Sunteți pe pagina 1din 11

UNIVERSITATEA ”V.

ALECSANDRI” DIN BACĂU


FACULTATEA DE LITERE
TEORII ȘI MODELE ACTUALE ALE ÎNĂȚĂRII

Învățarea prin expansiune -


reconceptualizarea învățării bazată pe
teoria activității

AVRAM VASILICA
PĂSCĂLUȚĂ MIRELA
Învățarea prin expansiune

• Obiectul învățării prin expansiune este întregul sistem de


activitate în care sunt angajați cei care învață.
• Activitatea de învățare prin expansiune produce noi tipare
culturale de activitate.
• Reprezintă o activitate de învățare care are propriile
acțiuni și instrumente tipice.
• Învățarea trebuie să apară într-un mozaic schimbător al
sistemelor de activitate interconectate care au propriile
contradicții interioare.
Domenii implicate în teoretizarea învățării

Bazele
Biologia
Psihologia
Științele sociale
Condiții Condiții externe
interne Spațiul de
Stări afective Învățarea
învățare
Vârsta Structuri
Societatea
Situația Tipuri de învățare
Situația
subiectivă Obstacole
obiectivă

Aplicații
Pedagogice
Politici
educaționale
Teoriile învățării trebuie să ofere răspuns la
patru întrebări esențiale:

• 1. Cine sunt subiecții învățării - cum sunt definiți și


localizați?
• 2. De ce învață ei - ce îi face să depună acest efort?
• 3. Ce învață ei - care sunt conținuturile și rezultatele
învățării?
• 4. Cum învață ei - Care sunt activitățile-cheie din
procesele de învățare?
Conceptul de învățare poate fi definit astfel:

• orice proces specific organismelor vii care duce la


schimbări permanente ale capacităților și care nu este
datorat doar maturizării biologice sau îmbătrânirii (Illeris,
2007);
• în sens restrâns, învățarea școlară este o formă tipică,
specifică de învățare umană. Poate fi considerată o
activitate sistematică, organizată, instituționalizată,
orientată spre asimilarea de cunoștințe și competențe,
formarea structurilor psihice și de personalitate.
Cine sunt subiecții învățării?

• comunități de practică bine legate, de


exemplu echipe orientate spre sarcină sau
unitățile de lucru, care devin subiecți
colaboratori ai învățării (Lave și Wenger,
1991).
De ce învață ei? Ce îi determină să depună
acest efort?
• motivația pentru învățare derivă din constrângerile
generate de cerințele contradictorii pe care
contextul le impune participanților.

ETAPELE ÎNVĂȚĂRII ȘI MODUL DE


ÎNȚELEGERE A ÎNVĂȚĂRII
•Invățarea trebuie să schimbe individul într-un anumit
mod
•Schimbarea trebuie să se producă ca rezultat al
experientei
•Această schimbare trebuie să se exprime în
comportament și sa modifice potențialul comportament
Ce învață ei?

•practicienii ar trebui să fie capabili să se


coordoneze și să colaboreze între ei, pe
baza unui plan de lungă durată comun și
monitorizat împreună.
Cum învață ei? Care sunt acțiunile
cheie?

• socializare ușoară, lipsită de conflicte

• aplicarea metodelor moderne de


învățare

• modelarea soluțiilor noi, a mijloacelor,


precum și a noii metode de activitate
CONCLUZII

Învățarea prin expansiune este o tehnică de învățare care implică construirea pe


cunoștințele și abilitățile deja existente ale unei persoane. În loc să încerce să
învețe complet lucruri noi de la zero, indivizii folosesc cunoștințele lor anterioare
pentru a înțelege și aprofunda subiecte noi sau pentru a dezvolta abilități noi.
Această abordare poate fi mai eficientă și mai eficace decât să începi de la zero,
deoarece permite oamenilor să-și valorifice experiența și să construiască în
continuare pe baza cunoștințelor lor existente.
Aspecte importante legate de învățarea prin expansiune:

•fundament solid: Învățarea prin expansiune începe cu o bază solidă de


cunoștințe sau abilități pe care le ai deja. Această bază anterioară oferă un cadru
pentru înțelegerea și asimilarea mai rapidă a unor concepte sau abilități noi.
•relaționare: În procesul de învățare prin expansiune, este important să găsești
legături și conexiuni între cunoștințele sau abilitățile existente și cele noi. Acest
lucru te ajută să înțelegi mai bine subiectul nou și să-ți adâncești înțelegerea.
•aplicare practică: O parte importantă a învățării prin expansiune este aplicarea
practică a cunoștințelor sau abilităților noi. Prin practică și exercițiu, îți poți
dezvolta expertiza și încrederea în noul subiect sau abilitate.
•învățare continuă: Învățarea prin expansiune nu se oprește niciodată. Este un
proces continuu de a construi pe cunoștințe și abilități existente, de a explora
subiecte noi și de a dezvolta în mod constant competențele personale.
•fexibilitate: Această abordare presupune o anumită flexibilitate în gândire și o
deschidere la adaptare. În timp ce îți extinzi cunoștințele, s-ar putea să descoperi
noi domenii de interes sau să ajustezi direcția în care te dezvolți.

Ca o concluzie învățarea prin expansiune este o abordare eficientă și continuă


pentru dezvoltarea personală și profesională. Prin construirea pe cunoștințele și
abilitățile existente, poți să-ți extinzi sfera de competență și să devii mai înțelept și
mai capabil într-o varietate de domenii.

S-ar putea să vă placă și