Nume (numele de căsătorie) prenume: CIOBANU (MARIN) MĂDĂLINA - Geografie

Nume (numele de căsătorie) prenume: CIULEI IULIA - Geografie

Nume (numele de căsătorie) prenume: SAVASTIN MONICA LOREDANA – Lb. engleză
Nume (numele de căsătorie) prenume: MOCANU (MĂCIUCĂ) CARMEN-MARIA – Lb. engleză
Programul de studii: PIPP - Conversie
Anul: II
Disciplina: Educație interculturală Data: 25.10.2019

ROLUL COMPETENȚELOR INTERCULTURALE ÎN DEZVOLTAREA

PROFESIONALĂ ŞI PERSONALĂ A CADRELOR DIDACTICE

1. Introducere
Competența interculturală este cea care facilitează deprinderea acestor abilităţi de
convieţuire în societatea plurală a zilelor noastre.
Educaţia interculturală propune o abordare pedagogică a diferenţelor culturale,
strategie prin care se iau în considerație specificitătățile spirituale (diferenţe culturale) sau de alt
gen (diferența de sex, diferența socială sau economică etc.), evitându-se, pe cât posibil, riscurile
ce decurg din schimburile inegale dintre culturi sau și mai grav, tendințele de atomizare a
culturilor.
Educaţia interculturală se referă la teme ca “acceptare şi participare” “învăţarea
convieţuirii – a învăţa să trăieşti împreună”, evitarea “stereotipiilor şi a prejudecăţilor” şi
propune soluţii pentru promovarea valorilor democraţiei şi interculturalităţii /multiculturalităţii.
Dezvoltarea abilităţilor de comunicare interculturală presupune învăţarea acestora atât în cadrul
organizat (educaţia formală), cât şi în şi prin activităţi de educaţie non-formală şi informală.
Educaţia interculturală reprezintă un sistem de principii şi de experienţe educaţionale
orientate spre formarea prin şi pentru diversitate culturală, dat fiind faptul că este un garant în
promovarea valorilor interculturale.
Un prim principiu al educaţiei interculturale este eterogenitatea o normă şi nu un
handicap necesitând sprijin suplimentar. Această eterogenitate, ca respingere a omogenităţii
etnice, culturale, identitare şi de interese generează al doilea principiu negarea totalitarismului
şi un mijloc de garantare a valorilor societăţii deschise şi democratice. În acelaşi timp, educaţia
interculturală nu este un mod de a nivela sau de a compensa inegalităţile, ci un mijloc de
deprindere a egalităţii, ceea ce reprezintă al trei-lea principiu. Al patru-lea principiu al
educaţiei interculturale este ideea că indivizii şi implicit grupurile din care fac parte sunt supuse
în permanenţă unui proces de metisaj producător de diversitate continuă.

2. Parte aplicativă
2.1. Rolurile competențelor interculturale în cariera didactică
Profesorul competent intercultural este acela care conştientizează faptul că percepţiile
asupra alterităţii sunt influenţate de experienţele acumulate şi de specificul propriului fond

cultural. Implică totodat şi dobîndirea abilităţii de a empatiza cu alte culturi, ceea ce implică

deschidere faţă de alteritate şi eliminarea sentimentelor de „frică de străin’’. Cadrul didactic

trebuie sa dobîndireasca capacităţii de a comunica transfrontalier, ceea ce înseamnă existenţa
unui bagaj lingvistic complex, bi(pluri)lingvistic.

Rolurile competenţelor intercultural

Un prim rol este dobândirea cunoaşterii în domeniul culturii în general şi a culturii proprii
în particular, inclusiv în ceea ce priveşte impactul acesteia asupra comportamentelor elevilor.
Facandu- se referire la elevii ciclului gimnazial si prescolar este foarte importanta conştientizarea
cauzelor şi rădăcinilor propriilor determinări culturale, a stereotipurilor, a prejudecăţilor proprii,
precum şi identificarea acestora la ceilalţi; deprinderea capacităţii de a relativiza perspectivele şi
punctele de vedere, precum şi de a dezvolta abilităţi de comunicare cu ceilalţi.

Trebuie sa le cultivam celor mici respectul pentru diversitate, pentru identitatea celor
percepuţi ca fiind diferiţi, şi implicit, respingerea atitudinilor intolerante şi discriminatorii faţă de
aceştia.

