PROIECT DIDACTIC

DATA:
ŞCOALA:
CLASA: a VI-a
PROFESOR:
OBIECTUL: Limba şi literatura română
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Schiţa
TITLUL LECŢIEI: ADVERBUL – Clasificare. Grade de comparație
TIPUL LECŢIEI: Lecţie mixtă – reactualizare, sistematizare a cunoştinţelor dobândite în anul anterior, însușire de noi cunoștințe

COMPETENŢE GENERALE:
2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată.
3. Receptarea mesajului scris din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse.

COMPETENŢE SPECIFICE CONȚINUTURI ASOCIATE

2.3 utilizarea categoriilor gramaticale învățate, - alcătuirea corectă a propoziţiilor simple şi
în diverse tipuri de propoziții; dezvoltate;
- folosirea corectă, într-un context dat, a
categoriilor gramaticale specifice adverbului;
- părţi de propoziţie.
3.4 sesizarea organizării morfologice și sintactice -categorii morfologice specifice părţilor de
a textelor citite; vorbire (actualizare şi conţinuturi noi): adverbul;
- părţi de propoziţie
COMPETENȚE DERIVATE
 Identificarea, prin subliniere, a adverbelor din texte date ( corelare cu C.S.3.4);
 Recunoașterea categoriilor gramaticale specifice adverbului ( corelare cu C.S. 2.3 și C.S.3.4);
 Alcătuirea propozițiilor simple și/sau dezvoltate, integrând adverbe obţinute prin diverse modalități si la diferite grade de comparaţie . (
corelare cu C.S. 2.3 );
 Utilizarea corectă a adverbelor în exprimarea orală și scrisă (corelare cu C.S. 2.3);
Activităţi de învăţare:
A1– exerciții de identificare a adverbelor din textele date ;
A2 – exerciţii de recunoaştere a categoriilor gramaticale specifice adverbului;
A3 – exerciţii de alcătuire de propozițiilor simple și/sau dezvoltate, integrând adverbe obţinute prin diverse modalități si la diferite grade de
comparaţie .
A4 –exerciţii de utilizare corectă a adverbelor în exprimarea orală și scrisă ;

STRATEGII DIDACTICE

a) METODE ŞI PROCEDEE: ȋnvățarea prin descoperire, conversaţia, rebusul, brainstormingul, lucrul în grup, exerciţiul, problematizarea,
metoda 3-2-1.

b) FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual, în grupe.

c) RESURSE MATERIALE: fişe de lucru pentru fiecare elev, video-proiector test formativ, planşe, flipchart, tabla, Manualul de Limba
Română – Clasa a VI-a, Eddp

d)FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII: activitate frontală, activitate individuală,

activitate pe grupe.

e)RESURSE ŞI MANAGEMENTUL TIMPULUI: - capacităţi normale de învăţare;

- cunoştinţele dobândite;
- timpul afectat activităţii : 50 de minute.
 Umane: 16 elevi, cu ritmuri apropiate de învățare
Bibliografie:

1. MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII, COMISIA NAŢIONALĂ PENTRU CURRICULUM, Ghid metodologic pentru
aplicarea programelor de limba și literatura română pentru învățământ primar și gimnazial, 2002, Bucureşti : Aramis Print.
2. ILIE, EMANUELA, 2008, Didactica literaturii române, Iaşi: Polirom.
3. PAMFIL, ALINA, 2008, Limba şi literatura română în gimnaziu – structuri didactice deschise, Piteşti: Paralela 45.
4. PĂUN Emil, POTOLEA Dan (coord.),2002, Pedagogie, Iaşi: Polirom.
5. JERCEA, VALENTINA, MAZILU-IONESCU, ALINA, Limba şi literatura română .Manual pentru clasa a VI-a, Editura Didactica şi
Pedagogica, R.A.,Bucureşti, 2014
 SCENARIUL ACTIVITĂŢII DIDACTICE
Secvenț ele Strategii didactice Metode/
Activitatea profesorului Activitatea elevilor
instruirii/ Metode/ Mijloace de Forme de Instrumente
durata procedee învăţământ organizare de evaluare
Moment
Organizatoric Voi verifica componenţa clasei Elevul de serviciu va anunţa Frontal
Conversaţia
1’ şi voi nota absenţii. elevii absenţi şi vor pregăti
materialele pentru lecţie.
Verificarea Se verifică tema de acasă din Prezintă caietele de teme,
temei și punct de vedere calitativ și răspund la întrebările adresate, Conversaţia Caietele de Activitate Chestionare
actualizarea cantitativ ( T1- selectarea a cinci își corectează eventualele Explicaţia teme frontală orală
cunoștințelor proverbe românești care conțin Auxiliare
greșeli.
dobândite adverbe; T2 - redactarea unei
anterior compuneri gramaticale, de 8-12
5’ rânduri, în care să-și imagineze
o vizită la Casa Memoriala
„Ion Luca Caragiale”unde vor
intalni un personaj precum „D-l
Goe”
Solicită elevii, prin sondaj, să
citească tema.
Profesorul va solicita elevilor Elevii vor rezolva rebusul Planşă Activitate
Captarea să completeze un rebus având ca Rebus frontală Chestionare
atenţiei scop descoperirea titlului lecției. orală
5’ (Anexa 1)
Anunţarea ● Anunţ titlul lecţiei și precizez ● Elevii ascultă cu atenţie.
temei şi a competențele derivate, într-o Conversaţia Tabla Activitate
formă accesibilă elevilor. Expunerea Caietele de frontală
competențelor ●Elevii notează în caiete. clasă
derivate ● Notez pe tablă data şi titlul
 2’ lecţiei: Adverbul

● În discuție frontală cu clasa,

se descrie problema ce urmează
a fi studiată, precum și utilitatea
ei.
Prezentarea Profesorul scrie la tablǎ douǎ ● Elevii răspund la întrebări si conversaţia fişă de lucru frontal aprecieri
conţinutului şi exemple rugȃnd elevii sǎ scriu pe caiete exerciţiul individuală verbale
dirijarea precizeze care sunt
învăţării determinanții pentru fiecare
/procesului de termen subliniat:
formare a
competenţelor  Am cumpǎrat un buchet ● Elevii rezolvă sarcinile
frumos de flori. primite.
25’  Anda cȃnta frumos
aceastǎ piesǎ.

-profesorul clarificǎ, ulterior,

determinanții pentru adjectiv,
dar și pentru adverb
-profesorul scrie pe tablǎ ● Elevii scriu pe caiete definiţia conversaţia tablă frontal aprecieri
definiția adverbului. adverbului. exerciţiul caietele individual verbale
elevilor
-profesorul roagǎ elevii sǎ ● Elevii rezolvă sarcinile fișe de lucru
rezolve exercițiul 1 de pe fișa primite.
primitǎ (anexa 1), aceștia
identificȃnd pǎrțile de vorbire
determinate de cuvintele
subliniate.

-elevii sunt rugați sǎ identifice ● Elevii rezolvă sarcinile

adverbele din exemplele date de primite. conversaţia tablă frontal aprecieri
profesor; (anexa 1 – ex.2) exerciţiul caietele individual verbale
-profesorul cere elevilor sǎ elevilor
gǎsescǎ adverbele potrivite
pentru a completa corect
proverbele date. (anexa 1 –
ex.3)

-profesorul scrie pe tablǎ ● Elevii rezolvă sarcinile conversaţia tablă frontal aprecieri
elevilor criteriile dupǎ care sunt primite. exerciţiul caietele individual verbale
clasificate adverbele: elevilor
-dupǎ formǎ: simple și fișe de lucru
compuse (bine / niciodatǎ, dupǎ-
masǎ, astǎ-varǎ, azi-noapte,
ȋntotdeauna)
-dupǎ ȋnțeles: de loc, de timp,
de mod.

