DESCRIEREA

CPRIOAREI

Cprioara este cea mai mic specie de capre slbatice

originare din Europa. Masculii au tendina de a fi mai mari i
mai robuti, in comparaie cu femelele. Masculul poart
denumirea de cprior, iar femela de cprioar. Blana este
diferit n funcie de sezon. Iarna, blana este mai deas, mai
lung, dnd animalului un aspect ciufulit, neingrijit, avnd
culoare cenuie. n timpul lunilor de var, blana este mai
scurt i mai rar, avand culoare maro sau castaniu aprins.
Blana de iarn ncepe s creasc la inceputul lunii
septembrie i este schimbat in aprilie-mai. Coada este
foarte scurt, de caiva centimetri lungime. Capul este mic,
mai mult lung dect lat. Botul, n general, este de aceea i
culoare ca restul corpului, dar nasul este intotdeauna de
culoare neagr. Adesea prezint diferite pete de culoare alb
pe obraji i n partea superioar a gtului. Urechile sunt mari,
ovale, fiind onturate cu pr de culoare neagr, iar interiorul
este cptuit cu pr moale, de culoare alb. Numai masculii
prezint coarne, care le cad in octombrie-noiembrie, dar le
cresc din nou, pn vara, in perioada de rut. Coarnele au, n
medie, o lungime de 30 cm. Picioarele sunt suple i
prevzute cu copite nguste i scurte ale cror degete
laterale sunt bine dezvoltate. Greutatea corporal este de 1829 kg. Cprioarele, n general, triesc singure sau n grupuri
mici alctuite dintr-o femel i puii acesteia. Teritoriul lor
este destul de mic, de circa 1km2. Cprioarele se hrnesc
dimineaa sau seara trziu, odihnindu-se n restul zilei.
Cprioarele se adun n turme alctuite din 20-40 de membri,
numai iarna. Prefera zonele mpadurite, cu mult
vegetaie.Cprioara nu este foarte pretenioas, dar prefer
locurile bogate n ap. Consum cu placere ramuri tinere,
muguri, frunzele diferiilor arbori i arbuti, scoar de copac,
lucerna, etc. Se va hrni, de asemenea, cu recolta terenurilor
agricole i dac va avea posibilitatea va ntra n livezile de
pomi fructiferi, hrnindu-se cu frunzele i fructele acestora.
Toamna, cprioarele prefer alimentele concentrate (seminte,
fructe).