Educaţia timpurie (0 - 6 ani) este formată din nivelul antepreşcolar (0 -
3 ani) şi învăţământul preşcolar (3 - 6 ani), care cuprinde ♦ grupa
mică, ♦ grupa mijlocie şi ♦ grupa mare.
• Învățământul preșcolar se desfășoară în grădinițe sau în școli (de stat
sau private), care au ca secție grupe de învățământ preșcolar, după
același curriculum și respectând aceleași standarde naționale.
• Copiii sunt organizați pe grupe de vârstă omogene, dar nu este exclusă
constituirea unor grupe eterogene.

https://www.edu.ro/invatamant-prescolar
Alte informații relevante:
● Informații privind calendarul și procesul de înscriere/reînscriere în
învățământul preșcolar în anul școlar 2022 - 2023 vor fi disponibile în prima
parte a lunii aprilie a.c.
● Informații privind calendarul și procesul de înscriere/reînscriere în învățământul
preșcolar în anul școlar 2021 - 2022
• programe.ise.ro

DEZVOLTAREA COPILULUI ÎN PRIMII 7 ANI DE VIAȚĂ
• 80% din arhitectura cerebrală a individului se dezvoltă în perioada prenatală.
• 60% din structurile mentale ale unui adult se formează în primii trei ani de viață și din
acestea 50% înainte de naștere.
• Copilul se naște cu 100 miliarde de celule nervoase, între 1/4 și 1/5 din celulele
nervoase ale creierul unui adult și petrece primii trei ani din viață adăugând celule
gliale pentru a sprijini și hrăni acești neuroni. În primul an de viață are loc o explozie
sinaptică ce este susținută de interacțiunile cu cei care îl îngrjiesc. Neuronii sunt capabili
să formeze mii de interconexiuni între ei sub forma dendritelor și axonilor care se extind
și în alte regiuni ale creierului.
• La 6 ani copilul are două treimi din creierul unui adult și are de 5-7 ori mai multe
conexiuni între neuroni decât creierul unui copil de 18 luni sau al unui adult.
• Creierul unui copil de 6-7 ani are o imensă capacitate de a realiza mii și mii de conexiuni
dendritice între neuroni. Acest potențial de dezvoltare se finalizează în jurul vârstei de
10-11 ani, când copilul pierde cam 80% din acest volum de conexiuni neuronale. Ceea
ce nu dezvoltăm sau nu utilizăm, pierdem ca și capacitate. O enzimă este eliberată în
creier și dizolvă toate căile neuronale slab mielinizate.
Iliana Dumitrescu - Didactica matematicii în învățământul
6
preșcolar
Se constituie în premise ale competențelor-cheie formate,
dezvoltate și diversificate pe traseul școlarizării ulterioare:
• Dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a
personalităţii copilului, în funcţie de ritmul propriu şi de
trebuinţele sale, sprijinind formarea autonomă şi
FINALITĂȚIL creativă a acestuia
• Dezvoltarea capacităţii de a interacţiona cu alţi copii, cu
adulţii şi cu mediul pentru a dobândi cunoştinţe,
E EDUCAȚIEI deprinderi, atitudini si conduite noi
• Încurajarea explorărilor, exerciţiilor, încercărilor si
TIMPURII experimentărilor, ca experienţe autonome de învăţare
• Descoperirea, de către fiecare copil, a propriei identităţi,
a autonomiei şi dezvoltarea unei imagini de sine pozitive
• Sprijinirea copilului în achiziţionarea de cunoştinţe,
capacităţi, deprinderi şi atitudini necesare la intrarea în
şcoală şi pe tot parcursul vieţii

FINALITĂȚILE EDUCAȚIEI TIMPURII
Tipurile de activităţi desfăşurate cu

copiii vor viza:
• socializarea copilului (comunicare,
familiarizare, integrare, colaborare,
cooperare, negociere, luarea
deciziilor în comun etc.),
• obţinerea treptată a unei
autonomii personale, precum și
• pregătirea pentru viața socială
(parte a acesteia fiind și pregătirea
pentru şcoală).
STRUCTURA CURRICULUMULUI ET
• Viziune unitară și CURRICULUM
coerentă EDUCAȚIE
TIMPURIE
• Structurat pe NIVEL I NIVEL II

• două niveluri de vârstă, ANTEPREȘCOLAR
0 – 3 ani
PREȘCOLAR
3 – 6/7 ani
cu câte
• două intervale pentru
fiecare nivel 0 -18 luni 19 – 36 luni 37 – 60 luni 61 – 84 luni

Axa Programei pentru educaţia timpurie
• o constituie:
domeniile de dezvoltare – dimensiuni ale dezvoltării – comportamente,
ca premise ale competențelor ulterioare.
Valorificând această axă, cadrul didactic practician va realiza derivările
pedagogice necesare astfel:
- pornind de la domeniile de dezvoltare vizate în Curriculumul pentru
educaţia timpurie și detaliate în Reperele fundamentale în învățarea
și dezvoltarea copilului de la naștere la 7 ani,
- va selecta dimensiunile de dezvoltare, pe fiecare domeniu de
dezvoltare specific nivelului de vârstă și comportamentele aferente, pe
care le va urmări;
- va transfera în practica didactică şi va „operaţionaliza”
comportamentele selectate, prin conceperea unor activități de
învăţare adecvate.
Axa Programei
pentru educaţia
timpurie

STRUCTURA
CURRICULUMULUI
DEZVOLTARE FIZICĂ.
• Structură pe SĂNĂTATE ȘI IGIENĂ
PERSONALĂ
DEZVOLTARE
SOCIO-EMOȚIONALĂ
domenii de dezvoltare
DEZVOLTAREA
CAPACITĂȚI ȘI LIMBAJULUI,
ATITUDINI ÎN COMUNICĂRII ȘI A
ÎNVĂȚARE PREMISELOR
CITIT-SCRISULUI
DEZVOLTAREA
COGNITIVĂ ȘI
CUNOAȘTEREA
LUMII

DOMENII DE DEZVOLTARE
cf. Repere fundamentale privind învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului între naştere şi 7 ani, 2007

DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ȘI CUNOAȘTEREA
LUMII (CET)

Aprecierea progresului individual al copilului,
înainte de intrarea în învățământul primar
A – comportament
atins
D – comportament în
dezvoltare
NS – comportament
care necesită sprijin
V pg. 37 CET, Anexa 4

15
preșcolar
• RFIDTC

LUMII
• Se referă la capacitățile copilului de:
– a gândi,
– a asimila noi informații,
– a utiliza ceea ce știe,
– a descoperi și a-și construi înțelegerea prin interacțiunea cu cei din mediul
social apropiat și cu mediul fizic în care trăiește.
• Abilitățile din acest domeniu:
– gândirea,
– explorarea mediului pentru a-l cunoaște, pentru a stabili relații, conexiuni între
caracteristicile obiectelor sau ale ființelor, între fenomene, evenimente și
situații,
– rezolvarea de situații problematice.

17
preșcolar
LUMII

• E.1. Subdomeniul: Dezvoltarea
gândirii logice și rezolvarea de
probleme
• Reper 2: Copilul ar trebui să fie
capabil să demonstreze
conștientizarea relației
cauză-efect.
• Pg. 70 RFIDTC
19
• E.1. Subdomeniul:
Dezvoltarea gândirii
logice și rezolvarea de
probleme
• Reper 2: Copilul ar trebui
să fie capabil să observe
și să compare acțiuni,
evenimente.
• Pg. 71 RFIDTC

logice æi rezolvarea de
probleme
să fie capabil să utilizeze
experiențele trecute
pentru a construi noi
experiențe.
• Pg. 72 RFIDTC

logice æi rezolvarea de
probleme
să fie capabil să
găsească multiple
răspunsuri/soluții la
întrebări, situații,
probleme și provocări.
• Pg. 73 RFIDTC

• E.2. Subdomeniul: Cunoștințe și
deprinderi elementare matematice,
cunoașterea și înțelegerea lumii
• E.2.1. Aspect specific: Reprezentări
elementare matematice (numere,
reprezentări numerice, operații,
concepte de spațiu, forme
geometrice, înțelegerea modelelor,
măsurare)
cunoașterea numerelor și a
numerației.
• Pg. 74 RFIDTC

deprinderi elementare
matematice, cunoașterea și
înțelegerea lumii
• E.2.1. Aspect specific:
Reprezentări elementare
matematice (numere,
geometrice, înțelegerea
modelelor, măsurare)
cunoștințe și abilități de operare
cu mărimi, forme, greutăți,
înălțimi, lungimi, volume.
• Pg. 75 RFIDTC
deprinderi elementare
înțelegerea lumii
matematice (numere,
geometrice, înțelegerea
modelelor, măsurare)
capabil să identifice și să
numească forme ale
obiectelor.
• Pg. 76 RFIDTC
• E.2. Subdomeniul: Cunoștințe
și deprinderi elementare
înțelegerea lumii
matematice (numere,
reprezentări numerice,
operații, concepte de spațiu,
forme geometrice,
înțelegerea modelelor,
măsurare)
• Reper 8: Copilul ar trebui să
fie capabil să realizeze
operații de seriere, grupare,
clasificare a obiectelor.
• Pg. 77 RFIDTC
Planul de învățământ pentru educația timpurie /2019
NOTĂ:
• Tipurile de activităţi menţionate în planul de învăţământ sunt activităţi de învățare (în sensul activităților
educative în care se învață) desfăşurate cu întreaga grupă de copii sau pe grupuri mici, în decursul unei
săptămâni.
• Prezentul plan de învăţământ este valabil pentru toate unitățile de învățământ de stat, particulare și
confesionale și în care activitățile se desfășoară în limba română, în limba minorităților naționale sau în limbi de
circulație internațională.
• Planul de învățământ se aplică inclusiv în unitățile de educație timpurie care integrează copii cu dizabilităţi.

CONCEPTE-CHEIE
Activități integrate
Activităţi pe domenii
experienţiale
Activități pe discipline
Jocuri şi activităţi
liber-alese
Activități de Rutine
învățare
Tranziții
Activităţi pentru
dezvoltare personală o parte a activităților liber-alese din perioada
dimineții
Activități de dezvoltare a înclinaţiilor

personale/predispozițiilor/aptitudinilor din perioada
după-amiezii inclusiv opționale

ACTIVITĂȚILE DE ÎNVĂȚARE
• Reprezintă un ansamblu de acţiuni cu caracter planificat, sistematic, metodic,
intensiv, organizate şi conduse de cadrul didactic, prevăzute în Curriculumul
pentru educație timpurie și care conduc la atingerea așteptărilor pe care adulții le
au de la copii în această perioadă, ca premise ale competențelor de mai târziu
ale tinerilor.
• Desfăşurarea acestora necesită coordonarea eforturilor comune ale celor
trei parteneri ai procesului de predare-învăţare-evaluare, respectiv: cadre
didactice, părinţi, copii, dar şi a colaboratorilor şi partenerilor educaţionali din
comunitate, a căror implicare este la fel de importantă. În desfăşurarea acestora,
accentul va cădea pe încurajarea iniţiativei copilului, pe învăţarea prin
experimente şi exersări individuale. Activităţile de învăţare se desfăşoară
individual, în grupuri mici sau cu întreaga grupă de copii.
• Categoriile/Tipurile de activităţi de învăţare:
1. Activităţi pe domenii experiențiale (care pot fi activităţi integrate sau pe discipline),
2. Jocuri şi activităţi liber-alese
3. Activităţi pentru dezvoltare personală

CATEGORII DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
ACTIVITĂȚI
INTEGRATE
SAU
PE DISCIPLINE
ACTIVITĂȚI PE
ACTIVITĂȚI DOMENII
PENTRU
EXPERIENȚIALE
DEZVOLTARE
PERSONALĂ
JOCURI ȘI
ACTIVITĂȚI
LIBER-ALESE

ACTIVITĂȚI PE
ACTIVITĂȚI DOMENII
PENTRU EXPERIENȚIALE
DEZVOLTARE
PERSONALĂ
JOCURI ȘI
ACTIVITĂȚI
LIBER-ALESE

DURATA UNEI ACTIVITĂȚI
• În medie, o activitate cu copiii durează între 5 şi 35 de minute,

de regulă:
5-10 minute la nivel antepreșcolar,
până la 35 minute la grupa mare, nivel preșcolar.
În funcţie de ♦ nivelul grupei, de ♦ particularităţile individuale ale copiilor
din grupă, de ♦ specificul situațiilor educative, educatoarea va decide care
este timpul efectiv necesar pentru desfăşurarea fiecărei activităţi.
• Activitățile integrate derulate cu copiii preșcolari pot avea o durată care
depășește intervalul recomandat, în contextul în care cadrul didactic
planifică cu atenție, pe parcursul acestora, momentele de tranziție și
rutină.
• Sunt activităţi integrate sau pe discipline, desfăşurate cu copiii în cadrul unor
Activitățile proiecte tematice sau în cadrul săptămânilor independente, planificate în
funcţie de temele mari propuse de curriculum, precum şi de nivelul de
vârstă şi de nevoile şi interesele copiilor din grupă.
pe domenii • Mijloacele de realizare sunt ֍jocul cu toate valenţele şi sub toate formele
sale (liber, dirijat, iniţiat de copii, sau iniţiat de cadrul didactic, jocul didactic,
logic, de perspicacitate, de creativitate, muzical, de mişcare etc.), ֍
experiențiale povestirea, ֍ exerciţiile cu material individual, ֍ experimentele, construcţiile,
֍ lectura după imagini, ֍ observarea, ֍ convorbirea, ֍ povestirile create de
copii, ֍ memorizările, precum şi ֍ alte mijloace, specifice didacticii, în
- ADE •
funcţie de nevoile educaţionale ale copiilor preșcolari.
Selectarea, structurarea logică a mijloacelor de realizare a acestor activități
trebuie să ţină cont de tipul de activitate:
nivel – de comunicare de noi cunoștințe și formare de deprinderi şi priceperi,
– de consolidare/sistematizare a cunoştinţelor, priceperilor şi
preșcolar deprinderilor,
– de verificare - evaluare

• Sunt cele pe care, de regulă, copiii şi le aleg şi care îi
ajută să socializeze în mod progresiv şi să se iniţieze în
cunoaşterea lumii fizice, a mediului social şi cultural
căruia îi aparţin, a matematicii, comunicării, a limbajului
Jocurile şi citit şi scris etc.
• Se desfăşoară pe grupuri mici, în perechi şi chiar
individual și pot fi abordate, în manieră integrată, cu
activităţile activitățile tematice/pe domenii experiențiale și cu
activitățile pentru dezvoltare personală.
• Mediul educaţional trebuie să stimuleze copilul, să-l
liber-alese – ajute să se orienteze, să-l invite la acţiune. Materialele
care se vor regăsi zilnic în zonele/centrele/colţurile
ALA deschise nu trebuie să fie aleatorii, ci atent alese, în
strânsă corelare cu tema săptămânii sau cu tema
proiectului aflat în derulare.
• Pot fi deschise toate centrele sau cel puţin două centre
de activitate, în care pregăteşte zilnic „oferta” pentru
copii, astfel încât aceştia să aibă posibilitatea să aleagă
locul de învăţare şi joc în funcţie de disponibilitate şi
nevoi. Copiii trebuie să se bucure de mobilitate şi de
libertatea de opţiune.
CENTRE DE INTERES - EXEMPLE

36
preșcolar
TEME DE STUDIU
• Programul anual de studiu se organizează în jurul a 6 mari teme:
1. Cine sunt/ suntem?
2. Când, cum şi de ce se întâmplă?
3. Cum este, a fost şi va fi aici pe pământ?
4. Cum planificăm/ organizăm o activitate?
5. Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?
6. Ce şi cum vreau să fiu?
• Ordinea acestora poate varia.
• Pornind de la aceste teme, anual, pe grupe de vârstă, se stabilesc proiectele care urmează a se
derula cu copiii. Intr-un an şcolar, se pot derula:
– maximum 7 proiecte cu o durată de maximum 5 săptămâni/proiect sau
– un număr mai mare de proiecte de mai mică amploare, variind între 1-3 săptămâni, în funcţie
de complexitatea temei abordate şi de interesul copiilor pentru tema respectivă sau
– pot exista şi săptămâni în care copiii nu sunt implicaţi în nici un proiect, dar în care sunt stabilite
teme săptămânale de interes pentru copii sau
– proiecte de o zi sau
– proiecte transsemestriale.

II. REPERE METODOLOGICE PRIVIND PREDAREA
MATEMATICII ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR

2.2. Introducerea operațiilor cu numere naturale
2.3. Rezolvarea de probleme


39
preșcolar
Introducerea
numărului natural 1
1. Etapa acțională
• Construirea de mulțimi după unul sau mai multe criterii date, folosind elemente din
mediul apropiat. Exemple: mulțimea creioanelor din propriul penar, mulțimea
markerelor albastre de la tablă, mulțimea copiilor cu ochi verzi din grupă etc.
• Formularea unui criteriu care să conducă la construirea unei mulțimi cu un singur
element, de exemplu mulțimea profesorilor din sala de grupă
• Exemplificarea altor mulțimi de obiecte cu tot atâtea elemente, pornind de la exemple
din realitatea apropiată / cunoscută copiilor: mulțimea tablelor din sala de grupă,
mulțimea ușilor din sala de grupă etc.
• Identificarea proprietății comune a mulțimilor exemplificate: au același număr de
elemente, numit unu și notat cu simbolul grafic / cifra 1
2. Etapa iconică
• Reprezentarea grafică a unor mulțimi cu tot atâtea elemente ca mulțimile exemplificate

Introducerea
numărului natural 1
3. Etapa simbolică
• Prezentarea cifrei 1 și descrierea acesteia (Din ce este alcătuită?, Cu ce seamănă?)
• Recunoașterea cifrei 1 în diverse surse: jetoane, tastatură telefon, ceas, cărți etc.
• Confecționarea / construirea cifrei 1: din cuburi, pe covoraș; din fâșii de hârtie rupte/decupate; din
biluțe de hârtie mototolită; din floricele artificiale; din agrafe de birou; din plastilină, sfoară,
hârtie; poziționând două creioane pe bancă etc.
• Exersarea trasării cifrei 1 în diferite moduri: cu degetul în aer; cu degetul pe bancă; cu bețișor în
nisip / pe pământ, în curtea școlii etc.
• Colorarea cifrei 1 prin umplere, trasare contur etc.
• Desenarea cifrei 1 folosind diverse culori și forme (cercuri, triunghiuri, flori etc.), pe foaie velină.
(Abordare integrată, la nivel intra/monodisciplinar – Din ce figuri /forme /materiale este alcătuită
cifra?)
• Trasarea cifrei 1, după model: trasarea pe contur, trasarea folosind elemente / puncte de sprijin,
trasarea fără elemente / puncte de sprijin, cu încadrarea în liniatura de diferite dimensiuni, de la
mai mare spre mai mic

Introducerea numerelor naturale 1 – 10
Particularități
Construirea unei mulțimi având tot atâtea elemente cât este numărul învățat anterior
Construirea unei alte mulțimi cu tot atâtea / același număr de elemente (mulțimi echipotente), prin punerea
în corespondență unu la unu
Adăugarea unui element în a doua mulțime
Observarea celor două mulțimi și formularea constatării: noua mulțime are cu un obiect / element mai mult
decât prima mulțime (elementul adăugat nu are corespondent în prima mulțime)
Prezentarea numărului corespunzător noii mulțimi, prin raportare la prima: noua mulțime are n obiecte /
elemente, adică n – 1 elemente și încă un obiect / element; exemplu: mulțimea sforilor, construită din 4 sfori
și încă o sfoară, are 5 sfori; deci, 4 sfori și încă o sfoară înseamnă 5 sfori.
Construirea altor mulțimi, echipotente cu noua mulțime, folosind alte obiecte și verbalizarea acțiunilor
Cifrele folosite pentru scrierea numerelor naturale sunt: 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 și 9.
La numărul 10, se va sublinia faptul că pentru scrierea lui se folosesc două cifre (cifra 1 și cifra 0).

Tipuri de activități de învățare
• stabilirea corelației cantitate – număr – cifră
Exemplu: pornind de la o mulțime de obiecte dată, se stabilește numărul acestora și se atașează cifra
corespunzătoare;
• stabilirea corelației cifră – număr – cantitate
Exemplu: pornind de la o cifră dată, se precizează numărul indicat de cifră și se construiește o mulțime de obiecte
corespunzătoare;
• identificarea numerelor naturale învățate și recunoașterea cifrelor corespunzătoare;
• stabilirea locului noului număr în șirul numerelor naturale;
• compararea numărului nou învățat cu celelalte numere cunoscute;
• ordonarea crescătoare / descrescătoare a unor numere naturale date;
• evidențierea aspectului ordinal al numărului natural
Exemple: identifică a 5-a bancă din rândul de la fereastră;
colorează cu roșu al 5-lea măr din șirul dat: Ѽ Ѽ Ѽ Ѽ Ѽ Ѽ Ѽ Ѽ
• compunerea și descompunerea unor mulțimi al căror cardinal este
numărul nou învățat; aceste exerciții sunt foarte utile în
pregătirea operațiilor cu numere naturale;
• estimarea numărului de obiecte dintr-o mulțime dată și
verificarea prin numărare.

Introducerea operației
de adunare
• Construirea a două mulțimi cu 5 și 2 obiecte,
folosind elemente din mediul apropiat. Exemple: 5
creioane și 2 creioane sau cuburi, jetoane etc.
• Reunirea celor două mulțimi și formarea unei
mulțimi care are 7 creioane.
• Repetarea acțiunii folosind alte obiecte, astfel
încât copiii să constate că reunind o mulțime
formată din 5 obiecte, cu o mulțime formată din 2
obiecte, de orice fel, se obține o mulțime formată
din 7 elemente. Rezultatul reuniunii se obține prin
numărare.
Introducerea operației de adunare
2. Etapa iconică
• Reprezentarea grafică a unor mulțimi cu tot atâtea
elemente ca mulțimile exemplificate
• Introducerea semnului grafic ”+”, cu explicarea
semnificației și cu precizarea că se folosește doar
între numere
3. Etapa simbolică
• Prezentarea adunării folosind doar numere și
semnul operației
• Evidențierea proprietăților (comutativitate,
asociativitate), prin intuire, fără utilizarea
terminologiei
• Evidențierea reversibilității operației de adunare,
apelând la descompunerea numărului în sumă de
două numere
7 = 5 + 2 sau 7 = 2 + 5
Introducerea operației
de scădere
• Construirea unei mulțimi cu 7 obiecte,
folosind elemente din mediul apropiat.
Exemple: 7 creioane sau cuburi, jetoane etc.
• Îndepărtarea, scoaterea a 2 obiecte din
mulțimea creată
• Numărarea obiectelor rămase
• Utilizarea procedeului de descompunere a
unui număr

Introducerea operației de scădere
2. Etapa iconică
• Reprezentarea grafică a unor
mulțimi cu tot atâtea elemente ca
mulțimile exemplificate
• Introducerea semnului grafic ”-”,
cu explicarea semnificației și cu
precizarea că se folosește doar
între numere
3. Etapa simbolică
• Prezentarea scăderii folosind doar
numere și semnul operației
Legătura dintre adunare și scădere
• Situație-problemă ilustrată ►valorificare
maximală a legăturii dintre adunare și scădere
Pe derdeluș, 2 copii au construit un om de
zăpadă. Au mai venit 6 copii. Câți copii sunt pe
derdeluș? ►2 + 6
=8
Pe derdeluș, 6 copii se dau cu săniuța. Alți 2
copii fac un om de zăpadă. Câți copii sunt pe
derdeluș? ►6 + 2 = 8
La săniuș erau 8 copii. 2 au plecat să
construiască un om de zăpadă. Câți copii au
rămas să se dea cu săniuța? ►8 – 2 = 6

APLICAȚIE
• Formulați probleme și
rezolvarea printr-un
exercițiu, după
exemplul anterior,
pentru fiecare dintre
celelalte două ilustrații.

JOCUL DIDACTIC MATEMATIC
CLASIFICARE
FUNCȚII
STRUCTURĂ
ORGANIZARE ȘI DESFĂȘURARE

JOCUL DIDACTIC MATEMATIC. CLASIFICARE
CRITERIU TIPURI DE JOCURI
După momentul introducerii •Activitate de-sine-stătătoare
•Secvență din activitate
•Completarea activității
După conținut •De aprofundare
•Specifice unei anumite vârste
După aportul formativ •Pentru dezvoltarea capacității de analiză
•Pentru dezvoltarea capacității de sinteză
•Pentru dezvoltarea capacității de comparare
•Pentru dezvoltarea capacității de generalizare
•Pentru dezvoltarea persicacității
După materialul didactic •Cu material didactic confecționat / natural
•Fără material didactic (ghicitori, cântece, scenete)

CRITERIU TIPURI DE JOCURI
După tipul activității •Jocuri folosite în predare
•Jocuri folosite în consolidare
•Jocuri folosite în evaluare
După procesul/fenomenul psihic vizat •Jocuri pentru dezvoltarea atenției
•Jocuri pentru dezvoltarea memoriei
•Jocuri pentru dezvoltarea inteligenței
•Jocuri pentru dezvoltarea gândirii logice
•Jocuri pentru dezvoltarea creativității
După conținutul noțional •Jocuri de orientare spațială
•Jocuri de formare de mulțimi
•Jocuri logico-matematice
•Jocuri de numerație

DE FORMARE DE MULȚIMI
SARCINA DE ÎNVĂȚARE ABILITĂȚI FORMATE /

EXERSATE
•Imitare •Identificare
•Grupare •Triere
•Separare și triere •Selectare
•Clasificare •Formare de mulțimi

DE NUMERAȚIE
Vizează deprinderi precum:
• Așezare în perechi
• Comparare
• Numărare conștientă
• Exersarea cardinalului și a ordinalului (fără terminologie)
• Efectuarea de operații de adunare și scădere cu 1-2 unități
• Raționamente de tip ipotetico-deductiv

