ESEU CASA PRINTEASC

Undeva,pe la nordul rioarei noastre,se afl un sat.Un sat ca toate satele. Cu case i grdini.Cu vii i livezi. Cu btrni i copii. Pe la pereferia lui se afl o cas.Poate nu prea artoas pentru unii,dar foarte frumoas pentru mine. E casa mea. O cas rneasc,simpl ca majoritatea celor din vecintate. Se afl n mijlocul ogrzii. mprejur construcii de tot felul,doar trim la ar. Iar ranul ntotdeauna agonisete i aduce la gospodrie. Ici-un grajd,colo-un hambar pentru fn. i tot aa,din toate cite oleac.Din vorb n vorb,vd c m-am abtut de la subiect. Mai pot spune c e o cas btrn. Cte ploi n-au btut-o,cite geruri n-au ngheat-o! Dar ea i pn astzi ne nclzete,ne adpostete. Ca nite gospodari buni,am reparat-o,i-am pus temelie nou,am schimbat acoperiul, am fcut-o s arte gospodrete. Avem toate cele necesare,nimic n plus.Eu consider c o cas trebuie s fie bogat nu numai material,ci i spiritual.Ce folos dac ai un castel n care bntuie numai certuri i nenelegeri. n casa mea,ns, e linite, pace i armonie.Ne stimm i ne ajutm unul pe altul. mi place casa mea cu ajunsurile i neajunsurile pe care le are,deoarece casa printeasc e locul unde m simt cel mai bine. Chiar i cnd voi crete i voi fi departe ,snt sigur, glasul blind i dulce al casei m va chema n leagnul ei. IZBECIUC NICOLAE,CL.A VIII-A