-elevii sunt rugați sǎ rezolve ● Elevii rezolvă sarcinile

fișa propusǎ de profesor. (anexa primite. conversaţia tablă
1-ex.4,5) exerciţiul caietele
-de asemenea, profesorul elevilor
explicǎ elevilor cǎ existǎ fișe de lucru
adverbe care sunt formate prin
derivare cu diverse sufixe
specifice: -ește (bǎtrȃnește), -ȋș
(tȃrȃș), - iș (cruciș, pieptiș).
● Elevii rezolvă sarcinile
- Cere elevilor să-şi
primite. conversaţia tablă
reamintească gradele de
comparaţie ale adjectivului, exerciţiul caietele
notându-le pe tabla apoi le elevilor
solicită să rezolve , pe grupe, fișe de lucru
fisele privind gradele de
comparaţie.
 Obţinerea Expun cu ajutorul video ● Elevii citesc întrebările exerciţiul Video- individual aprecieri
performanţei proiectorului un test interactiv expuse, evidențiind conversaţia proiector frontal verbale
3’ despre adverb particularitățile adverbului pe
care le notează pe fise ( anexa4).
Realizarea Se realizează în permanenţă, cu individual aprecieri
conexiunii ajutorul conversaţiei din cadrul ● Elevii rezolvă individual Conversația fişă de lucru frontal verbale
inverse şi exerciţiilor de sistematizare a sarcinile de lucru.
evaluarea cunoştinţelor.
performanţelor Profesorul oferă elevilor spre
5’
rezolvare o fişă de lucru
individual (anexa 2);
Intensificarea Se dă tema pentru acasă:
retenției și a Scrieţi o naraţiune de 20-25 de ●Elevii notează tema pentru
Explicaţia Frontal
transferului rânduri în care să folosiți acasă.
cunoştinţelor tipurile de adverbe recapitulate.
2’
Evaluarea *Solicită elevilor să-și exprime *Elevii exprimă aspectele
activităţii şi a opiniile despre activitate, pozitive și aspectele negative ale Conversaţia Activitate Aprecierea
rezultatelor folosind metoda 3–2–1: activității, ținând cont de frontală verbală, prin
2’ Trei noțiuni reținute (ce am competențele propuse la Metoda 3–2–1 calificative
aflat) începutul lecției.
Două deprinderi formate (ce am Aprecierea cu
exersat) ……………………….. *Ascultă aprecierile și note
O opinie despre activitate …….. recomandările profesorului.
*Apreciază global si individual
aportul elevilor la lecţie.
*Notează elevii cu participare
reprezentativă la activitate.
 Rebus

S U B S T A N T I V

G R A D

V E R B

N U M E R A L

N U M Ă R

H I P E R B O L Ă

Completând corect căsuţele de pe orizontală, veţi obţine pe verticala marcată cu negru numele unei părţi de vorbire pe care o veţi studia.
1. Partea de vorbire care denumeşte fiinţe, lucruri, fenomene ale naturii, stări sufleteşti.
2. …de comparaţie.
3. Partea de vorbire care denumeşte o acţiune.
4. Parte de vorbire .care arata numărul, determinarea numerica a obiectelor si ordinea lor prin numărare.
5. Pronumele îţi schimbă forma după persoană, ….. şi caz.

6. Figură de stil care constă în exagerarea intenţionată a unei trăsături, imagini, figuri etc.
ANEXA 1

1. Identificǎ pǎrțile de vorbire determinate de termenii subliniați:

 ,,Și firul tǎu se rupe des, / Cǎci gȃnduri te frǎmȃntǎ...” (G. Coșbuc)
 ,,Lovea cu diapazonul de colțul catedrei, ȋl ducea repede la urechea dreaptǎ și, ȋncruntȃnd puțin din sprȃncene, dǎdea ușor tonul...”
(M. Sadoveanu)
 ,,Ciocȃrlia, cucoane, a fost fatǎ de ȋmpǎrat, de aceea cȃntǎ așa mȃndru” (M. Sadoveanu)
 ,,Fericit pǎrinte!... Are copii atȃt de mari și el pare atȃt de tȃnǎr...Dar n-am apucat sǎ-mi sfȃrșesc bine gȃndul...cǎ l-am auzit:
- Am și aici, la Ploiești, cinci copii!” (Octav Pancu-Iași)

2. Identificați adverbele din enunțurile urmǎtoare:

 Eleva absentǎ este puțin bolnavǎ.
 A cȃntat bine melodia pregǎtitǎ pentru concurs.
 Vom pleca mȃine la Iași ȋntr-o frumoasǎ excursie.
 El lucreazǎ diferit acest obiect decorativ.
 Bunicul merge bǎtrȃnește pe aleea din curte.

3. Gǎsiți adverbele potrivite pentru a completa urmǎtoarele proverbe:

 La plǎcinte ....................., la rǎzboi .................... .

 Cine se scoalǎ ........................................, .............................. ajunge.
 Nu lǎsa ............................., ce poți face ............................... .
4. Trece adverbele date, dupǎ felul ȋn care sunt alcǎtuite, ȋn tabelul de mai jos: bineȋ nț eles, totodatǎ, apoi, azi, bine, undeva, niciodatǎ,
altfel, puț in, ba, uș or, ȋ ntotdeuna, acolo, sus, departe, jos.

ADVERBE SIMPLE ADVERBE COMPUSE

5. Selectează adverbele si grupează-le pe cele corespunzătoare, după ȋnțeles, conform rubricilor date: agale, aici, acum, aşa, bine, sus,
ieri, zilnic, departe, odată, târziu, ȋ ndată, oriunde, cumva, altfel, jos, niciodată, afara, mereu, mereu.

ADVERBE DE LOC ADVERBE DE MOD ADVERBE DE TIMP

ANEXA 2

1. Alcǎtuiește cu ajutorul sufixelor ( prin derivare ) adverbe de la substantivele:

bǎrbat ............................ tȃnǎr................................

voinic.............................
prieten............................
școlar............................
piept.............................
zi...................................
bǎtrȃn.........................
viteaz...............................
francez...........................
cruce.............................

2. Ȋncercuiește litera corespunzǎtoare fiecǎrui rǎspuns corect:

 Adverbul subliniat ȋn propoziția: Apa cristalina curge domol peste pietre., determinǎ:
a) substantivul apa;
a) verbul curge;
b) substantivul pietre.
 Cuvântul subliniat din propoziţia Maria recita frumos este:
a) adverb;
b) adjectiv;
c) substantiv.

 Cuvintele subliniate din structurile: gest amabil / vorbeşte amabil / amabilul vânzător sunt, in ordine:
a) adjectiv, adjectiv, adverb;
b) adverb, adjectiv, adjectiv;
c) adjectiv, adverb, adjectiv.

3. Identificați gradele de comparaţie ale adverbelor din propoziţiile de mai jos:

 ,,Mai sus bat tobele/Mai jos cad negurile” (ghicitoare – ploaia)

 Dormi foarte greu din cauza spaimei.
 ,,Tot aşa de bine ai ȋnvățat lecţia la romana ca cea la muzica.
ANEXA 3
Grupa nr. 1

Construiţi propoziţii în care să folosiţi adverbul lacom la toate gradele de comparaţie.

Grupa nr. 2

Subliniaţi cu o linie adverbele care pot avea grade de comparaţie şi analizaţi-le arătând felul lor şi gradul de comparaţie. Subliniaţi cu
două linii adverbele care nu pot avea grade

a) „Sosi primăvara. Pomul înflori mai frumos şi legă mai mult decât altă dată.”
(P. Ispirescu)
b) „Cerul era însă mohorât şi nepăsător şi se cobora foarte jos, parcă s-ar fi pus să strivească pământul. În văzduh rătăcea o tristeţe grea
care pătrundea în suflete mai adânc decât frigul atotstăpânitor.”
(L. Rebreanu)
c) „Îngânat de glas de ape
Cânt-un corn cu-nduioşare
Tot mai tare şi mai tare,
Mai aproape, mai aproape.”
(M. Eminescu)

Grupa nr. 3

Puneţi adverbele la gradele de comparaţie cerute în paranteză:

Sportivul aleargă repede (superlativ absolut). Privighetoarea cântă frumos faţă de alte păsări (superlativ relativ). În comparaţie cu George,
Andrei scrie frumos (comparativ de superioritate). A desenat bine, ca şi colegii lui (comparativ de egalitate). Cu colega lui nu prea a vorbit
frumos, aşa cum a făcut Mihai (comparativ de inferioritate).
Anexa 4
Definiție: Determinanți:
_________________________________ _______________________
_________________________________ _______________________
_________________________________ _______________________
_________________________________
_________________________________

ADVERBUL

Clasificare:
____________
Funcții sintactice:
____________
________________
________________
____________
____________
____________