PROIECT DIDACTIC

Profesor: Ghertescu Valerica

Data: 27.11.2023

Obiectul: Biologia Clasa a VII-a

Subiectul:Încrengătura Cordate, Clasa Amfibieni

Tipul lecției: de transmitere a noilor cunoștințe

Competențe: CS1,

Subcompetențe: Identificarea caracteristicilor distinctive ale animalelor la nivel de regn, încrengătură, clasă.

Obiective lecței

O1 -Să definească termenii: sistematică, regn, încrengătură, clasă.

O2 -Să identifice caracteristicilor distinctive ale animalelor la nivel de regn, încrengătură, clasă

O3 -Să recunoască reprezentanţii din regnul Animale la nivel de încrengătură şi clasă.

O4- Să argumenteze rolului animalelor în natură şi în viaţa omului.

Metode didactice : identificare, caracterizare, argumentare, definire.

Resurse materiale: manualul de biologie clasa a VII-a, creta, tablă.

Forme de organizare: indivudual, frontal.

SCENARIUL LECȚIEI
Etapele Activitatea profesorului Activitatea elevului
lecției

E Salutul cu elevii. Salutul cu profesorul.

V Verificarea frecvenței la ora de biologie. Elevul de serviciu enumeră persoanele
O Verificarea temei pentru acasa. absente.
C Dau răspuns la tema care au avut de realizat
A pentru acasă.
R
E
În continuare vom analiza tema: Animalele vertebrate: Notează tema în caiete și fac unele notițe la
încrengătura Cordata, clasa amfibiene. aceast subiect.
R Amfibienii sunt animale vertebrate poichiloterme a căror Amfibienii sunt animale vertebrate
E particularitate principală este adaptarea la două medii de poichiloterme a căror particularitate principală
A viață – acvatic și terestru. Toți amfibienii trăiesc în ape este adaptarea la două medii de viață – acvatic
L dulci. Cei mai mulți se întâlnesc în zona tropicală. și terestru.
I Câteva specii de amfibieni trăiesc în zona temperată. În
Z perioada de iarnă, aceștia cad în amorțire. amfibienii prezintă anumite trăsături
A La nivel de clasă, amfibienii prezintă anumite trăsături Distinctive:
R Distinctive: − corpul este alcătuit din cap, trunchi și
E − corpul este alcătuit din cap, trunchi și membre,
A capul este unit direct de trunchi și este mobil. Pe cap se
află două nări, prin care respiră aer atmosferic, și doi ochi
protejați de pleoape;
− au patru membre, membrele anterioare se termină cu
patru degete, iar cele posterioare – cu cinci degete unite
printr-o membrană;
− coastele lipsesc (la unele specii sunt prezente);
S − au pielea nudă, subțire și umedă, cu numeroase glande
E care secretă mucus, condiție necesară pentru respirația
N prin piele, de asemenea mucusul facilitează locomoția în
S apă. Unele glande elimină substanțe toxice, care îi
U apără de animalele răpitoare;
L − au respirație dublă, respiră prin plămâni și prin piele,
U inspiră atât oxigenul din aerul atmosferic, cât și oxigenul
I dizolvat în apă;
− inima are trei camere (două atrii și un ventricul);
− sistemul digestiv este similar cu cel al altor vertebrate,
intestinul se termină cu o cloacă în care se deschid
organele de reproducere și cele excretoare;
− temperatura corpului variază în funcție de temperatura
mediului, de aceea amfibienii sunt activi doar în perioada
caldă a zilei și a anului. În perioada rece a anului ei cad
în amorțire;
− sunt animale unisexuate, ovipare, fecundația este
externă (la unele specii – internă), femelele depun ouăle
(icrele) în apă sau în locuri foarte umede.
Larvele broaștelor (mormolocii) se aseamănă cu peștii
prin forma corpului, prezența branhiilor și a liniei
laterale, a înotătoarelor și a inimii cu
două camere. Când ajung în stadiul de adult (peste 2–3
luni), majoritatea amfibienilor ies pe uscat, şi doar foarte
puțini rămân toată viața în apă.
Clasa amfibienilor prezintă o mare diversitate de
structură, de formă și de mărime. Sunt cunoscute trei
grupuri de amfibieni: caudate, amfibieni care au coadă
(salamandrele şi tritonii), acaudate, amfibieni fără coadă
(broaștele şi broaștele râioase) și apode, amfibieni care
nu au membre (de exemplu, sifonopsul).
Apodele populează peșterile subterane din pădurile
ecuatoriale ale Americii de Sud, Asiei de Sud și Africii.
Au dimensiuni de la 30 cm până la 120 cm.
Aspectul corpului este asemănător cu cel al șerpilor; au
coaste şi sunt lipsite de membre, în structura pielii sunt
glande ce secretă substanțe toxice. Suprafața corpului
prezintă segmente asemănătoare cu cele ale râmei.
Apodele nu văd și nu aud, în schimb au bine
dezvoltate organele tactile și mirosul.
Asemenea râmelor, sapă galerii în sol, de unde își
dobândesc hrana. Se hrănesc cu viermi, melci, larve de
insecte și insecte mature, uneori pot ataca șerpi mici.
Amfibienii caudați, salamandrele și tritonii (figura 46),
trăiesc în zonele temperate. Corpul lor este alungit
și trece treptat într-o coadă. Mișcarea cozii în stânga și în
dreapta facilitează înotul.
În pădurile montane, în locuri ferite de soare, pe sub
membre,
capul este unit direct de trunchi și este mobil.
Pe cap se află două nări, prin care respiră aer
atmosferic, și doi ochi protejați de pleoape;
− au patru membre, membrele anterioare se
termină cu patru degete, iar cele posterioare –
cu cinci degete unite printr-o membrană;
− coastele lipsesc (la unele specii sunt
prezente);
− au pielea nudă, subțire și umedă, cu
numeroase glande care secretă mucus, condiție
necesară pentru respirația prin piele, de
asemenea mucusul facilitează locomoția în apă.
Unele glande elimină substanțe toxice, care îi
apără de animalele răpitoare;
− au respirație dublă, respiră prin plămâni și
prin piele, inspiră atât oxigenul din aerul
atmosferic, cât și oxigenul dizolvat în apă;
− inima are trei camere (două atrii și un
ventricul);
− sistemul digestiv este similar cu cel al altor
vertebrate, intestinul se termină cu o cloacă în
care se deschid organele de reproducere și cele
excretoare;
− temperatura corpului variază în funcție de
temperatura mediului, de aceea amfibienii sunt
activi doar în perioada caldă a zilei și a anului.
În perioada rece a anului ei cad în amorțire;
− sunt animale unisexuate, ovipare, fecundația
este externă (la unele specii – internă), femelele
depun ouăle (icrele) în apă sau în locuri foarte
umede.
Sunt cunoscute trei grupuri de amfibieni:
caudate, amfibieni care au coadă
(salamandrele şi tritonii), acaudate, amfibieni
fără coadă (broaștele şi broaștele râioase) și
apode, amfibieni care nu au membre (de
exemplu, sifonopsul).
 pietre sau lemne căzute, trăiește salamandra. Corpul ei Cel mai mare grup de amfibieni îl constituie
are lungimea de 20 cm. Pielea acesteia secretă un suc acaudatele, din care fac parte broaștele. Ele au
otrăvitor ce se împrăştie pe toată suprafața corpului. În corpul scurt, capul lat, unit mobil cu trunchiul.
păduri mai poate fiîntâlnit tritonul, care este mai Pe cap au două nări și doi ochi mari cu pleoape
mic decât salamandra (circa 14–16 cm) și are coada mobile. Membrele anterioare sunt mai scurte
turtită lateral. În perioada de reproducere, tritonul poate decât cele posterioare. În timpul înotului
fiîntâlnit în lacuri, unde își depune icrele. acestea se lipesc de corp, astfel broasca se
În Japonia trăieşte cel mai mare amfibian, salamandra propulsează cu membrele posterioare, care au
uriaşă, cu o lungime de 1,50 m. Carnea acesteia este cei mai dezvoltați mușchi. Pe uscat se
folosită în alimentație. deplasează prin sărituri, propulsându-se de
Cel mai mare grup de amfibieni îl constituie acaudatele, asemenea cu membrele posterioare.
din care fac parte broaștele. Ele au corpul scurt, capul lat, Cei mai cunoscuți amfibieni de la noi sunt
unit mobil cu trunchiul. Pe cap au două nări și doi ochi broaștele. Pe lângă lacuri, bălți, heleșteie, iazuri
mari cu pleoape mobile. Membrele anterioare sunt mai şi pâraie trăiește broasca de lac. În păduri,
scurte decât cele posterioare. În timpul înotului acestea se printre frunze, se întâlneşte broasca de pădure,
lipesc de corp, astfel broasca se propulsează cu membrele de culoare cafenie-cenușie. Pe ramurile
posterioare, care au cei mai dezvoltați mușchi. Pe uscat copacilor, deseori, se vede brotăcelul, o
se deplasează prin sărituri, propulsându-se de asemenea broscuță mică de 4–5 cm
cu membrele posterioare.
Cei mai cunoscuți amfibieni de la noi sunt broaștele. Pe
lângă lacuri, bălți, heleșteie, iazuri şi pâraie trăiește
broasca de lac. În păduri, printre frunze, se întâlneşte
broasca de pădure, de culoare cafenie-cenușie. Pe
ramurile copacilor, deseori, se vede brotăcelul, o broscuță
mică de 4–5 cm. El are degetele terminate cu ventuze
lipicioase, care îl ajută să se prindă de ramuri, frunze etc.
Prin păduri și câmpii trăiește broasca râioasă. Denumirea
ei vine de la suprafața rugoasă a pielii, în care se află
glande ce secretă o substanță toxică. Dacă nimerește pe
mucoasa ochilor sau a cavității bucale la om, această
substanță provoacă iritație.
În acest caz se recomandă spălarea urgentă a ochilor sau
a gurii cu apă rece și curată.
Broaștele sunt animale folositoare, deoarece distrug
insectele şi limacşii din câmpurile cu cereale. Broaștele
de lac servesc ca obiect de studiu în laboratoarele ştiințifi
ce, pentru experimente în domeniul biologiei și al
medicinei.

R Pentru a întări materia de astazi vom realiza sarcina 1,2 Realizează sarcina propusa dupa care o
E pagina 62 din manual. persoana citeste rezolvarea cu voce tare.
F Exercițiul .... pagina ... din caietul elevului clasa 7
L
E
X
I
A
E Notează tema pentru acasă în caetele de
X Pentru acasa aveți de realizat sarcină 3 din manual la biologie.
T pagina 62. Întrebări la tema de acasă.
E
N La revedere La revedere
S
I
A