PROIECT DIDACTIC

CLASA: a VI-a
OBIECTUL: Limba şi literatura română
TITLUL LECŢIEI: ADVERBUL
IPUL LECŢIEI: Lecţie mixtă – reactualizare
STRATEGII DIDACTICE
a) METODE ŞI PROCEDEE: ȋnvățarea prin descoperire, conversaţia, rebusul, brainstormingul, lucrul în
grup, exerciţiul, problematizarea,
b) FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual, în grupe.
d)FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII: activitate frontală, activitate individuală,
activitate pe grupe.
SCENARIUL ACTIVITĂŢII DIDACTICE
Secvențele Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode/
instruirii/ Instrumen
durata te de
evaluare
Moment
Voi verifica componenţa clasei şi voi nota absenţii. Elevul de serviciu va anunţa
Organizatoric elevii absenţi şi vor pregăti
1’ materialele pentru lecţie.
Verificarea Se verifică tema de acasă din punct de vedere calitativ Prezintă caietele de teme,
temei și răspund la întrebările adresate, Chestiona
actualizarea își corectează eventualele re
cunoștințelor greșeli. orală
5’
Profesorul va solicita elevilor să completeze un Elevii vor rezolva rebusul
Captarea rebus având ca scop descoperirea titlului lecției. Chestiona
atenţiei (Anexa 1) re orală
5’
Anunţarea ● Anunţ titlul lecţiei și precizez competențele derivate, ● Elevii ascultă cu atenţie.
temei şi a într-o formă accesibilă elevilor.
competențelo
r derivate ● Notez pe tablă data şi titlul lecţiei: Adverbul ●Elevii notează în caiete.
2’
● În discuție frontală cu clasa, se descrie problema ce
urmează a fi studiată, precum și utilitatea ei.
Prezentarea Profesorul scrie la tablǎ douǎ exemple rugȃnd elevii sǎ ● Elevii răspund la întrebări si aprecieri
conţinutului precizeze care sunt determinanții pentru fiecare termen scriu pe caiete verbale
şi dirijarea subliniat:
învăţării
/procesului Am cumpǎrat un buchet frumos de flori.
de formare a Anda cȃnta frumos aceastǎ piesǎ.
competenţelo ● Elevii rezolvă sarcinile
r -profesorul clarificǎ, ulterior, determinanții pentru primite.
adjectiv, dar și pentru adverb
25’ -profesorul scrie pe tablǎ definiția adverbului.

-profesorul roagǎ elevii sǎ rezolve exercițiul 1 de pe

fișa primitǎ (anexa 1), aceștia identificȃnd pǎrțile de
vorbire determinate de cuvintele subliniate.
● Elevii scriu pe caiete definiţia aprecieri
-elevii sunt rugați sǎ identifice adverbele din exemplele adverbului. verbale
date de profesor; (anexa 1 – ex.2)
-profesorul cere elevilor sǎ gǎsescǎ adverbele potrivite ● Elevii rezolvă sarcinile
pentru a completa corect proverbele date. (anexa 1 – primite.
ex.3)
-profesorul scrie pe tablǎ elevilor criteriile dupǎ care ● Elevii rezolvă sarcinile
sunt clasificate adverbele: primite.
-dupǎ formǎ: simple și compuse (bine / niciodatǎ, dupǎ-
masǎ, astǎ-varǎ, azi-noapte, ȋntotdeauna) ● Elevii rezolvă sarcinile
 -dupǎ ȋnțeles: de loc, de timp, de mod. primite.
aprecieri
-elevii sunt rugați sǎ rezolve fișa propusǎ de profesor. verbale
(anexa 1-ex.4,5) ● Elevii rezolvă sarcinile
-de asemenea, profesorul explicǎ elevilor cǎ existǎ primite.
adverbe care sunt formate prin derivare cu diverse
sufixe specifice: -ește (bǎtrȃnește), -ȋș (tȃrȃș), - iș ● Elevii rezolvă sarcinile
(cruciș, pieptiș). primite.
- Cere elevilor să-şi reamintească gradele de
comparaţie ale adjectivului, notându-le pe tabla apoi le aprecieri
solicită să rezolve , pe grupe, fisele privind gradele de verbale
comparaţie.

Obţinerea Expun cu ajutorul video proiectorului un test interactiv ● Elevii citesc întrebările aprecieri
performanţei despre adverb expuse, evidențiind verbale
3’ particularitățile adverbului pe
care le notează pe fise
( anexa4).
Realizarea Se realizează în permanenţă, cu ajutorul conversaţiei aprecieri
performanţel din cadrul exerciţiilor de sistematizare a cunoştinţelor. ● Elevii rezolvă individual verbale
or Profesorul oferă elevilor spre rezolvare o fişă de lucru sarcinile de lucru.
5’ individual (anexa 2);

Intensificarea Se dă tema pentru acasă:

retenției și a Scrieţi o naraţiune de 20-25 de rânduri în care să ●Elevii notează tema pentru
transferului folosiți tipurile de adverbe recapitulate. acasă.
cunoştinţelor
2’
Evaluarea *Solicită elevilor să-și exprime opiniile despre *Elevii exprimă aspectele
activităţii şi a activitate, folosind metoda 3–2–1: pozitive și aspectele negative Apreciere
rezultatelor Trei noțiuni reținute (ce am aflat) ale activității, ținând cont de a
2’ Două deprinderi formate (ce am exersat) competențele propuse la verbală,
……………………….. începutul lecției. prin
O opinie despre activitate …….. calificativ
*Apreciază global si individual aportul elevilor la *Ascultă aprecierile și e
lecţie. recomandările profesorului.
*Notează elevii cu participare reprezentativă la Apreciere
activitate. a cu note
S U B S T A N T I V

G R A D

V E R B

N U M E R A L

N U M Ă R

H I P E R B O L Ă
Completând corect căsuţele de pe orizontală, veţi obţine pe verticala marcată cu negru numele unei părţi
de vorbire pe care o veţi studia.
Partea de vorbire care denumeşte fiinţe, lucruri, fenomene ale naturii, stări sufleteşti.
…de comparaţie.
Partea de vorbire care denumeşte o acţiune.
Parte de vorbire .care arata numărul, determinarea numerica a obiectelor si ordinea lor prin numărare.
Pronumele îţi schimbă forma după persoană, ….. şi caz.
Figură de stil care constă în exagerarea intenţionată a unei trăsături, imagini, figuri etc.