STRUCTURA JOCULUI DIDACTIC
REGULI DENUMIRE
MATERIAL
SCOP
DIDACTIC
CONȚINUT SARCINĂ
MATEMATIC DIDACTICĂ
ELEMENTE
DE JOC

ELEMENTE DESCRIERE EXEMPLU
COMPONENTE
1. DENUMIRE Formulare scurtă, atractivă Găsește locul potrivit!
1. SCOPUL În concordanță cu cerințele curriculumului Consolidarea
deprinderii de operare
cu mulțimi
2. SARCINA Derivă din scop. Formează mulțimi
DIDACTICĂ Se exprimă în comportamente concrete, care antrenează după 1 sau 2 criterii.
operațiile gândirii: analiza, sinteza, comparația,
abstractizarea, generalizarea, dar și imaginația.
Jocul matematic conține și rezolvă cu succes o singură
sarcină didactică.
3. ELEMENTELE DE Pot fi: întrecere, cooperare, recompensare (morală), Colaborarea, aplauzele,
JOC penalizare (pentru abatere de la regulile jocului), aplauze, recompensa
cuvinte stimulatorii

4. CONȚINUTUL Accesibil, recreativ, atractiv Operații cu
MATEMATIC Se referă la: mulțimi, operații cu mulțimi, elemente de logică, relații mulțimi
de ordine, relații de echivalență, numere naturale, operații cu
numere narurale (adunarea și scăderea), unități de măsură, figuri
geometrice
5. MATERIAL Corespunzător, variat, mobil, atractiv Figuri
DIDACTIC Obiecte din sala de grupă (jucării, creioane, cărți, baloane etc.) geometrice
Materiale din natură (frunze, flori, fructe, pietre etc.) (trusa Logi I sau
Jetoane cu desene, numere, semne de operații, figuri geometrice Logi II)
Planșe, fișe, riglete
6. REGULILE Fiecare joc didactic are cel puțin două reguli: ...
JOCULUI 1. Transpunerea sarcinii didactice într-o acțiune concretă, atractivă.
2. Precizări privind organizarea grupului de copii, a spațiului,
momentul de începere și terminare a unei anumite acțiuni a
jocului, ordiniea de intrare în joc, conducătorul jocului etc.

ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA JOCULUI
DIDACTIC
• Pregătirea atentă și riguroasă
• Organizarea – măsuri:
- împărțirea copiilor pe grupe;
- așezarea mobilierului;
- distribuirea materialului didactic necesar (de preferat la începutul
jocului)
• Respectarea momentelor jocului

MOMENTELE / ETAPELE
JOCULUI DIDACTIC
3.PREZENTAREA 4.EXPLICAREA ȘI
1.INTRODUCEREA 2.ANUNȚAREA
MATERIALULUI DEMONSTRAREA
ÎN JOC TITLULUI
DIDACTIC REGULILOR
6.DEMONSTRAREA E8.XECUTAREA
5.FIXAREA 7.EXECUTAREA
JOCULUI / JOCUL JOCULUI DE CĂTRE
REGULILOR JOCULUI DE PROBĂ
DEMONSTRATIV COPII
9.COMPLICAREA 10.ÎNCHEIEREA
JOCULUI JOCULUI

JOCUL LOGICO-MATEMATIC
• SCOP: formarea percepțiilor și a structurilor operatorii ale
gândirii, folosind elemente de logică matematică
• Manipularea obiectelor
• Acțiunea cu imagini ale obiectelor
• Desene
• Simboluri grafice – acces spre noțiuni abstracte

JOCURILE LOGICO-MATEMATICE
• Vizează familiarizarea copiilor cu operațiile cu mulțimi.
• Asigură cadrul afectiv-motivațional pentru învățare.
• Operațiile cu mulțimi concrete (jucării, figuri geometrice)
pregătesc înțelegerea numărului natural și a operațiilor cu
numere naturale.

SARCINI DE LUCRU •clasificare,
•comparare,
•ordonare a elementelor după criterii date (culoare,
formă, mărime, grosime),
•punere în corespondență.
MIJLOACE •Trusele cu piese geometrice Dienes, Logi I, Logi II

DIDACTICE
FORME DE •frontal, cu întreaga grupă;
ORGANIZARE •pe echipe de 4 – 6 copii, fiecare având un
reprezentant.
DE CE ? / AVANTAJE
• Asigură trecerea de la acțiunea practică la cea mintală.
• Favorizează dezvoltarea imaginației - reproductivă și
creatoare.
• Oferă posibilitatea consolidării unui conținut matematic prin
variante ale jocului cu modificare de ●situații de învățare, ●
sarcini de lucru, ● reguli de joc, ● materiale, ● elemente de
joc.
• Dezvoltă limbajul.

CLASIFICAREA JOCURILOR LOGICE
1. Jocuri de descriere și caracterizare a mulțimilor și
elementelor lor
Un element trebuie să aparțină unei mulțimi formate Principiul terțului exclus
sau complementarei ei.
Niciun element nu poate să aparțină simultan Principiul contradicției
mulțimii și complementarei sale.
Complementara complementarei unei mulțimi este Principiul dublei negații
mulțimea însăși.
Limbaj logic folosit
•și ... și ... Intersecția
•și ..., dar nu ... Diferența
•... sau ...; sau .... sau .... Reuniunea
•nici ..., nici ... Complementara reuniunii
CLASIFICAREA JOCURILOR LOGICE
2. Jocuri de comparare
Evidențiază asemănările și deosebirile dintre elemente. Diferența a două mulțimi
3. Jocuri de orientare în tablou – clasificare și seriere într-o

ordine și succesiune prestabilite
4. Jocuri cu cercuri
•Negația •Este ... Și nu este ... Elementele din complementara unei mulțimi
în raport cu o mulțime totală
•Intersecția •Și ... Și .... Conjuncție logică
•Reuniune •... sau ...; sau .... sau .... Disjuncție logică

JOCURI LOGICE - EXEMPLE
EXEMPLE DE SARCINI
• Pune în cercul albastru mulțimea pieselor albastre.
• Pune în cercul roșu mulțimea pătratelor.
Când copiii greșesc, se intervine cu întrebări de tipul:
• Sunt toate piesele roșii în cercul roșu?
• Sunt toate pătratele în cercul albastru?
Întrebările nu trebuie să ofere soluții, ci să-l conducă pe copil fie la
descoperirea greșelilor, fie la confirmarea corectitudinii rezolvării
sarcinii.

• Constituirea de mulțimi pe baza unor caracteristici date și denumirea pieselor
cu ajutorul conjuncției
• Ce este și cum este această piesă?
Copiii formează, prin triere și grupare, mulțimea pătratelor. Se lucrează pe
această mulțime, introducându-se noi criterii: de culoare, apoi de mărime și de
grosime pentru mulțimi.
Prin sarcina de lucru, se va solicita copiilor descrierea pieselor astfel: Această
piesă este un pătrat albastru, mare și gros.
Nu contează ordinea enumerării atributelor, ci identificarea completă a acestora,
exprimarea corectă și precisă.
Jocul continuă atâta timp cât este necesar pentru a se constata că fiecare copil
recunoaște toate aceste atribute (formă, culoare, mărime, grosime) și le
exprimă corect.

• Descrierea pieselor cu ajutorul atributelor și a negației logice. Intuirea complementarei
unei mulțimi și discriminarea atributelor pieselor cu ajutorul negației
• Cum este și cum nu este această piesă?
• Sarcini de învățare
Copilul alege o piesă și o caracterizează, precizând ce însușiri are. Răspunsul așteptat: Piesa
aleasă este galbenă, mică, subțire și are formă de cerc.
Copilul precizează ce însușiri nu are piesa aleasă. Răspunsul așteptat: Piesa aleasă nu este
roșie, nu este albastră, nu este mare, nu este groasă, nu este nici triunghi, nici, pătrat, nici
dreptunghi.
La început, se pot accepta răspunsuri incomplete, dar acestea vor fi completate de ceilalți
copii.
Treptat, copiii vor fi conduși să deducă răspunsul: Dacă această piesă este galbenă, atunci
ea nu este roșie și nu este albastră. Dacă este mică, sigur nu este mare ș.a.m.d.
Jocul se repetă până când majoritatea copiilor demonstrează stăpânirea procedeului.

• Intuirea complementarei și determinarea atributelor unor piese, folosind negația și deducția logică
• Te rog să îmi dai...!
• Forma de organizare: Activitate în perechi
• Mijloace didactice: Piesele trusei se împart în mod egal între cei doi copii, fără a urmări un anumit criteriu de
selecție. Se pot folosi 24 de piese sau 12, în funcție de nivelul grupei.
• Sarcini de învățare
Un copil cere celuilalt o piesă pe care el nu o are în mulțimea primită, descriind-o cu cele 4 atribute (formă, culoare,
mărime, grosime).
Dacă piesa este corect identificată de colegul său, atunci o primește. Dacă nu, nu primește nimic și este rândul
celuilalt copil să ceară o anumită piesă.
Câștigător este cel care va avea, la un moment dat, mai multe piese.
Treptat, copilul își dă seama că poate să își optimizeze procedeul de căutare dacă își organizează mulțimea
pieselor în două submulțimi/grupe, după un criteriu/atribut - de exemplu mărime. Pentru fiecare mărime,
trebuie să aibă piese cu cele 4 forme (cerc, triunghi, pătrat, dreptunghi) și cele 3 culori (roșu, galben, albastru)
și poate forma perechi între piesele de aceeași culoare sau formă, dar de mărimi diferite. Astfel, va descoperi
cu ușurință piesa care lipsește (vor rămâne piese fără pereche) și va ști ce piesă să ceară colegului (folosind
folosind conjuncția și negația).
Pot fi introduse treptat și elemente de numerație: numărul de piese fără pereche, de o anumită formă sau
culoare.
JOCURI LOGICE – EXEMPLE
Jocul celor două cercuri
• E = {jucăriile dintr-o sală de grupă a unei grădiniţe}
• A = {păpuşile}
• B = {jucăriile din cauciuc}
• Să se determine A\B, A∩B, B\A, C (AUB).
Rezolvare
• 1 = A\B = {păpuşile care nu sunt din cauciuc}

• 2 = A∩B={păpuşile din cauciuc}
• 3 = B\A = {jucării din cauciuc, care nu sunt păpuşi}
• 4 = C (AUB) = {jucării care nu sunt păpuşi şi nu sunt din cauciuc}

JOCUL LOGICO-MATEMATIC
• Psihopedagogia învăţării matematice a demonstrat drumul pe care
trebuie să-l urmeze matematica, acela de acţiune în plan extern cu
obiectele, bazat pe o acţiune logică şi apoi formarea unor reprezentări
şi utilizarea simbolurilor.
• Matematicianul Dienes, inovatorul psihopedagogiei învăţării
matematice, a pornit de la noţiunea de mediu pe care o consideră
capitală în sensul că învăţarea echivalează cu un proces de adaptare a
organismului la mediu.
• Dienes afirmă: „Copiii şi chiar adulţii învaţă mai uşor matematica
construind conceptele pe baza experienţei lor proprii decât prin
manipulările simbolice’’.

PIESELE TRUSEI DIENES
• Sunt unicate, caracterizate prin patru variabile:
– formă (cu 4 valori: cerc, triunghi, dreptunghi, pătrat)
– culoare (cu 3 valori: roșu, galben, albastru)
– mărime (cu 2 valori: mare, mic)
– grosime (cu 2 valori: gros, subțire).
• Numărul pieselor: 4 x 3 x 2 x 2 = 48.

PIESELE TRUSEI DIENES
FORMĂ (4) CERC TRIUNGHI PĂTRAT DREPTUNGHI
CULOARE (3) ROȘU GALBEN ALBASTRU

VARIABILE
TRUSA DIENES
MĂRIME (2) MARE MIC
GROSIME (2) GROS SUBȚIRE

Sortarea și restrângerea pieselor
• după formă: 48 : 4 = 12 (piese de aceeași formă)
• după culoare: 48 : 3 = 16 (piese de aceeași culoare)
• după mărime: 48 : 2 = 24 (piese de aceeași mărime)
• după grosime: 48 : 2 = 24 (piese de aceeași grosime)

Restrângerea pieselor utilizate
• Eliminarea uneia dintre valorile grosimii (ex.: piesele groase):
rămân 24 de piese
• Eliminarea uneia dintre valorile mărimii (ex.: piesele mari):
rămân 24 de piese
• Eliminarea uneia dintre valorile culorii (ex.:piesele rosii):
rămân 32 de piese
• Eliminarea uneia dintre valorile formei (ex.:dreptunghiurile):
rămân 36 de piese

Clasificarea jocurilor logico-matematice
• Jocuri libere (pregătitoare)
• Jocuri pentru construirea mulţimilor
• Jocuri de aranjare a pieselor în tablou
• Jocuri de diferenţe
• Jocuri cu cercuri (operaţii cu mulţimi)
• Jocuri de formare a perechilor
• Jocuri de transformări
• Jocuri cu mulţimi echivalente (echipotente).

