Data: 26.11.

2019
Clasa: a VIII-a B
Unitatea de învăţământ: Şcoala Gimnazială “Alexandru Depărăţeanu”
Profesor: Zănogeanu Cristina-Marinela
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina: Limba şi literatura română
Titlul lecţiei: Recapitulare pentru Evaluarea Naţională
Tipul lecţiei: Lecţie de recapitulare şi sistematizare a cunoştinţelor
Scopul lecţiei :Formarea capacităţilor şi a deprinderilor de analiză a textului liric prin
prezentarea metodelor eficiente.

COMPETENŢE GENERALE:
1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare;
3. Receptarea mesajului scris,din texte literare şi nonliterare,în scopuri diverse.

COMPETENŢE SPECIFICE:
1.1 înţelegerea semnificaţiei generale a mesajului oral,sesizând progresia şi coerenţa
ideilor exprimate;
1.2 sesizarea corectitudinii şi a valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a
mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi a categoriilor semantice studiate, a
ortografiei şi punctuaţiei
2.1 redactarea diverselor texte, cu scopuri şi destinaţii diverse, adaptându-le la situaţia de
comunicare concretă:
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
a) cognitive

O1-să rezolve exerciţii de fonetică şi vocabular ;

O2-să explice folosirea semnelor de punctuaţie;
O3-să identifice elementele de versificaţie;
O4-să exemplifice procedeele artistice utilizate în text;
O5- să recunoască valorile morfologice şi subordonatele;
O6- să construiască propoziţii subordonate.
-b) afective:
- să-şi formeze deprinderi de exprimare corectă, şi fluentă;
-să manifeste interes pentru studiul literaturii.

c) psihomotorii:

- să-şi formeze deprinderi de a opera în comunicarea scrisă sau orală cu noile

concepte operaţionale.

1
Strategii didactice :
 metode şi procedee:
conversaţia, explicaţia, observaţia , metoda cadranelor, ciorchinele, cavalcada expresivă,
cubul, treptele devenirii, cvintetul
 forme de organizare a activităţii instructive: frontală, individuală, colectivă
 forme de dirijare a activităţii: dirijată de profesor / independentă
 resurse materiale: tabla, creta albă şi colorată, fişe de lucru

Metode de evaluare:
o evaluare continuă pe parcursul lecţiei
o fişă de evaluare;
o produse rezultate din activitatea pe grupe;
o evaluarea rezultatelor activităţilor specifice fiecărei metode
utilizate;
o feed-back-ul raportat contribuţiei elevilor.
Mijloace de învăţământ: laptop, videoproiector, prezentare Power Point, fişe de lucru,
cubul
TIMP: 50 min
LOCUL DE DESFĂŞURARE: sala specializată pentru predarea Limbii române

Bibliografie
-A. Crişan, S. Dobra – Limba şi literatura română, manual pentru clasa a VIII-a, Ed.
Humanitas, Bucureşti, 2009
-V. Marinescu – Metodica predării limbii şi literaturii române, Ed. Fundaţiei România de
mâine, Bucureşti, 2002
-A. Pamfil – Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Ed.
Paralela 45, Piteşti, 2003
-I. Cerghit – Metode de învăţământ, Ed. Polirom, Iaşi, 2006
- Programa Evaluării Naţionale 2015, Limba şi Literatura română - Clasa a VIII-a.

Motivaţie
Lecţia este importantă deoarece urmăreşte capacitatea elevilor de a sintetiza
informatii deja cunoscute, încercând să ilustreze profilul literar, culturar si artistic al
«poetului nepereche». De asemenea, elevii descoperă temele şi motivele specific
eminesciene, punând în valoare cadrul poetic eminescian şi, implicit, legătura continuă
între iubire şi natură. Ei sunt continuu încurajati să-şi exprime opiniile în mod direct, dar
să le argumenteze solid cu exemple concrete, citate. Totodată, îşi dezvoltă competenţele
necesare pentru a lucra în echipă.Subiectele au fost realizate asemenator celor de la
Evaluarea Naţională.În acest fel, elevii se familiarizează cu modalitatea de rezolvare a
subiectelor de examen.

2
 DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Etapele lecţiei Activitatea profesorului CD/ Activitatea Strategii didactice Evaluare

OB elevilor
Metode Mijloace
Elevii -portofolii
1.Momentul o Se asigură un climat favorabil desfăşurării urmăresc - Conversaţia
-fişe de
organizatoric lecţiei şi materialele necesare pentru o bună indicaţiile
desfăşurare a activităţii. profesorului - Explicaţia lucru
(1 min)
2. Verificarea
cunoştinţelor o Se verifică tema. Elevii oferă -Conversaţia
-portofolii
anterioare răspunsurile
(2 min) o Se verifică cunoştinţele elevilor referitoare la corespunză - Explicaţia
genurile si speciile literare în general. toare.

o Prin întrebări adresate frontal, se verifică

cunoştinţele elevilor despre genul liric.
Elevii oferă
3. Captarea o Se solicită elevilor să enumere câteva poezii răspunsurile
atenţiei (se care se încadrează în tema iubirii şi a naturii. corespunzăt -Conversaţia
realizeaza pe o Eventual, dacă elevii işi amintesc câteva oare.
tot parcursul versuri, acestea pot fi recitate. - Explicaţia
lecţiei)
(3 min)

4. Anunţarea o Se anunţă şi se scrie pe tablă titlul lecţiei: Elevii -tabla

titlului şi a o ”Recapitulare pentru Evaluarea Naţională!”. ascultă şi - Explicaţia -creta
competenţelor o Elevii vor fi anunţaţi ca vor avea de analizat un notează
vizate text la prima vedere prin metode moderne, titlul lecţiei - Conversaţia
(2 min) acesta fiind realizat dupa modelul de subiect de în caiete
la Evaluarea Naţională.
 Aprecieri
5. Dirijarea verbale
o Elevii vor fi împărţiţi pe echipe .
învăţării Rezolvă în - Conversaţia -fişe de
o Li se împart elevilor fişe conţinând textul liric grup lucru
(35 min) la prima vedere ,”Dorinta” de Mihai Eminescu sarcinile
pe care urmează să exerseze noţiunile primite
dobândite anterior.

o Se realizează lectura model a poeziei de către -Explicatia

un elev. Se sondează reacţia subiectivă a Observare
elevilor.Elevii sunt împărţiţi în şase grupe, sistematică
fiecare va rezolva o parte din subiect apoi un
lider al grupei va prezenta la tabla rezolvarea,
celelalte grupe vor nota în caiete.

o Cele şase grupe: Viorelele, Zambilele , Lalelele

,Narcisele, Ghioceii , Lăcrămioarele sunt
formate din câte patru elevi.
o Se acordă timp de lucru (2’) pentru ca elevii să
rezolve fiecare dintre cerinţele date.
o Elevii vor avea de rezolvat 3 fişe de lucru prin
metode moderne.
Elevii
o Se distribuie elevilor fişele de lucru şi li se
rezolvă
cere să rezolve în echipă exerciţiile, apoi se
exerciţiile.
verifică răspunsurile oral, prin sondaj.

o Fisa Nr.1(Anexa 1)
Cerinţele fişei nr.1 sunt următoarele : Anexa 1
C1 -fişa de
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din
lucru nr. 1
text al cuvintelor subliniate: înfiorate , şedea-vei.
-markere
2. Menționează rolul cratimei în structura : să-mi cazi
C2 -Cadranele -tabla

4
3. Explică modul de formare a unui cuvânt obținut prin
conversiune și a unui cuvânt obținut prin derivare din
structurile următoare: Crengi plecate o ascund/ Să-ţi - Explicaţia
desprind din creştet vălul . -fişa de
4. Precizează cuvintele care conţin diftong din versul: Elevii - Exerciţiul lucru nr. 2
Pe-al meu braţ încet s-o culci răspund Tablă
prin sondaj
o Fisa nr.2 -Anexa2 oferind -Cretă Anexa 2
rezolvarea -Treptele
5. Numeşte tipul de rimă şi măsura primelor patru C3 corectă a devenirii
versuri din text. sarcinilor de -Cavalcada
6. Transcrie două figuri de stil diferite din textul dat, pe fişele de expresiva
C4
precizând felul lor. lucru.

Li se explică elevilor că , pentru subiectul al doilea, -Cubul

vor avea ca suport un text nonliterar.Prin metoda
cubului, fiecare va echipă va avea de rezolvat cerinţele -Conversaţia
prezente pe fiecare faţă a cubului , apoi vor răspunde
prin sondaj. -Exerciţiul -fişa de Anexa 3
lucru nr. 3
o Fisa nr.3 –Anexa3

DESCRIE -Conversaţia
1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi -anexa3
următoarele aspecte din textul dat:
- ce se spune că se întâmplă în Joia Mare;
- sub ce formă a supraviețuit obiceiul „joimărițelor”.
-Explicaţia
ARGUMENTEAZĂ -fişa model
2. Scrie titlul articolului și denumirea publicației din
care este extras fragmentul. -markere
ASOCIAZĂ C5 -tabla
3. Menţionează genul și cazul substantivelor -creta
subliniate în textul dat. -cubul
ANALIZEAZĂ
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate, - Cubul

5
 menționând partea de vorbire prin care se exprimă:
Obiceiul care deschide seria este cel din Duminica
Floriilor, atunci când se aduc acasă ramuri de salcie C5 Elevii
sfinţite la biserică şi se păstrează tot anul la icoană. răspund
prin sondaj -Conversaţia
COMPARĂ oferind
5. Transcrie două propoziții subordonate diferite din rezolvarea
fraza următoare, precizând felul acestora: Ceea ce și- corectă a
a dorit din copilărie este să călătorească mult. sarcinilor de
pe fişele de
APLICĂ C6 lucru.

6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziții în

care să existe o propoziție subordonată subiectivă,
introdusă printr-un adjectiv pronominal relativ.
- Cvintetul
6.Obtinerea Anexa 4
prformantei si o Fisa nr.4 Cvintetul (Anexa 4) Elevii -fişa model
asigurarea o Li se cere elevilor să realizeze cvintete care au realizează
feed-back-ului ca subiect natura ,fericirea, iubirea. cvintete -fişa de
(3 min) care au ca lucru nr. 4
temă natura.
7. Asigurarea -pixuri
retenţei şi a o Se identifică eventualele erori, lacune din
transferului raspunsurile elevilor şi se corectează. Elevii aderă
(3 min) la
o Elevii vor avea ca temă pentru acasă să activitatea
8. Concluzii/ demonstreze apartenenţa textului suport la propusă.
Aprecieri genul liric. Elevii îşi
(1 min) notează
o Se vor face aprecieri pozitive şi negative, tema pe
generale şi individuale. caiete.

6
Anexa 1

Clasa aVIII-a
TEXT SUPORT- “Dorinţa “de Mihai Eminescu,
fragment

Vino-n codru la izvorul

Care tremură pe prund,
Unde prispa cea de brazde
Crengi plecate o ascund.

Şi în braţele-mi întinse
Să alergi, pe piept să-mi cazi,
Să-ţi desprind din creştet valul,
Să-l ridic de pe obraz.

Pe genunchii mei şedea-vei,

Vom fi singuri-singurei,
Iar în păr înfiorate
Or să-ţi cadă flori de tei.

Fruntea albă-n părul galben

Pe-al meu braţ încet s-o culci,
Lăsând pradă gurii mele
Ale tale buze dulci...
Fişa nr.1

Metoda cadranelor
1.Notează câte un sinonim 2.Menționează rolul cratimei în
potrivit pentru sensul din text al structura : să-mi cazi
cuvintelor subliniate: înfiorate ,
şedea-vei.

3.Explică modul de formare a 4.Precizează cuvintele care conţin

unui cuvânt obținut prin diftong din versul: Pe-al meu braţ
conversiune și a unui cuvânt încet s-o culci
obținut prin derivare din
structurile următoare: Crengi
plecate o ascund/Să-ţi desprind
din creştet vălul .
Fişa nr.2

Treptele devenirii

CAVALCADA EXPRESIVĂ

Transcrie două figuri de stil diferite din textul dat, precizând felul lor.
Anexa 2

SUBIECTUL al II-lea

Citeşte următorul text:

Tradiţiile şi credinţele din perioada marii sărbători a Paştelui
practicate în satele oltene sunt respectate cu sfinţenie, an de an. Obiceiul
care deschide seria este cel din Duminica Floriilor, atunci când se aduc
acasă ramuri de salcie sfinţite la biserică şi se păstrează tot anul la
icoană. Potrivit tradiţiei, ramurile de salcie sunt simbol al fertilităţii şi al
renaşterii vegetaţiei de primăvară şi se folosesc în momentele de
cumpănă cum sunt boala, seceta şi inundaţiile.
Timpul a trecut, dar oltenii nu au uitat nici de obiceiurile din Joia
Mare, mai ales de pomana morţilor din această zi. Bătrânii spun că se
deschid mormintele, iar spiritele celor morţi vin la familiile lor şi petrec
Paştele cu cei vii, unde rămân până la Rusalii. Se mai crede că vin
„joimăriţele” şi verifică dacă femeile şi fetele şi-au întors cânepa.
Obiceiul a supravieţuit în satul Izbiceni, sub forma colindului „Câlţii,
mâţii”.
(Mihaela Iancu, Obiceiuri şi tradiţii olteneşti de Paşti, în ziarul
Adevărul)
Fişa nr.3
METODA CUBULUI

Echipa nr.1 Descrie

1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
- ce se spune că se întâmplă în Joia Mare;
- sub ce formă a supraviețuit obiceiul „joimărițelor”.

Echipa nr.2 Argumentează

2.Scrie titlul articolului și denumirea publicației din care este extras fragmentul .

Echipa nr.3 Asociază

3. Menţionează genul și cazul substantivelor subliniate în textul dat
Echipa nr.4 Analizează
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire
prin care se exprimă: Obiceiul care deschide seria este cel din Duminica Floriilor,
atunci când se aduc acasă ramuri de salcie sfinţite la biserică şi se păstrează tot
anul la icoană.

Echipa nr.5 Compară

5. Transcrie două propoziții subordonate diferite din fraza următoare, precizând felul
acestora: Ceea ce și-a dorit din copilărie este să călătorească mult.

Echipa nr.6 Aplică

6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție
principală şi o propoziţie secundară introdusă prin conjuncţia să.
Fişa 4-Anexa 4
CVINTET

Descrierea metodei :
 1.primul vers un singur cuvânt ce denumeşte
subiectul
 2.al doilea vers 2 cuvinte care definesc
caracteristicile subiectului -2 adjective
 3.al treilea vers – format din 3 cuvinte care
exprimă acţiuni( verbe la gerunziu)
 4.al patrulea vers –format din patru cuvinte care
exprimă sentimentele
 5.al cincilea vers- un cuvânt care arată însuşirea
esenţială a subiectului
 Alcatuiţi, la alegere, cvintete care au ca subiect
iubirea , natura, fericirea.
 TEXT SUPORT GENUL LIRIC

 Folosindu-vă de textul suport ,demonstraţi că

fragmentul”Dorinţa”de M.Eminescu aparţine genului
liric.
 Lucrarea literară ….. de ...aparține genului liric.
 Opera literară în care scriitorul transmite direct cititorului idei, sentimente,
imagini, filtrate prin propria sensibilitate, se numește operă lirică.
 Ea are un conținut – idei, reflecții, sentimente, trăiri exprimate de o voce în
imagini artistice.
 Vocea lirică este eul liric. Acesta apare în ipostaza ……..Mărcile eului liric
sunt: …
 Ca mod de expunere predominant se remarcă prezența……
 Tema asupra căreia / temele asupra cărora reflectează eul liric sunt...
 Imaginile artistice….
 Din punct de vedere structural, materialul liric este organizat în / nu este
organizat în structuri strofice. Versul este….., măsura acestuia fiind de….
Strofele….S-a folosit rima….și ritmul…..
 La nivel compozițional se observă că...
 Imaginile artistice ..... Figurile de stil / Apar figuri de stil precum….(se dau
exemple de fig de stil și se explică rolul lor)…..
 Absența unor elemente precum: narațiunea, momentele firului epic/ subiectului
ne îndreptățește să concluzionăm că opera literară... de ....este operă lirică,
pentru că ilustrează perfect trăsăturile caracteristice ale acestui gen literar.