2.2.Metodă de predare-învățare specifică educației interculturale

„Ceapa diversităţii”
Nu contează ce grup este, avem multe în comun şi multe diferenţe, ce ne completează pe fiecare.
Un mic exerciţiu pentru a le descoperi – distractiv!
Resursele necesare
Mult spaţiu liber în cameră
Mărimea grupului
De la 10 până la 40 , chiar numărul participanţilor cerut!
Timp: până la 30 de minute
Pas cu pas
1 Participanţii trebuie să formeze un cerc interior şi un cerc în afară (stând ca straturile cepei),
oamenii stau faţă în faţă în cupluri.
2 Fiecare cuplu trebuie să găsească (foarte repede) un lucru (obicei, aspect, mediu) ce au în
comun şi să găsească o formă de a-l exprima (poţi lăsa exprimarea liberă sau să indici de
fiecare dată una diferită: „Găsește o însușire specifică rasei europoide”, „fă o scurtă
caracterizare a rasei negroide ”, „identifică 2 arii de locuire a populației mongoloide”,
„exprimă print-un dans”, „exprimă cu un simbol”...).
3 Odată realizat acest lucru, stratul exterior al cepei se mişcă spre dreapta şi fiecare cuplu nou
trebuie să găsească o similitudine şi să o exprime. Poţi de asemenea să dai indicaţii pentru
tipul de similitudine (mâncare preferată din bucătăria europeană, ce nu-mi place la
civilizația mongoloidă, familia metisată, muzică negrilor, obiceiui europene, atitudine
față de rasele negroidă și mongoloidă), mergând de fiecare dată un pic mai „adânc” în
cepele noastre.
4 Cuplurile se pot schimba de câteva ori, până când cercul este terminat (depinde de mărimea
grupului). O variaţie mai dificilă de căutare a diferenţelor în grup şi de exprimare a
complementarităţilor lor (sau găsirea unei expresii/situaţii ce le integrează pe amândouă).
Reflecţie şi evaluare
Poate fi urmat de discuţii despre: Ce asemănări /diferenţe ne-au uimit? Unde s-au înfruntat? Cât
de mult diferenţele noastre pot fi complementare?
Trăirile acestei metode
Poate fi un bun distrugător de gheaţă, dar poate fi de asemenea folosit la sfârşitul unei unităţi
(ceapa de adio) sau să producă elemente de identitate. Atenţie poate fi zgomotos şi
haotic!
Am ales această metodă pentru că are la bază următoarele competențe, valori și atitudini:
COMPETENȚE GENERALE
2. Aplicarea cunoştinţelor specifice ştiinţelor sociale în rezolvarea unor situaţii problemă,
precum şi în analizarea posibilităţilor personale de dezvoltare
3. Cooperarea cu ceilalţi în rezolvarea unor probleme teoretice şi practice, în cadrul diferitelor
grupuri
4. Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil, adecvat unei lumi în schimbare

VALORI ȘI ATITUDINI

- valorizarea pozitivă a diferenţelor culturale; ƒ

- atitudine pozitivă faţă de persoane şi grupuri care aparţin unor culturi diferite, care susţin
valori, opinii şi credinţe diferite; ƒ
- respect faţă de identitatea culturală proprie şi faţă de identitatea culturală a celorlalţi; ƒ
- respect faţă de demnitatea şi drepturile omului; ƒ
- toleranţă şi înţelegere; ƒ
- empatie culturală; ƒ
- spirit civic; ƒ

Definiţia Metoda ciorchinelui reprezintă modelul sau ansamblul organizat al procedeelor sau
metodei modurilor de realizare practică a operaţiilor care stau la baza acţiunilor parcurse în
alese comun de profesori şi elevi şi care conduc în mod planificat şi eficace la realizarea
scopurilor propuse.