Piesele trusei logico-matematice
• Pot fi identificat în
funcție de 4
caracteristici:
• Formă: cerc,
triunghi, pătrat,
dreptunghi
• Culoare: roșu,
galben, albastru
• Mărime: mare, mic
• Grosime: gros,
subțire

Jocul celor două cercuri
• E = { mulţimea pieselor groase }
• A = { mulţimea cercurilor }
• B = { mulţimea pieselor roşii }
VERIFICARE
• ► E are 48 : 2 = 24 piese.
(două valori ale variabilei grosime)
• ► A are 24 : 4 = 6 piese.
(patru valori ale variabilei formă)
• ► B are 24 : 3 = 8 piese.
(trei valori ale variabilei culoare)

JOCUL CELOR TREI CERCURI
Rezolvare
• E = {mulţimea pieselor groase} I. Plasarea pieselor din intersecții
• A = {mulţimea cercurilor} 1) AՈBՈC (cercuri roșii mici)
• B = {mulţimea pieselor roşii} 2) AՈB (cercuri roșii )
• C = {mulţimea pieselor mici} 3) BՈC (piese roșii mici)
4) AՈC (cercuri mici )

Rezolvare
• E = {mulţimea pieselor groase} II. Completarea pieselor fiecărei
• A = {mulţimea cercurilor} mulțimi
• B = {mulţimea pieselor roşii} 1) Plasarea cercurilor în A (6-2)
• C = {mulţimea pieselor mici} 2) Plasarea pieselor roșii în B (8-5)
3) Plasarea pieselor mici în C (12-6)

Rezolvare
• E = {mulţimea pieselor groase} III. Determinarea complementarei
• A = {mulţimea cercurilor} (nu sunt cercuri, nu sunt roşii, nu
• B = {mulţimea pieselor roşii} sunt mici)
• C = {mulţimea pieselor mici}

• E = {mulţimea pieselor groase} Variante de rezolvare
• A = {mulţimea cercurilor} I. Se începe cu plasarea elementelor
• B = {mulţimea pieselor roşii} unei mulţimi:
• C = {mulţimea pieselor mici} • cercurile (se folosesc toate piesele
care au această formă)
• piesele roşii (se folosesc toate piesele
care au această culoare) sau
• piesele mici (se folosesc toate piesele
care sunt mici)
II. Se începe cu plasarea unei piese
oarecare (stabilind locul acesteia); se
continuă, în acest fel, cu piesele
rămase.
JOCUL CU TREI CERCURI. APLICAȚII
E = {piesele subțiri ale
trusei} și
• A = { pătrate }
• B = { piese mari }
• C = { piese albastre}
E = { piesele groase ale
trusei} și
• A = { piese roșii }
• B = { cercuri }
• C = { piese mari }

IV. STRATEGII
DE PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE

METODE ACTIV-PARTICIPATIVE
- Încurajează plasarea copilului în situaţia de a explora şi de a deveni independent.
- Situaţiile de învăţare, activităţile şi interacţiunile adultului cu copilul trebuie să țină seama de
particularitățile individuale în ceea ce priveşte ♦interesele, ♦ abilităţile şi ♦ capacităţile copilului.
Copiii au diferite ♦ niveluri de dezvoltare, ♦ ritmuri diferite de dezvoltare şi învăţare precum şi ♦
stiluri diferite de învăţare.
- Proiectarea activităţilor trebuie să dezvolte la copil stima de sine şi o atitudine pozitivă faţă de
învăţare.
- Sarcinile de învăţare vor lua în considerare experienţa de viaţă şi experienţa de învăţare a copilului.
- METODE: jocul didactic, povestirea, exercițiile cu material individual, experimentele, construcțiile,
lectura după imagini, observarea, convorbirea, povestirile create de copii, memorizările etc.
JOCUL
- formă fundamentală de activitate în copilăria timpurie;
- forma cea mai naturală de învăţare şi de exprimare a conţinutului psihic al fiecăruia, cu importanţă
decisivă pentru dezvoltarea şi educaţia copilului.

TIPURI DE ACTIVITATE
CRITERII TIPURI DE ACTIVITĂȚI
Locul ocupat in programul zilei și Activități comune, obligatorii, cu întreaga grupă de
gradul de participare a copiilor preșcolari
Activități la alegerea copiilor, libere, creative
Sarcina didactică dominantă Activități de învățare, de dobândire de noi cunoștințe
Activități de consolidare și formare de priceperi și
deprinderi
Activități de recapitulare și sistematizare
Activități de evaluare
Forma de activitate dominantă Exerciții cu material didactic
Jocuri didactice matematice
Jocuri logico-matematice (cazuri particulare de jocuri
didactice)

DURATA ACTIVITĂȚILOR
GRUPA DURATA
GRUPA MICĂ 10 – 15 minute
GRUPA MIJLOCIE 15 – 20 minute
GRUPA MARE 20 - 35 minute

PONDEREA FORMELOR DE ACTIVITATE

CORELAREA FORMELOR DE ACTIVITATE CU
SARCINA DOMINANTĂ

STRUCTURI SPECIFICE ALE ACTIVITĂȚILOR
MATEMATICE

OPERAȚIONALIZAREA OBIECTIVELOR
Taxonomia lui Bloom. Tipuri de gândire
91
EXEMPLE DE SARCINI DE LUCRU
92


PROCEDURA DE OPERAȚIONALIZARE
A LUI ROBERT MAGER
95
PROCEDURA DE OPERAȚIONALIZARE
A LUI GILBERT DE LANDSHEERE
96
PROCEDURI DE OPERAȚIONALIZARE
ROBERT MAGER GILBERT DE LANDSHEERE
97
STRUCTURA OBIECTIVULUI - ÎNTREBĂRI
98
PILONII
PROIECTULUI
DIDACTIC
99
„MAI
PRESUS DE NEŞTIUTORI SUNT CEI CARE CITESC.
MAI PRESUS DE CEI CARE CITESC SUNT CEI CARE REŢIN.
MAI PRESUS DE CEI CARE REŢIN SUNT CEI CARE ÎNŢELEG.
MAI PRESUS DE CEI CARE ÎNŢELEG SUNT CEI ACTIVI.”
(BOHTLINGK)
•Cum înţelegeţi mesajul maximei?

•Ce credeţi că mai aveţi de întreprins pentru a deveni cu
adevărat activi ?

