Rase de gaste Gastele (genul Anser) sunt pasari acvatice mari, robuste, totusi mult mai mici decat

lebedele. Ciocul lor este scurt si ingrosat la baza. Picioarele sunt relativ lungi, ele fug foarte bine, aproape toate zboara si inoata excelent. Majoritatea gastelor isi gasesc pe sol hrana, formata din varfuri de ierburi tinere, cereale verzi, trifoi si alte frunze, diferite seminte si alte radacinoase. Majoritatea sunt pasari clocitoare, ele migreaza toamna spre sud, in stoluri ce formeaza un clin sau o linie. Gasca domestica se trage de la gasca cenusie, care apartine mai putin nordului indepartat. Ea este singura gasca salbatica care cloceste in Germania. In trecut, era o pasare clocitoare comuna pe langa toate apele statatoare mai mari din Germania. Astazi numai ocazional se mai intalnesc perechi izolate, clocind in mlastinile din nordul si estul Germaniei. Se intalneste foarte frecvent in sud-estul Europei, si in Romania (in Lunca Dunarii si in Delta). Isi face un cuib spatios, alcatuit din vreascuri si frunze de trestie. Adancitura cuibului e captusita cu puf. Perechile clocesc in grup, pastrand o anumita distanta intre ele. Femela depune 4-6 oua, rar 7-8, de un alb-murdar. Dupa 28 de zile, ies puii, parasind a doua zi cuibul, condusi de ambii parinti. Prima lor hrana o constituie lintita de balta, diferite ierburi acvatice, cand sunt mai mari umbla pe campuri si lunci dupa hrana. Spre seara, se intorc la cuib. Dupa cca. 2 saptamani, cand cuibul devine neincapator, puii se ghemuiesc pentru dormit in imediata apropiere a parintilor. Gascanul este atunci deosebit de vigilent. Gasca vest-europeana are ciocul portocaliu. La gasca est-europeana ciocul este rosu-carnal. Ambele nu au nici un fel de desen negru pe cioc, si se deosebesc prin aceasta de celelalte gaste cenusii. Gastele salbatice se amesteca cateodata cu cardurile de gaste domestice, si se comporta ca si acestea – insa la venirea migratiei, simt impulsul plecarii. Gastele par sa fi fost domesticite din timpuri foarte indepartate. Ele au existat la greci, la romani si egipteni. S-a scris despre gastele care au salvat Capitoliul, sau de marile carduri de gaste manate din Germania pana la Roma. Din dorinta de a se obtine gaste cu un randament cat mai mare in carne, grasime, puf si oua, s-au obtinut prin selectie cateva rase noi deosebite. Principalele rase de gaste domestice sunt: gasca domestica comuna (gasca de tarina) care are cam aceeasi talie cu gasca cenusie salbatica, dar este mai puternica. Gasca buclata are puful bogat si de buna calitate. Gasca italiana de talie mai mare are o punga mai mare pe burta. Creste si se ingrasa repede, buna ouatoare, depune anual pana la 60 de oua, dar cloceste tarziu si cloceste rau. Gasca de Pomerania are carpul mai mare, lat, este mai inalta pe picioare, este o gasca carnoasa, cu pieptul si pulpele bine dezvoltate, suporta bine frigul, este rezistenta si cloceste bine. Gasca de Pomerania este o foarte buna rasa pentru productia de carne. Penajul este alb si gri. Ciocul este roz portocaliu iar labe de culoare roz albicios. Gasca de Pomerania depune in jur de 20 de oua si cloceste foarte bine. Provine in principal din Germania de Est si din Polonia. Gastele de Pomerania traiesc foarte bine pe pasune, in libertate si sunt harnice cositoare. Greutatea medie este de 6 kg la gascani si de 5 kg la gaste.

Este intalnita pe toata valea Nilului. cat si in Transilvania. ca si gasca domestica. cand se reintoarce spre nord. Este o rasa apreciata pentru carne si pentru ficatul gras. se gaseste si in tara noastra. cloceste de preferinta pe arborii de padure. Gasca de Toulouse. raspandita in Africa. comuna si in America de Nord. pleaca iarna in Europa de sud-est. au fost semnalate exemplare ratacite in vestul Europei. Ziua sta pe semanaturile de grau. in fiecare an. a fost observata rar in Germania. Gascanii ajung pana la 10 kg iar gastele la 9 kg. Se creste in parcurile din Anglia. si trece in carduri mai mari spre sud. Este o rasa mare si grea cu potential de carne. prin Romania. Alte specii de gaste lebede. in mod deosebit pe o specie de mimoza. pana in lunile ianuarie-februarie. A fost selectionata in Franta. este mai scurta si indesata. traieste ca pasare clocitoare – gasca imperiala – care apare ca oaspete de iarna in statele sud-vestice ale SUA. in carduri. Se ingrasa bine si da oua multe. prezinta o pata alba pronuntata la baza ciocului roscat. in muntii Altai. In timpul migratiei vuieste vazduhul de chemarile lor tari si rasunatoare. este de talie mare. dupa luna octombrie. Gasca Nilului – populeaza Africa la sud de Sahara. Ungaria. Gasca cu obrajii albi – apare ca oaspete de iarna. cere o ingrijire mai buna. Aceasta gasca se intalneste frecvent in Anglia si America. . Gastele au un bun instinct matern. din Groelanda. Trece in mari carduri. au fost observate in tara noastra ca pasari trecatoare. In tara noastra se intalneste frecvent ca pasare de parcuri. Gasca cu ciocul scurt – este semnalata foarte rar ca pasare migratoare. este foarte mica. apare toamna. din sudul Frantei. si nordul Rusiei. este o pasare clocitoare in regiunile arctice. ca gasca gulerata si gasca cu gulerul rosu. in India si in Japonia. Gasca de semanatura este o gasca mai mica. cu picioare scurte.Gasca de Emden. Este adaptata regiunilor mai reci. In nordul Siberiei si in Alaska. iar in iernile blande ramane aici. Ciocul este portocaliu iar labele sunt de culoare roz portocalie. cu doua pungi la burta. venind din Arctica. indreptat in jos. pe coastele Marii Nordului. Grecia. O alta specie este gasca mare cu pinteni. traieste in nordul Europei si in Siberia. iar noaptea merge la baltile Dunarii. in rapele prapastioase ale raurilor si pe povarnisuri. Penajul este de culoare alba. in regiunea de tarm a Marii Nordului. Gasca de India – cloceste in Siberia. Gasca de zapada sau polara – are un penaj alb curat. este mai sensibila la frig. sau gasca lebada. prin partea de vest a tarii noastre. cu ciocul scurt. Produce 30 pana la 40 de oua. traieste in Europa Centrala iarna. Kental. si Tiansan. cu varful aripilor negre. Cuibareste de obicei pe cornisele stancilor marine abrupte. Gasca cea mare care apare in Europa este gasca canadiana. in India. de aceea se intalneste mai rar la noi in tara. A fost semnalata si in partile Banatului in tara noastra. are ciocul mic. unde este domesticita in mod curent. Garlita mare – este un oaspete de iarna. Gasca pitica sau mica – numita si garlita mica. si ramane in iernile mai blande. originara din Nordul Germaniei.

ro/gastele-genul-anser.html .http://dli.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful