Proiectarea didactică poate fi realizată în moduri diferite și trebuie să ținem cont de patru

elemente cruciale în planificare:

● Achizițiile inițiale(nivelurile inițiale de performanță ale elevolor
● Nivelurile dorite ce ar trebui atinse la finalul unor serii de lectii(semestru sau an)
● Performanța (rata de progres de la inceput până la sfârsitul unei serii de lecții
● Colaborarea dintre profesori și spiritul critic în planificare

Achizitiile anterioare
Bagajul cu care vine elevul în fiecare an este legat de achizițile anterioare din anii precedenți.
Elevii mai straluciți vin cu un bagaj mai vast față de cei mai puțin straluciți.
Sarcina noastra este să facem să dispară această discrepanță prin proiectare unor căi care să
le accelerăm procesul celor care încep cu un handicap astfel încât să-i facem să țină pasul cu
programa și cu obiectivele educaționale ale lectiilor asemenea elevilor foarte buni.
Astfel înainte de a proiecta lecția profesorul trebuie să știe ce poate să facă deja elevul pentru a
putea adapta lecția astfel încăt învățăcelul să umple golul dintre cumoștințele și noțiunile
curente și cele vizate înspre a fi învățate.
Înainte ca elevii să-și însușească noile cunoștințe profesorul trebuie să știe manierele diverse în
care aceștia gândesc despre cum învață copilul mai mult decât la ce învață.profesorul ar trebui
să-și creeze o serie de strategii ca sa crească ponderea nivelului intelectual al elevuilor.
Profesorii trebuie să asculte in aceeasi masura in care si vorbesc.
Aici ne referim la faptul că pe baza dialogului între elevi, mai ales la cel care implică toată clasa
elevii sunt încurajați să se exprime să-și spună punctul de vedere și pe baza răspunsurilor
elevilor profesorul poatet să-și dea seama de nivelul de procesare a informațiilor.

Atributele personale cu care vin elevii la ore

Pe lângă achizițiile inițiale cu care vine elevul la ore ei mai vin și cu dispoziții și înclinații,
acestea includ motivația de a învăța, strategii de învățare și încrederea în propria capacitate de
învățare.
Conceptului de sine vine la pachet cu niște elemente:
Autoeficacitatea
Autoprejudicierea
Automotivarea
Autodeterminarea(impunerea unor obiective proprii)
Dependența
Subaprecierea de sine
Perfecționismul
Neajutorarea
Comparația socială
Orientarea către performanță

Autoeficacitatea
Încrederea pe care o avem în noi înșine că putem performa la învățătură
Cei cu autoeficacitate crescută pot să vada sarcinile dificile de învățare ca niște provocări iar
atunci când au esecuri vad o oportunitate de a învăța mai mult pentru a căuta noi informații.
Cei cu autoeficacitate scăzută sunt predispuși să evite sarcinile le văd ca nițte amenințări
personale și atunci când ajung în situații dee eșec se lamentează, despre propriile lipsurim
deficiențe sau să-și nege propria forță.
Autoprejudicierea
Elevii dau vina pe acele obstacole care au stat în calea succesului lor dând vina pe
impedimentele aparute(de ex.câinele mi-a mâncat temele), se implică puțin în realizarea
sarcinilor șă își reduc vizibil efortul. În caz de eșec dă vina pe impedimente.Putem reduce
autoprejudicierea oferindu-le elevilor dreptul de apreciere a propriului proces de învățare.

Automotivarea
Este vorba de atribuirile intrinseci și extrinseci asupra procesului de invățare.Dacă vine din
interior

Iar extrinsecă daca învață doar pentru:note,diplome, merite,laude etc

Autodeterminarea

Are la bază o serie de obiective autoimpuse legate de:

-maiestrie (să-și dezvolte competențe prin depășirea efortului depus)
-performanță(elevii iși propun să demonstrexe competențele specifice prin depășirea colegilor.
-socializare(elevii sunt preocupați de cum vor reacționa colegii și cum vor relaționa cu ceilalti
colegi.

Dependența
Apare când elevul este prea dependent de indicațiile adultului, până în punctul în care elevii nu
se mai autoregleze, automotiveze și autoevalueze)

Subaprecierea de sine

Când elevii resping laudele, aprecierile, consideră că profesorii o fac așa ca să se simtă
bine ,că tema este scrisă frumos nu pentru că este corectă etc.

Performanța

Elevii își propun standarde înalte încât când nu reușesc să le atingă văd asta ca pe un eșec
Merg pe premiza ,,totul sau nimic’’

Neajutorarea

Se referă la elevii care nu se asteptă să obțină niciun progres și cred că nu pot schimba nimic
cu asta.Elevul evită să se angajeze în rezolvarea sarcinilor protejandu-si buna percepție de sine
și se angajează în alte activități teribiliste.
Acestă neajutorare vine din esecurile școlare anterioare,din stima de sine scăzută, din lipsa de
strategii de învățare.

Comparația

Elevii observă comportamentul celorlalți si caută indicii ca să justifice percepția de sine.De ex

elevii buni la matematică dintr-o clasă medie dacă sunt mutați la altă clasă cu elevi mai buni
decât eim acest concept poate să se diminueze daca încep să se compare cu ei.Esteimportant
să-i învățăm pe acești elevi că este important să aibă mai multe surse de comparație.
(Lăudăroșenia publică)

Feedback de calitate: Acordarea unui feedback eficient și specific elevilor în timp real poate
îmbunătăți înțelegerea și performanța acestora.

Obiectivele învățării

Cu cât sunt mai transparente obiectivelor de învățare cu atât elevii știu clar la ce să se așteapte
să învețe în cadrul lecției.
Dacă nu stabilește fo arte clar obiectivele atunci elevului nu-i rămâne decât să se compare cu
ceilalți dar poate sădea peste cineva care nu este la fel de bun ca el deci sucesul nu poate
exista.
Evaluările formative îi ajută pe elevi să-și vada progresul șă să vada cunoștințele acumulate.

Invățarea îndreptată către scop.

Există doua lucruri în cecea ce privește învățarea și anume să fie foarte clar despre ce urmează
să fie învățat în cadrul lecțiilor(obiective educaționale)și a doua să ai modalități de a ști dacă
învățarea a fost o reușită
Profesorul știe unde se îndreaptă cu lecția și elevul știe încotro merge.Profesorul trebuie să știe
cum să țină drumul cel bun al obiectivului și apoi să evalueze reușita atingerii obiectivului.
Asta nu înseamna ca elevii și-au terminat sarcina ci dacă și-au însușit cunoștințele și priceperile
în raport cu obiectivele lecției.

Obiectivele învățării

Obiectivele pot fi pe termen scurt pentru o lecție sau ptr o parte din lecție sau pe termen lung pe
parcursul unei serii de lecții.Obiectivele trebuie să fie clare și să îl ajute să vada nivelul de
performanță la care trebuie să ajungă.
Obiectivele didactice descriu ce ne dorim ca elevii să învețe iar claritatea acestora depinde de
evaluarea formativă.
Obiectivele ar trebui să țină cont de următoarele aspecte:
-Împărtășirea clară a ceea ce avem de învățat astfel ca elevii să știe cum arată reușita
-Adaptăm obiectivele astfel să reușească să le înțeleagă fiecare dintre elevi.
-Terminam fiecare lecție aducând aminte de obiectivele enunțate și amintiți elevului cât de
aproape este de reușită.

Criteriile de reușită

Exista cinci reusite in formularea obiectivelor educationale

Înseamna cunoașterea finalităților.

Atunci cănd formulăm un obiectiv trebuie să nu ne referim doar la finalizarea sarcinii ci să le
formulăm în așa fel ca să-i determinăm pe elevi să se implice și să fie interesați.
Provocarea nu ar trebui să fie atât de dificilă încât obiectivul să fie inaccesibil ci trebuie să țină
cont de achizițiile anterioare ale elevului dar și de încrederea în forțele proprii.
Profesorii trebuie să se gâdeasca la calea care trebuie gasită pentru atingerea acestor obiective
o cale care include strategii pentru atingerea acestor obiective.

Legatura dintre provocare și ceea ce deja cunosc copiii.Provocarea este deja sarcina care o au
de realizat copiii.Ca să nu fie sarcina dificilă trebuie să ne legăm de ceea ce știu deja copiii.
Provocarea școlară este individualăm ptr fiecare elev ăn parte.Ceea ce este peste puterile unui
elev poate fi acceptabila pentru alții.

Angajamentul

Este atașarea sau determinarea elevului sau a profesorului de a atinge un obiectiv.Cu cât mai
mare este atașarea cu atât mai bună este performanța
Trebuie să fim atenți că atunci când facem activitățile mai interesante mai creative să nu cerem
un efort prea mare
Un angajament pentru învățarea școlară vine de la colegi.Cu căt elevul este făcut să fie văzut
bine de colegi cu atât isi va lua un angajament fața de invatare.

Încrederea
Capaccitatea de a avea încredere că vom putea atinge obiectivele educaționale este esențială
Aceasta vine de la elev tinând cont de reușitele anterioare, de la profesor oferind un proces de
predare de calitate și un feedback al reușitei, de sarcini prin construire de schele ptr a urca spre
succes, de la colegi in termen de feedback ,,știu ca poți’ pana la am stiut ca pot.

Așteptările elevilor
Elevii au o înțelegere destul de corectă asupra a nivelului lor de achiziții.Mai puțin elevii
minoritari și cei cu achiziții mai slabe.Ei au încrederea mai slabă asupraachiziilor lor
subestimându-le iar încet încet își pierd interesul de a se angaja în sarcini mai dificile în final
ajungând chiar să părăsească școala.
Înțelegerea conceptuală
S-a dovedit că cel puțin 30 la sută din itemi trebuie să fie de suprafața și 30 la sută să vizeze
înțelegerea profundă

Conceptul de "învățare vizibilă" este asociat cu ideea că procesul de învățare ar trebui să fie
clar vizibil pentru elevi, profesori și orice altcineva implicat în educație. Aceasta implică o
serie de strategii, instrumente și abordări menite să facă progresul învățării cât mai evident și
mai accesibil posibil.

Iată câteva idei și practici specifice în ceea ce privește pregătirea lecției în contextul învățării
vizibile:

Obiectivele clare ale lecției: Înainte de a începe lecția, profesorul trebuie să aibă obiective clare
și bine definite. Aceste obiective ar trebui să fie cunoscute și de către elevi, astfel încât aceștia
să înțeleagă ce se așteaptă să învețe în cadrul acelei lecții.

Activități interactive și provocatoare: Utilizarea activităților care implică elevii activ, îi provoacă
să gândească critic și să aplice cunoștințele dobândite într-un mod practic. Aceasta poate
implica lucrul în grup, dezbateri, proiecte și alte activități care să încurajeze implicarea activă.

Feedback regulat și constructiv: Profesorii ar trebui să ofere feedback regulat și constructiv pe

parcursul lecției, astfel încât elevii să știe cum să-și îmbunătățească performanța. Acest
feedback poate veni din partea profesorului sau din partea colegilor.

Utilizarea instrumentelor vizuale: Grafice, diagrame, hărți conceptuale și alte instrumente

vizuale pot fi folosite pentru a ilustra conceptele cheie și pentru a face conexiuni mai clare între
idei.

Autoevaluare și evaluare între colegi: Încurajarea elevilor să se autoevalueze și să-și evalueze

colegii poate spori înțelegerea lor asupra propriilor capacități și poate contribui la dezvoltarea
gândirii critice și a abilităților de analiză.

Încurajarea întrebărilor și a discuțiilor: Profesorii ar trebui să creeze un mediu în care elevii să

se simtă confortabil să pună întrebări și să participe la discuții. Aceasta poate implica stabilirea
unui ton deschis și de încredere în clasă.

Reflecție asupra învățării: În finalul lecției, este benefic să existe momente de reflecție, unde
elevii și profesorul să analizeze împreună ce au învățat și cum pot aplica acele cunoștințe în
viitor.

Prin implementarea acestor practici, profesorii pot contribui la crearea unui mediu de învățare
vizibil, unde progresul învățării este evident și accesibil pentru toți cei implicați.
Ce ar trebui predat, alegerea resurselor

Punctul de plecare în determinrea a ceea ce urmează a fi predat este curriculumul.

Alegerea de resurse

John Hattie este un cercetător în domeniul educației cunoscut pentru lucrările sale privind
învățarea vizibilă și pentru dezvoltarea unei liste de influențe asupra învățării, numită "Hattie's
Visible Learning". În ceea ce privește pregătirea lecțiilor, Hattie a identificat o serie de strategii și
factori care pot influența pozitiv învățarea elevilor. Iată câteva aspecte relevante pentru
pregătirea lecțiilor, conform perspectivei lui John Hattie:
acte de învățare personale și atunci când ajung în situații de eșec se lamentează, despre
propriile lipsuri
Iar extrinsecă daca învață doar pentru:note,diplome, merite,laude etc

Evaluarea formativă: Hattie evidențiază importanța evaluării continue și ajustarea instruirii în

funcție de progresul elevilor.

Învățarea cooperativă: Încourajarea colaborării între elevi poate stimula înțelegerea și

consolidarea cunoștințelor.

Învățarea bazată pe întrebări: Pregătirea lecțiilor cu accent pe întrebări deschise și

provocatoare poate încuraja gândirea critică și explorarea conceptelor în profunzime.

Metode didactice eficiente: Utilizarea unor strategii didactice eficiente și adaptarea lor la nevoile
specifice ale elevilor poate îmbunătăți rezultatele învățării.

Adaptarea instruirii la nivelul de dezvoltare al elevilor: Hattie subliniază importanța adaptării

instruirii în funcție de nivelurile individuale de dezvoltare ale elevilor.

Încurajarea auto-reglării: Stimularea elevilor să-și monitorizeze și să-și evalueze propriul

progres poate contribui la dezvoltarea autonomiei în învățare.

Este important să menționăm că Hattie și-a fundamentat concluziile pe rezultatele unei sinteze
de cercetări, iar interpretarea și aplicarea acestora pot varia în funcție de contextul și specificul
fiecărui mediu educațional. Pregătirea lecțiilor ar trebui să fie adaptată la nevoile elevilor și să
încorporeze strategii care să susțină învățarea eficientă.