EVALUAREA
- Trebuie să urmărească progresul copilului în raport cu el însuşi şi mai puţin
raportarea la norme de grup.
- Progresul copilului trebuie monitorizat cu atenţie, înregistrat, comunicat şi
discutat cu părinţii (cu o anumită periodicitate).
- O evaluare eficientă este bazată pe observare sistematică în timpul diferitelor
momente ale programului zilnic, dialogul cu părinţii, portofoliul copilului, fişe
etc.
- Funcţiile evaluării:
- Măsurare - Ce a învăţat copilul?
- Predicţie - Este nivelul de dezvoltare a copilului suficient pentru stadiul
următor şi, în special, pentru intrarea la şcoală?
- Diagnoză - Ce anume frânează dezvoltarea copilului?

FORME DE EVALUARE
FORME DE EVALUARE CÂND? DE CE?
EVALUAREA PREDICTIVĂ / •La începutul unui program •Stabilește nivelul de pregătire al copiilor.
INIȚIALĂ de instruire
EVALUAREA FORMATIVĂ / •Pe tot parcursul învățării •Oferă informații despre realizarea
CONTINUĂ obiectivelor. /
•Arată în ce măsură rezultatele obținute
corespund cu rezultatele așteptate. /
•Reflectă corespondența obiective stabilite –
rezultate obținute.
EVALUAREA SUMATIVĂ / •La finalul unei unități •Oferă un bilanț al rezultatelor pe o perioadă
CUMULATIVĂ didactice mare de timp.

TEHNICI DE EVALUARE
Evaluare
Evaluare orală
acțională
Evaluare
scrisă
FEEDBACK
FIȘĂ DE EVALUARE

FIȘĂ DE EVALUARE

FIȘĂ DE EVALUARE

V. PROIECTAREA ACTIVITĂȚILOR MATEMATICE
•PLANIFICAREA TEMATICĂ ANUALĂ

•PROIECTAREA TEMATICĂ SĂPTĂMÂNALĂ (ORIENTATIVĂ)
•PROIECTAREA ACTIVITĂȚII DIDACTICE
Exemple aici:
- SUPORT pentru explicitare și înțelegere CET

SPOR SI INSPIRATIE
ÎN TOT CE VA PROPUNETI!

Curs DMP

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs DMP

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA BUCUREȘTI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

prof. dr. ILIANA DUMITRESCU

1.1. Finalitățile educației timpurii

Iliana Dumitrescu - Didactica matematicii în învățământul preșcolar 3

Iliana Dumitrescu - Didactica matematicii în învățământul preșcolar 4

Iliana Dumitrescu - Didactica matematicii în învățământul preșcolar 5

Iliana Dumitrescu - Didactica matematicii în învățământul preșcolar 7

Tipurile de activităţi desfăşurate cu

• Structurat pe NIVEL I NIVEL II

Iliana Dumitrescu - Didactica matematicii în învățământul preșcolar 9

Iliana Dumitrescu - Didactica matematicii în învățământul preșcolar 11

Iliana Dumitrescu - Didactica matematicii în învățământul preșcolar 12

Iliana Dumitrescu - Didactica matematicii în învățământul preșcolar 13

Iliana Dumitrescu - Didactica matematicii în învățământul preșcolar 14

V pg. 37 CET, Anexa 4

Iliana Dumitrescu - Didactica matematicii în învățământul

Iliana Dumitrescu - Didactica matematicii în învățământul preșcolar 16

Iliana Dumitrescu - Didactica matematicii în învățământul

Iliana Dumitrescu - Didactica matematicii în învățământul preșcolar 18

Iliana Dumitrescu - Didactica matematicii în învățământul preșcolar 20

Iliana Dumitrescu - Didactica matematicii în învățământul preșcolar 21

Iliana Dumitrescu - Didactica matematicii în învățământul preșcolar 22

Iliana Dumitrescu - Didactica matematicii în învățământul preșcolar 23

Iliana Dumitrescu - Didactica matematicii în învățământul preșcolar 27

Activități de dezvoltare a înclinaţiilor

Iliana Dumitrescu - Didactica matematicii în învățământul preșcolar 28

Iliana Dumitrescu - Didactica matematicii în învățământul preșcolar 29

Iliana Dumitrescu - Didactica matematicii în învățământul preșcolar 30

Iliana Dumitrescu - Didactica matematicii în învățământul preșcolar 31

• În medie, o activitate cu copiii durează între 5 şi 35 de minute,

Iliana Dumitrescu - Didactica matematicii în învățământul preșcolar 33

Iliana Dumitrescu - Didactica matematicii în învățământul preșcolar 35

Iliana Dumitrescu - Didactica matematicii în învățământul preșcolar 37

2.1. Introducerea numerelor naturale

Iliana Dumitrescu - Didactica matematicii în învățământul preșcolar 38

Iliana Dumitrescu - Didactica matematicii în învățământul

Iliana Dumitrescu - Didactica matematicii în învățământul preșcolar 40

Iliana Dumitrescu - Didactica matematicii în învățământul preșcolar 41

Iliana Dumitrescu - Didactica matematicii în învățământul preșcolar 42

Iliana Dumitrescu - Didactica matematicii în învățământul preșcolar 43

Iliana Dumitrescu - Didactica matematicii în învățământul preșcolar 46

Iliana Dumitrescu - Didactica matematicii în învățământul preșcolar 48

Iliana Dumitrescu - Didactica matematicii în învățământul preșcolar 49

Iliana Dumitrescu - Didactica matematicii în învățământul preșcolar 50

Iliana Dumitrescu - Didactica matematicii în învățământul preșcolar 51

Iliana Dumitrescu - Didactica matematicii în învățământul preșcolar 52

SARCINA DE ÎNVĂȚARE ABILITĂȚI FORMATE /

Iliana Dumitrescu - Didactica matematicii în învățământul preșcolar 53

Iliana Dumitrescu - Didactica matematicii în învățământul preșcolar 54

Iliana Dumitrescu - Didactica matematicii în învățământul preșcolar 55

Iliana Dumitrescu - Didactica matematicii în învățământul preșcolar 56

Iliana Dumitrescu - Didactica matematicii în învățământul preșcolar 57

Iliana Dumitrescu - Didactica matematicii în învățământul preșcolar 58

Iliana Dumitrescu - Didactica matematicii în învățământul preșcolar 59

Iliana Dumitrescu - Didactica matematicii în învățământul preșcolar 60

Iliana Dumitrescu - Didactica matematicii în învățământul preșcolar 61

MIJLOACE •Trusele cu piese geometrice Dienes, Logi I, Logi II

Iliana Dumitrescu - Didactica matematicii în învățământul preșcolar 63

3. Jocuri de orientare în tablou – clasificare și seriere într-o

Iliana Dumitrescu - Didactica matematicii în învățământul preșcolar 65

Iliana Dumitrescu - Didactica matematicii în învățământul preșcolar 66

Iliana Dumitrescu - Didactica matematicii în învățământul preșcolar 67