Rase de gaste Gastele (genul Anser) sunt pasari acvatice mari, robuste, totusi mult mai mici decat

lebedele. Ciocul lor este scurt si ingrosat la baza. Picioarele sunt relativ lungi, ele fug foarte bine, aproape toate zboara si inoata excelent. Majoritatea gastelor isi gasesc pe sol hrana, formata din varfuri de ierburi tinere, cereale verzi, trifoi si alte frunze, diferite seminte si alte radacinoase. Majoritatea sunt pasari clocitoare, ele migreaza toamna spre sud, in stoluri ce formeaza un clin sau o linie. Gasca domestica se trage de la gasca cenusie, care apartine mai putin nordului indepartat. Ea este singura gasca salbatica care cloceste in Germania. In trecut, era o pasare clocitoare comuna pe langa toate apele statatoare mai mari din Germania. Astazi numai ocazional se mai intalnesc perechi izolate, clocind in mlastinile din nordul si estul Germaniei. Se intalneste foarte frecvent in sud-estul Europei, si in Romania (in Lunca Dunarii si in Delta). Isi face un cuib spatios, alcatuit din vreascuri si frunze de trestie. Adancitura cuibului e captusita cu puf. Perechile clocesc in grup, pastrand o anumita distanta intre ele. Femela depune 4-6 oua, rar 7-8, de un alb-murdar. Dupa 28 de zile, ies puii, parasind a doua zi cuibul, condusi de ambii parinti. Prima lor hrana o constituie lintita de balta, diferite ierburi acvatice, cand sunt mai mari umbla pe campuri si lunci dupa hrana. Spre seara, se intorc la cuib. Dupa cca. 2 saptamani, cand cuibul devine neincapator, puii se ghemuiesc pentru dormit in imediata apropiere a parintilor. Gascanul este atunci deosebit de vigilent. Gasca vest-europeana are ciocul portocaliu. La gasca est-europeana ciocul este rosu-carnal. Ambele nu au nici un fel de desen negru pe cioc, si se deosebesc prin aceasta de celelalte gaste cenusii. Gastele salbatice se amesteca cateodata cu cardurile de gaste domestice, si se comporta ca si acestea – insa la venirea migratiei, simt impulsul plecarii. Gastele par sa fi fost domesticite din timpuri foarte indepartate. Ele au existat la greci, la romani si egipteni. S-a scris despre gastele care au salvat Capitoliul, sau de marile carduri de gaste manate din Germania pana la Roma. Din dorinta de a se obtine gaste cu un randament cat mai mare in carne, grasime, puf si oua, s-au obtinut prin selectie cateva rase noi deosebite. Principalele rase de gaste domestice sunt: gasca domestica comuna (gasca de tarina) care are cam aceeasi talie cu gasca cenusie salbatica, dar este mai puternica. Gasca buclata are puful bogat si de buna calitate. Gasca italiana de talie mai mare are o punga mai mare pe burta. Creste si se ingrasa repede, buna ouatoare, depune anual pana la 60 de oua, dar cloceste tarziu si cloceste rau. Gasca de Pomerania are carpul mai mare, lat, este mai inalta pe picioare, este o gasca carnoasa, cu pieptul si pulpele bine dezvoltate, suporta bine frigul, este rezistenta si cloceste bine. Gasca de Pomerania este o foarte buna rasa pentru productia de carne. Penajul este alb si gri. Ciocul este roz portocaliu iar labe de culoare roz albicios. Gasca de Pomerania depune in jur de 20 de oua si cloceste foarte bine. Provine in principal din Germania de Est si din Polonia. Gastele de Pomerania traiesc foarte bine pe pasune, in libertate si sunt harnice cositoare. Greutatea medie este de 6 kg la gascani si de 5 kg la gaste.

in India. prin Romania. Gasca cu obrajii albi – apare ca oaspete de iarna. Ciocul este portocaliu iar labele sunt de culoare roz portocalie. unde este domesticita in mod curent. Cuibareste de obicei pe cornisele stancilor marine abrupte. Gasca de zapada sau polara – are un penaj alb curat. traieste in Europa Centrala iarna. este o pasare clocitoare in regiunile arctice. Aceasta gasca se intalneste frecvent in Anglia si America. cere o ingrijire mai buna. A fost semnalata si in partile Banatului in tara noastra. cat si in Transilvania. Gasca cu ciocul scurt – este semnalata foarte rar ca pasare migratoare. In timpul migratiei vuieste vazduhul de chemarile lor tari si rasunatoare. are ciocul mic. din Groelanda. in regiunea de tarm a Marii Nordului. de aceea se intalneste mai rar la noi in tara. sau gasca lebada. iar noaptea merge la baltile Dunarii. traieste ca pasare clocitoare – gasca imperiala – care apare ca oaspete de iarna in statele sud-vestice ale SUA. Gascanii ajung pana la 10 kg iar gastele la 9 kg. prin partea de vest a tarii noastre. raspandita in Africa. in mod deosebit pe o specie de mimoza. cu ciocul scurt. in rapele prapastioase ale raurilor si pe povarnisuri. este de talie mare. Este intalnita pe toata valea Nilului. A fost selectionata in Franta. si Tiansan. venind din Arctica. cu varful aripilor negre. Grecia. dupa luna octombrie.Gasca de Emden. in muntii Altai. din sudul Frantei. este mai sensibila la frig. Gasca de India – cloceste in Siberia. pana in lunile ianuarie-februarie. Este o rasa mare si grea cu potential de carne. Ziua sta pe semanaturile de grau. Gasca pitica sau mica – numita si garlita mica. si nordul Rusiei. traieste in nordul Europei si in Siberia. si ramane in iernile mai blande. au fost semnalate exemplare ratacite in vestul Europei. Se creste in parcurile din Anglia. este foarte mica. se gaseste si in tara noastra. Se ingrasa bine si da oua multe. indreptat in jos. Gasca de Toulouse. a fost observata rar in Germania. comuna si in America de Nord. apare toamna. originara din Nordul Germaniei. cu picioare scurte. Gastele au un bun instinct matern. Ungaria. Gasca de semanatura este o gasca mai mica. au fost observate in tara noastra ca pasari trecatoare. Gasca cea mare care apare in Europa este gasca canadiana. Este adaptata regiunilor mai reci. . In nordul Siberiei si in Alaska. Trece in mari carduri. In tara noastra se intalneste frecvent ca pasare de parcuri. ca si gasca domestica. Kental. iar in iernile blande ramane aici. ca gasca gulerata si gasca cu gulerul rosu. este mai scurta si indesata. pleaca iarna in Europa de sud-est. O alta specie este gasca mare cu pinteni. in India si in Japonia. Penajul este de culoare alba. cand se reintoarce spre nord. Gasca Nilului – populeaza Africa la sud de Sahara. cloceste de preferinta pe arborii de padure. Produce 30 pana la 40 de oua. in carduri. pe coastele Marii Nordului. prezinta o pata alba pronuntata la baza ciocului roscat. si trece in carduri mai mari spre sud. in fiecare an. Este o rasa apreciata pentru carne si pentru ficatul gras. cu doua pungi la burta. Garlita mare – este un oaspete de iarna. Alte specii de gaste lebede.

http://dli.ro/gastele-genul-anser.html .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful