1

CURS 2
Cuprins
Bariere în procesul de comunicare
Factori care conduc la blocaje în comunicarea didactică
Eficientizarea comunicării

Bariere în procesul de comunicare

Bariera, în procesul de comunicare, reprezintă orice lucru care reduce fidelitatea sau
eficienţa transferului de mesaj.
Barierele pot fi clasificate în funcţie de caracteristicile pe care le au în:
bariere de limbaj,
bariere de mediu,
bariere datorate poziţiei emiţătorului şi receptorului,
bariere de concepţie.
Bariere de limbaj:

aceleaşi cuvinte au sensuri diferite pentru diferite persoane;

cel ce vorbeşte şi cel ce ascultă se pot deosebi ca pregătire şi experienţă;

starea emoţională a receptorului poate deforma ceea ce acesta aude;

ideile preconcepute şi rutina influenţează receptivitatea;

dificultăţi de exprimare;

utilizarea unor cuvinte sau expresii confuze.
Bariere de mediu:

climatul de muncă necorespunzător (poluare fonică ridicată);

folosirea de suporţi informaţionali necorespunzători;

climatul locului de muncă poate determina angajaţii să-şi ascundă gândurile
adevărate pentru că le este frică să spună ceea ce gândesc.

Zgomotul este acel lucru care intervine în transmiterea mesajului. Există trei
feluri de zgomot:

zgomotul semantic care apare atunci când oameni diferiţi au diferite înţelesuri
pentru aceleaşi cuvinte sau fraze;

zgomotul mecanic apare atunci când există o problemă cu mecanismul folosit
pentru a ajuta comunicarea;

zgomotul de mediu se referă la zgomotele externe care intervin în proces (un
restaurant zgomotos pentru cineva care doreşte să întreţină o conversaţie etc.).
Feed-
back-ul este important în reducerea efectelor zgomotului.
Barierele de concepţie, acestea fiind reprezentate de:
 existenţa presupunerilor;

Note curs 2 Page 1

 2

 exprimarea cu stângăcie a mesajului de către emiţător;

 lipsa de atenţie în receptarea mesajului;
 concluzii grăbite asupra mesajului;
 lipsa de interes a receptorului faţa de mesaj;
 rutina în procesul de comunicare.
Poziţia emiţătorului şi a receptorului în comunicare poate, de asemenea, constitui o
barieră datorită:
 imaginii pe care o are emiţătorul sau receptorul despre sine şi
despre interlocutor;
 caracterizării diferite de către emiţător şi receptor a situaţiei în care
are loc comunicarea;
 sentimentelor şi intenţiilor cu care interlocutorii participă la comunicare.

Bariere în ascultare Metode de depăşire a barierelor

Tu gândeşti ca ştii deja ceea ce au de Încearcă sa-ti ţii mintea deschisa si să ai o
gând să spună si faci presupoziţii asupra atitudine pozitiva.
acestui lucru. Spune-ti ţie însuti că persoana respectiva
are ceva nou si interesant de spus.
Eşti dornic sa-ti spui părerea. Concentrează-te pe ceea ce spun şi fac
ceilalţi.
S-ar putea să simţi că un moment prielnic Notează-ti pe scurt ceea ce vrei să spui,
va trece fără ca tu să-ti spui punctul de astfel încât să nu te îngrijorezi ca vei uita.
vedere sau să crezi că intervenţia ta este
foarte importantă
Te gândeşti la altceva. În mod intenţionat îndepărtează din minte
toate celelalte gânduri.
Înlăturarea barierelor
 planificarea comunicării;
 determinarea precisă a scopului fiecărei comunicări;
 alegerea momentului potrivit pentru efectuarea comunicării;
 clarificarea ideilor înaintea comunicării;
folosirea unui limbaj adecvat

Factori care conduc la blocaje în comunicarea didactică

1. Diferenţele şi incompatibilităţile între oameni
Toţi oamenii sunt diferiţi şi diferă între ei prin nenumărate aspecte. Aceste diferenţe
devin surse ale conflictului odată ce sunt exprimate într-o discuţie sau sunt expuse de
către una dintre părţi într-o manieră demonstrativă. Cele mai însemnate deosebiri care
pot cauza blocaje sunt:
 anumite trăsături de personalitate, de exemplu activ- pasiv; introvertit- extrovertit;

Note curs 2 Page 2

 3

consideră
opinii, de exemplu, într-un grup de lucru la abilităţi practice, un elev
că trebuie să mai folosească hârtie colorată, colegul său, însă e
împotrivă;
atitudini, de exemplu un profesor nu acceptă înârzierile la oră, altul este
mai tolerant faţă de acestea;
valori - de exemplu, la tema „Vizita la Zoo", un elev este împotriva
ţinerii animalelor în cuşti, altul însă consideră că este un fapt normal;
greşeşte,nevoi, de exemplu un elev are nevoie de încurajare atunci cand
pe celălalt însă îl motivează mustrarea şi critica;
 gusturi şi preferinţe - vestimentaţie, preferinţe asupra anumitor jocuri sau
modalităţi de joc, preferinţe pentru anumite fructe, iar pentru altele dezgust, etc;
2. Nevoile/ interesele umane
Pentru a supravieţui oamenii au nevoie de apă, aer şi hrană. Când aceşti factori vitali
sunt insuficienţi apar blocajele în comunicare. Pe lângă nevoile de bază, oamenii mai
au şi alte nevoi şi interese care pot genera blocaje. Acestea pot fi:
Trebuinţe de integrare socială - nevoia de colaborare, de comunicare, de
apartenenţă, tendinţa de a-i ajuta pe cei care au nevoie.
Necesitatea de apreciere şi stimă - nevoia de a te realiza, de a
câştiga aprobarea şi recunoaşterea celorlalţi.
Activarea existenţei - stimularea senzorială, nevoia de a combate
plictiseala, dorinţa şi necesitatea distracţiei şi relaxării.
• Trebuinţe de cunoaştere - nevoia de a şti, de a explora şi de a înţelege.
• Trebuinţe estetice - de ordine, de simetrie, de frumos.
• Necesitatea de actualizare - de valorificare a propriului potenţial şi de
autorealizare.
Tematica normativă - tendinţa supunerii la regulile şi normele existente în
societate.
Tendinţa spre ridicare socială - ambiţia, dorinţa de a conduce pe
ceilalţi, de a-i depăşi.
3. Comunciarea precară
De cele mai multe ori o comunicare defectuoasă sau lipsa ei, generază blocaje
însemnate şi importante. Lipsa sau calitatea precară a comunicării e în stare să nască
un nou blocaj, dar şi numai apelând la comunicare, construind una eficientă, putem
rezolva şi eradica problema.
4. Lezarea stimei de sine
Stima de sine este o componentă afectivă a imaginii de sine (M. Bocoş, R.
Gavra, S.D Marcu, 2008) şi de foarte multe ori aceasta stă la baza blocajelor în
comunicare. Contestarea sau minimalizarea de către alte persoane a succeselor,
realizărilor; propunerea unor sarcini cu standarde inaccesibile, care depaşesc cu
siguranţă capacităţile persoanei, ducând în mod sigur la eşec, dar şi aşteptările prea
înalte de la persoană (ceea ce se întâmplă de foarte multe ori în relaţia profesor-elev);

Note curs 2 Page 3

 4

forţarea unei persoane să acţioneze contrar conştiinţei sau voinţei sale - toate acestea
sunt motive ale lezării stimei de sine care în final va declanşa un blocaj. Persoana se
dispreţuieşte pentru slăbiciunea sa, se disconsideră şi astfel devine ostil celui care l-a
influenţat în această direcţie.
5. Conflictul de valori
Valorile sunt proprietăţi a ceea ce este bun, dezirabil şi important pentru fiecare
persoană, principiile fiecăruia. Prin urmare, un blocaj care implică valorile, este mai
profund şi mai greu de tratat. Oamenii fac compromisuri foarte rar atunci când în joc
sunt valorile proprii, prin această acţiune ei cred că îşi compromit propria integritate şi
credinţă. Însă dacă parţile implicate în blocaj îşi găsesc la un moment dat valori
comune, acesta poate fi întrerupt.
6. Conflictul de norme
Presupune încălcarea normelor existente în societate, într-o organizaţie î, în
familie etc. Este una dintre cele mai răspândite surse ale blocajelor în comunicare.
7. Comportamentele neadecvate
De multe ori, un comportament neadecvat contextului social sau cultural în care
se află persoana poate cauza o situaţie conflictuală. Fie că persoana manifestă un act
de egoism sau minciună, fie ca aceasta face fapte necorespunzătoare la o anumită
reuniune, cum ar fi hohote de râs, sau gălăgia unui elev la lecţie sau manifestarea
unui zâmbet larg al profesorului atunci când copilul plânge din varii motive.
8. Agresivitatea
Agresivitatea este fie cauza, fie forma de manifestare, fie consecinţa blocajelor
în comunicare. Între agresivitate şi conflict există o interdependenţă strânsă.
9. Competenţele sociale
Absenţa sau nivelul precar al unor competenţe sociale, cum ar fi: capacitatea de a
ajuta pe cel care are nevoie; abilităţi de comunicare verbală şi nonverbală, obligatorii mai
cu seamă cadrelor didactice; empatia; cooperarea; prezentarea sinelui; abilităţi de muncă
în echipă şi de interrelaţionare cu ceilalţi - pot declanşa blocajele în comunicare.
10. Cadrul extern
Resursele limitate disputate de două sau mai multe părţi sunt cauze aproape
zilnice ale blocajelor în comunicare. Resursele pot fi bunuri şi bani, dar şi spaţiul
sau timpul. De exemplu şcoala nu dispune de suficiente săli de clasă.
11. Statutul, puterea, prestigiul, "principiile" celor implicaţi,
utilizarea şi comunicarea culturii şi informaţiilor acestora.

Eficientizarea comunicării
Eficientizarea comunicării este cel mai important factor care previne
declanşarea conflictelor. A. Stoica-Constantin (2004) identifică cele mai semnificative
principii şi atitudini pentru prevenţia şi rezolvarea blocajelor în comunicare, prin
dialog. Acestea sunt:

Note curs 2 Page 4

 5

Accepţiunea comunicării - împărtăşirea propriilor sentimente, încercarea de a le

cunoaşte şi înţelege pe ale celuilalt şi cooperarea în găsirea celei mai bune soluţii.
 Prezentarea preocupărilor cuiva este diferită de rezolvarea unei probleme
 Nu trebuie să expunem problema şi să încercăm să oferim soluţii în
aceeaşi frază. Interlocutorul va percepe soluţia ca fiind impusă şi nu va
considera necesar să identificaţi împreună o soluţie optimă.
Voinţa
 O comunicare eficientă poate fi învăţată. Secretul însă nu stă doar în
cunoaşterea şi utilizarea corectă a tehnicilor de comunicare, este foarte importantă
şi atitudinea celor ce comunică. Cheia este intenţia lor şi focalizarea.
Alegerea momentului

 Este foarte importantă alegerea timpului şi a momentului potrivit pentru a

ridica o problemă sau a-ţi expune un punct de vedere contradictoriu. Adesea, un
cuvânt nepotrivit la timpul nepotrivit dă naştere unui blocaj nedorit şi neintenţionat.

Toleranţa bilaterală.
Este esenţială toleranţa faţă de dificultatea oamenilor de a comunica. A avea
aşteptări realiste faţă de comunicare; a acorda şi a primi dreptul la probleme şi la
exprimarea lor; a avea dreptul la reacţia emoţională spontană; a avea dreptul la
inconsecvenţă - constituie elemente importante de care trebuie să se ţină cont într-
o situaţie de comunicare.

Claritatea mesajului - mesaj clar, formulat în termeni şi limbaj înţeles de

interlocutori. De asemenea, trebuie să ne asigurăm că interlocutorul a înţeles ceea ce
am dorit să-i transmitem.
 Evitarea atacului la persoană. Dacă există un blocaj de comunicare între
două persoane, acest lucru nu înseamnă neapărat că aceste persoane au
defecte. Există o diferenţă între a fi supărat pentru că cineva a făcut ceva şi a
considera
persoana respectivă rea.
Interactivitatea dialogului prin feedback bilateral şi ajutor reciproc -ne asigurăm
că interlocutorul înţelege ideea pe care o vehiculăm şi, ne asigurăm că şi noi, la rândul
nostrum am recepţionat correct mesajul.

 Profesorul este un formator şi un ghid pentru clasa de elevi. Ce exemplu

şi ce model este acesta pentru elevii săi, cum îi informează şi cum îi formează
pe elevi, acestea sunt aspecte foarte importante pentru a crea şi a menţine
climatul favorabil procesului educaţional. De aceea, profesorul trebuie să fie
deschis, empatic, să manifeste o atitudine pozitivă şi să fie înţelegător. Prin
exemplul profesorului, elevii vor învăţa să resolve blocajele în comunicare, dar
cel mai important să le prevină, de sine stătător.

Note curs 2 Page 5

 6

 Nu poţi însă adopta un gen de comportament, un anumit tip de

comunicare pentru toţi elevii. O metodă care este eficientă pentru unii, poate da
rezultate negative când este aplicată altora. Copiii sunt diferiţi şi fiecare are
personalitate proprie, cu experienţele trăite şi cu educaţia primită anterior. De
exemplu, un cadru didactic este întotdeauna pozitiv cu elevii săi, nu
etichetează, nu jigneşte, nu insultă, dar există un copil care a fost atât de
brutalizat şi umilit anterior încât nu mai are capacitatea de a reacţiona pozitiv la
tratamentul plin de bunătate şi înţelegere al profesorului (G. Albu, 2008). Alţi
copii pot deveni „dependenţi" de laudele profesorului, iar atunci când nu le
primesc, îşi pierd încrederea în ei.

 Este important aici ca profesorul să-şi respecte elevii, să încerce să

înţeleagă cum şi ce gândeşte copilul şi să-l ajute, să-l ghideze, nu să-şi impună
autoritatea şi să „guverneze". Astfel, elevii vor învăţa să se respecte pe sine şi
pe ceilalţi, evitând sau rezolvându-şi civilizat şi corect conflictele.

 A şti să comunici eficient este o abilitate foarte importantă, mai ales în

societatea modernă, societate a vitezei, informaţiei şi comunicării. A-ţi duce
mesajul la urechea celuluilalt, aşa cum l-ai gândit tu şi a înţelege, la rândul tău,
ceea ce-ţi comunică interlocutorul - acestea sunt prime condiţii ale unei
comunicări eficiente.
Bibliografie:
1. Albu. G.. (2008). Comunicarea interpersonală. Editura Institutul European.
2. Bocoş. M., Oavra, R., Marcu. S.D.. (2008). Comunicarea şi
managementul conflictului. Paralela 45.
3. Bocoş. M.. Jucan, D.. (2007), Teoria şi metodologia instruirii. Teoria şi
metodologia evaluării Repere şi instrumente didactice pentru
formarea profesorilor. Paralela 45, Ediţia a-II-a
4. Bocoş, M.. Jucan, D.. (2008), Fundamentele pedagogiei. Teoria şi
metodologia curriculumutui. Repere şi instrumente didactice pentru
formarea profesorilor. Paralela 45.
5. Breben, Silvia: Gongea. Elena; Ruiu, Georgeta: Fulga. Mihaela, (2009), Metode
interactive de grup. Ghid metodic pentru învăţământul preşcolar. Editura
Arves.
6. Cerghit loan, Neacşu loan, Negret- Dobridor Ion, Pânişoară lon-Ovidiu, (2001),
Prelegeri pedagogice, Editura Polirom. ISBN 973-683-798-X.
7. Chelcea Septimiu. (2008), Comunicarea nonverbală: gesturile şi postura.
Editura Comunicare.ro Constantin Cucoş, (2009), Psihopedagogie pentru
examenele de definitivare si grade didactice. Ediţia a-III-a, Ed. Poilirom.
8. Faber. A„. (2010), Comunicarea eficientă cu copiii: acasă şi la şcoală. Editura
Curtea Veche, lîucureşti. Frunză Virgil. Enachc.R. Oprea Crenguţa. Panţuru
Stan, Honcz.C. Trif Letiţia, Petrovan.R, Ezechil Liliana, Programul Naţional de

Note curs 2 Page 6

 7

Dezvoltare a Competenţelor de Evaluare a Cadrelor Didactice (DeCeE) - suport

de curs CNCEIP.
9. Grigore E., Macri C, (2011), Stiluri de predare, stiluri de învăţare. Module
pentru dezvoltarea profesionalăa cadrelor didactice" elaborată în cadrul
Proiectului Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice prin activităţi de
mentorat. Bucureşti.
10. Marinescu, Valentina, (2009), Cercetarea In comunicare. Metode şi tehnici.
Editura C H Beck Oprea, Crenguţa (2009). Strategii didactice interactive:
repere teoretice şi practice. Editura Didactica si Pedagogică (ediţia a IV-a).
ISBN978-973-30-2447-7.
11. Pânişoară lon-Ovidiu.. (2015), Comunicarea eficienta (ediţia a IV-a). Editura
Polirom. ISBN 978-973-46-54796.
12. Pânişoară lon-Ovidiu, (2015), Profesorul de succes. 59 de principii de
pedagogie practică. Editura Polirom. ISBN 978-973-46-5277-8.
13. Sarivan L., (2O09), Predarea-învăţarea interactivă centrată pe elev.
Module pentru dezvoltarea profesionalăa cadrelor didactice" elaborata în cadrul
Proiectului Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice prin activităţi dc
mentorat. Bucureşti.

Note curs 2 Page 7