ANEXA 1

Identificǎ pǎrțile de vorbire determinate de termenii subliniați:

,,Și firul tǎu se rupe des, / Cǎci gȃnduri te frǎmȃntǎ...” (G. Coșbuc)
,,Lovea cu diapazonul de colțul catedrei, ȋl ducea repede la urechea dreaptǎ și, ȋncruntȃnd puțin din
sprȃncene, dǎdea ușor tonul...” (M. Sadoveanu)
,,Ciocȃrlia, cucoane, a fost fatǎ de ȋmpǎrat, de aceea cȃntǎ așa mȃndru” (M. Sadoveanu)
,,Fericit pǎrinte!... Are copii atȃt de mari și el pare atȃt de tȃnǎr...Dar n-am apucat sǎ-mi sfȃrșesc bine
gȃndul...cǎ l-am auzit:
Am și aici, la Ploiești, cinci copii!” (Octav Pancu-Iași)

Identificați adverbele din enunțurile urmǎtoare:

Eleva absentǎ este puțin bolnavǎ.
A cȃntat bine melodia pregǎtitǎ pentru concurs.
Vom pleca mȃine la Iași ȋntr-o frumoasǎ excursie.
El lucreazǎ diferit acest obiect decorativ.
Bunicul merge bǎtrȃnește pe aleea din curte.
Gǎsiți adverbele potrivite pentru a completa urmǎtoarele proverbe:

La plǎcinte ....................., la rǎzboi .................... .

Cine se scoalǎ ........................................, .............................. ajunge.
Nu lǎsa ............................., ce poți face ............................... .
Trece adverbele date, dupǎ felul ȋn care sunt alcǎtuite, ȋn tabelul de mai jos: bineȋnțeles, totodatǎ, apoi, azi,
bine, undeva, niciodatǎ, altfel, puțin, ba, ușor, ȋntotdeuna, acolo, sus, departe, jos.

ADVERBE SIMPLE ADVERBE COMPUSE

Selectează adverbele si grupează-le pe cele corespunzătoare, după ȋnțeles, conform rubricilor date: agale,
aici, acum, aşa, bine, sus, ieri, zilnic, departe, odată, târziu, ȋndată, oriunde, cumva, altfel, jos, niciodată,
afara, mereu, mereu.

ADVERBE DE ADVERBE DE ADVERBE DE

LOC MOD TIMP
ANEXA 2

Alcǎtuiește cu ajutorul sufixelor ( prin derivare ) adverbe de la substantivele:

bǎrbat ............................ tȃnǎr................................

voinic.............................
prieten............................
școlar............................
piept.............................
zi...................................
bǎtrȃn.........................
viteaz...............................
francez...........................
cruce.............................

Ȋncercuiește litera corespunzǎtoare fiecǎrui rǎspuns corect:

Adverbul subliniat ȋn propoziția: Apa cristalina curge domol peste pietre., determinǎ:
a) substantivul apa;
verbul curge;
substantivul pietre.
Cuvântul subliniat din propoziţia Maria recita frumos este:
adverb;
adjectiv;
substantiv.

Cuvintele subliniate din structurile: gest amabil / vorbeşte amabil / amabilul vânzător sunt, in ordine:
adjectiv, adjectiv, adverb;
adverb, adjectiv, adjectiv;
adjectiv, adverb, adjectiv.

Identificați gradele de comparaţie ale adverbelor din propoziţiile de mai jos:

,,Mai sus bat tobele/Mai jos cad negurile” (ghicitoare – ploaia)
Dormi foarte greu din cauza spaimei.
,,Tot aşa de bine ai ȋnvățat lecţia la romana ca cea la muzica.

ANEXA 3
Grupa nr. 1

Construiţi propoziţii în care să folosiţi adverbul lacom la toate gradele de comparaţie.

Grupa nr. 2
Subliniaţi cu o linie adverbele care pot avea grade de comparaţie şi analizaţi-le arătând felul lor şi
gradul de comparaţie. Subliniaţi cu două linii adverbele care nu pot avea grade

„Sosi primăvara. Pomul înflori mai frumos şi legă mai mult decât altă dată.”
(P. Ispirescu)
b) „Cerul era însă mohorât şi nepăsător şi se cobora foarte jos, parcă s-ar fi pus să strivească pământul.
În văzduh rătăcea o tristeţe grea care pătrundea în suflete mai adânc decât frigul atotstăpânitor.”
(L. Rebreanu)
c) „Îngânat de glas de ape
Cânt-un corn cu-nduioşare
Tot mai tare şi mai tare,
Mai aproape, mai aproape.”
(M. Eminescu)
grupa nr. 3
Puneţi adverbele la gradele de comparaţie cerute în paranteză:

Sportivul aleargă repede (superlativ absolut). Privighetoarea cântă frumos faţă de alte păsări
(superlativ relativ). În comparaţie cu George, Andrei scrie frumos (comparativ de superioritate). A desenat
bine, ca şi colegii lui (comparativ de egalitate). Cu colega lui nu prea a vorbit frumos, aşa cum a făcut
Mihai (comparativ de inferioritate)