Descrierea Ciorchinele este o tehnică de căutare a căilor de acces spre propriile cunoştinţe
metodei evidenţiind modul de a înţelege o anumită temă, un anumit conţinut. Este o tehnică de
predare-învăţare menită să încurajeze elevii să gândească liber şi să stimuleze
conexiunile de idei. Este o modalitate de a realiza asociaţii de idei sau de a oferi noi
sensuri ideilor însuşite anterior. Este o tehnică de căutare a drumului spre propriile
cunoştinţe, evidenţiind propria înţelegere a unui conţinut. Metoda ciorchinelui
funcţionează după următoarele etape:
1. Se scrie un cuvânt / temă (care urmează a fi cercetat) în mijlocul tablei sau a unei foi
de hârtie.
 2. Elevii vor fi solicitaţi să-şi noteze toate ideile, sintagmele sau cunoştinţele pe care le
au în minte în legătură cu tema respectivă, în jurul cuvântului din centru, trăgându-se
linii între acestea şi cuvântul iniţial.
3. În timp ce le vin în minte idei noi şi le notează prin cuvintele respective, elevii vor
trage linii între toate ideile care par a fi conectate.
4. Activitatea se opreşte când se epuizează toate ideile sau când s-a atins limita de timp
acordată.
Există câteva reguli ce trebuie respectate în utilizarea tehnicii ciorchinelui:
 Scrieţi tot ce vă trece prin minte referitor la tema / problema pusă în discuţie.
 Nu judecaţi / evaluaţi ideile produse, ci doar notaţiile.
 Nu vă opriţi până nu epuizaţi toate ideile care vă vin în minte sau până nu expiră
timpul alocat; dacă ideile refuză să vină insistaţi şi zăboviţi asupra temei până ce vor
apărea unele idei.
 Lăsaţi să apară cât mai multe şi mai variate conexiuni între idei; nu limitaţi nici
numărul ideilor, nici fluxul legăturilor dintre acestea.
Aplicaţia Precizări metodologice:
metodei la Disciplina în cadrul căreia se aplică metoda: Geografie
clasă, la Clasa: a 4-a
disciplina Materiale şi conţinuturi utilizate în timpul activității:
predată Tabla, cretă colorată, fișe de lucru
Timp estimat pentru activitate: 25’
Obiective:
• îmbunătăţirea abilităţii elevilor de a analiza prejudecăţile şi discriminarea şi de a
reflecta asupra lor;
• consolidarea capacităţii elevilor de a acţiona în legătură cu prejudecăţile şi cu
discriminarea, inclusiv prin respectarea alegerilor celorlalţi şi prin conştientizarea
aspectelor pozitive ale încălcării prejudecăţilor şi normelor negative.
Descrierea activității:
Profesorul anunţӑ tema activității, Discriminarea etnică și lingvistică
Elevii sunt grupaţi în echipe de 2 persoane;
Fiecare echipă primeşte câte o fişă de lucru care are scris în centrul ei, într-un cerc
 etnia și limba vorbită, respectiv:
grupa nr.1: maghiari – limba maghiară;
grupa nr.2: germani – limba germană;
grupa nr.3: ucrainieni – limba ucrainiană;
grupa nr.4: greci – limba greacă;
grupa nr.5: evrei – limba ebraică;
grupa nr.6: rromi – limba romani;
grupa nr.7: lipoveni – limba rusă;
grupa nr.8: sârbi – limba sârbă;
Elevii trasează pe fişă săgeţi din acel cerc spre alte cercuri, în care vor nota 2 trăsături
specifice fiecărei etnii și 2 feluri în care cred că etnia respectivă este discriminată;
După ce au finalizat fişa, un reprezentant al fiecărei echipe merge la tablă şi prezintă
întregii clase rezultatul final;
Se analizează fişele, au loc discuții pe baza fiecăreii fișe de lucru. şi se notează fiecare
echipă.
Analiza Puncte tari Puncte slabe
Metoda ciorchinelui Metoda ciorchinelui
SWOT a
- se încurajează participarea întregii clase - poate fi - dificultăţi de coordonare unii
metodei
folosită cu succes la evaluarea unei unităţi de copii pot domina grupul
alese
conţinut, dar şi pe parcursul predării, făcându-se - productivitatea unor copii poate
apel la cunoştinţele dobândite de elevi - stimulează scădea uneori, atunci când sunt
conexiunile dintre idei - pune în evidenţă modul obligaţi să colaboreze cu alţi
propriu de a înţelege o temă anume - realizează copii
asociaţii noi de idei sau relevă noi sensuri ale - dificultăti de comunicare
ideilor - caută căi de acces spre propriile posibile opoziţii de scopuri şi
cunoştinţe. obişnuinţe ale membrilor
grupului
- soluţii devin ineficiente atunci
când nivelul cunoştinţelor
elevilor este scăzut, conţinuturile
învăţării au un grad de dificultate
ridicat sau cuprind un volum
 mare de informaţii, există o
limită mai mică de timp
Oportunitӑţi Ameninţӑri
Metoda ciorchinelui În timpul aplicӑrii metodei
În etapa de reflecţie vom utiliza “ciorchinele ciorchinelui
revizuit” în care elevii vor fi ghidaţi prin - evitarea propriilor
intermediul unor întrebări, în gruparea responsabilităţi, unii
informaţiilor în funcţie de anumite criterii. Prin muncesc şi pentru alţii
această metodă se fixează mai bine ideile şi se - dependenţa excesivă de
structurează infomaţiile facilizându-se reţinerea şi ceilalţi impunerea unor
înţelegerea acestora. Adesea poate rezulta un idei
“ciorchine” cu mai mulţi “sateliţi”.

Metoda ciorchinelui sau tehnica clustering

Definiţia Metoda ciorchinelui sau tehnica clustering ( din limba engleză: cluster - ciorchine)
metodei reprezintă modelul sau ansamblul organizat al procedeelor sau modurilor de realizare
alese practică a operaţiilor care stau la baza acţiunilor parcurse în comun de profesori şi
elevi şi care conduc în mod planificat şi eficace la realizarea scopurilor propuse. Este o
metodă de brainstorming neliniară care stimulează găsirea conexiunilor dintre idei,
care facilitează, în mare măsură, dezvoltarea cu succes a personalității. Poate fi
utilizată atât în evocare prin inventarierea cunoștințelor elevilor, cât și în etapa de
reflective.
Descrierea A preda bine un conținut înseamnã a asigura înțelegerea deplinã și a stimula învãțarea
metodei lui de cãtre elevi, a valorifica potențialul sãu formativ. Predarea nu constituie un scop
în sine iar transmiterea informațiilor nu vizeazã ca punct final asimilarea acestora, ci
constituie un process mult mai complex, privind modificãrile de naturã formative ce
urmeazã a se produce în personalitatea elevilor. În funcție de măiestria și dorința
profesorului, clustering-ul poate fi propus frontal, individual, în perechi sau în grup.
Utilizarea metodei ciorchinelui sau a clustering-ului (una dintre tehnicile de
activizare, dezvoltare și sistematizare a informațiilor), aplicatã pe larg în clasele
primare în cadrul studierii limbii engleze, formeazã urmãtoarele capacități, care denotã
dezvoltarea activitãților mintale superioare:
1) a sistematiza
2) a structura
3) a sorta și a clasifica
4) a forma viziuni de ansamblu
5) a trece de la general la particular și invers.
Ținînd cont atât de particularitãțile psihice de vârstã ale elevilor mici cât și de
necesitatea acestora de a se mai juca, a desena etc., tehnica datã permite organizarea
activitãții de sistematizare a cunoștințelor în mod captivant și atractiv, înlesnește
conștientizarea conexiunii dintre obiecte, noțiuni etc.
Așadar, ciorchinele sau clustering-ul este o tehnică de căutare a căilor de acces spre
propriile cunoştinţe evidenţiind modul de a înţelege o anumită temă, un anumit
conţinut. Este o tehnică de predare-învăţare menită să încurajeze elevii să gândească
liber şi să stimuleze conexiunile de idei. Este o modalitate de a realiza asociaţii de idei
sau de a oferi noi sensuri ideilor însuşite anterior. Este o tehnică de căutare a drumului
spre propriile cunoştinţe, evidenţiind propria înţelegere a unui conţinut. Metoda
ciorchinelui funcţionează după următoarele etape:
1. Se scrie un cuvânt / temă (care urmează a fi cercetat) în mijlocul tablei sau a unei foi
de hârtie.
2. Elevii vor fi solicitaţi să-şi noteze toate ideile, sintagmele sau cunoştinţele pe care le
au în minte în legătură cu tema respectivă, în jurul cuvântului din centru, trăgându-se
linii între acestea şi cuvântul iniţial.
3. În timp ce le vin în minte idei noi şi le notează prin cuvintele respective, elevii vor
trage linii între toate ideile care par a fi conectate.
4. Activitatea se opreşte când se epuizează toate ideile sau când s-a atins limita de timp
acordată.
Există câteva reguli ce trebuie respectate în utilizarea tehnicii ciorchinelui:
 Scrieţi tot ce vă trece prin minte referitor la tema / problema pusă în discuţie.
 Nu judecaţi / evaluaţi ideile produse, ci doar notaţiile.
 Nu vă opriţi până nu epuizaţi toate ideile care vă vin în minte sau până nu expiră
timpul alocat; dacă ideile refuză să vină insistaţi şi zăboviţi asupra temei până ce vor
apărea unele idei.
 Lăsaţi să apară cât mai multe şi mai variate conexiuni între idei; nu limitaţi nici
numărul ideilor, nici fluxul legăturilor dintre acestea.
 Rãspunsurile greșite nu se sancționeazã, dar se fac corectãrile și completãrile de
rigoare cu ajutorul elevilor, încurajându-i verbal prin urmãtoarele procedee:
- sublinierea;
- reluarea de idei;
- confirmarea rãspunsului valoros și original.
Aceste metode contribuie la dobîndirea încrederii de cãtre elev în forțele proprii,
stimuleazã autocunoașterea și formeazã capacitatea de autoevaluare.
În final relevãm impactul formativ al utilizãrii clustering-ului:
 permite practicarea diverselor moduri de organizare a clasei (frontalã, prin
cooperare, individualã);
 dezvoltã capacitãțile de a analiza și a sintetiza, a sorta și a clasifica, a
sistematiza și a generaliza;
 contribuie la formarea abilitãților de trecere de la particular la general și invers,
analizînd și sistematizînd implicațiile respective;
 încurajeazã inițiativa, creativitatea și inventivitatea;
 stimuleazã efortul de autocontrol, autoevaluare, autoreglare;
 favorizeazã disponibilitatea de a învãța de la colegi și de a-i ajuta în rezolvarea
de probleme;
 dezvoltã o motivație interioarã (intrinsecã) ce izvorãște din actul învãțãrii, din
 satisfacția depãșirii dificultãților și bucuria succesului obținut.
Aplicaţia Precizări metodologice:
metodei la Disciplina în cadrul căreia se aplică metoda: Limba engleza
clasă, la Clasa: a 3-a
disciplina Materiale şi conţinuturi utilizate în timpul activității:
predată Tabla, cretă colorată, fișe de lucru
Timp estimat pentru activitate: 20’
Obiective:
• îmbunătăţirea abilităţii elevilor de a analiza prejudecăţile şi discriminarea şi de a
reflecta asupra lor;
• consolidarea capacităţii elevilor de a acţiona în legătură cu prejudecăţile şi cu
discriminarea, inclusiv prin respectarea alegerilor celorlalţi consolidarea capacitatilor
elevilor cu privire la speaking, writing si listening.
Descrierea activității:
Profesorul anunţӑ tema activității, Family members
Elevii sunt grupati pe 3 randuri, fiecare rând va spune, mai întâi, un membru al
familiei in limba engleza iar apoi trasaturi ale persoanelor mentionate (small, big, dark
hair, white hair, fat, skinny, beautiful, ugly, long hair, short hair, curly hair, round face,
tall, short, black/ blue eyes, round face, young, old, teenager, ); în acelasi timp vor iesi
si la tabla, astfel verificandu-se si partea de writing, nu doar speaking, iar trasaturile
reprezinta o scurta recapitulare a descrierii persoanelor, a culorilor și a partilor
corpului..
Dupa realizarea ciorchinelui vor primi o fisa ce se va realiza tot pe randuri. Fisa
cuprinde membrii familiei in limba engleza, dar literele trebuie aranjate pentru ca in
final sa rezulte cuvantul corect. Elevii vor traduce toate cuvintele de pe fisa.
La finalul activității elevii vor primi feedback din partea cadrului didactic și bulinuțe
vesele, care vor certifica corectitudinea cu care au lucrat.
Analiza Puncte tari Puncte slabe
Metoda ciorchinelui sau Metoda ciorchinelui sau
SWOT a
a clustering-ului a clustering-ului
metodei
- se încurajează participarea întregii - dificultăţi de coordonare unii copii pot
alese
clase; domina grupul;
- poate fi folosită cu succes la evaluarea - tratarea temelor necesită mai mult timp
unei unităţi de conţinut, dar şi pe decât în cazul celorlalte tehnici;
parcursul predării, făcându-se apel la - solicită profesorului un efort suplimentar
cunoştinţele dobândite de elevi; în proiectarea instruirii;
- stimulează conexiunile dintre idei; - împărțirea temei în mai multe subteme
- pune în evidenţă modul propriu de a sau sarcini de lucru, determină ca fiecare
înţelege o temă anume; grupă să să însușească numai conținutul
- realizează asociaţii noi de idei sau care i-a revenit.
relevă noi sensuri ale ideilor; - productivitatea unor copii poate scădea
- caută căi de acces spre propriile uneori, atunci când sunt obligaţi să
cunoştinţe. colaboreze cu alţi copii;
- contribuie la dezvoltarea spiritului de - dificultăti de comunicare posibile opoziţii
echipă, toleranța față de părerea de scopuri şi obişnuinţe ale membrilor
colegilor dar și a spiritului critic; grupului;
- elevii participă activ la procesul de - soluţiile devin ineficiente atunci când
învățare, sintetizând și însușind creativ nivelul cunoştinţelor elevilor este scăzut,
noile cunoștințe; conţinuturile învăţării au un grad de
- poate fi combinată cu alte tehnici, de dificultate ridicat sau cuprind un volum
exemplu turul galeriei, asaltul de idei, mare de informaţii, există o limită mai
etc. mică de timp.
Oportunitӑţi Ameninţӑri
Metoda ciorchinelui În timpul aplicӑrii metodei ciorchinelui
În etapa de reflecţie vom utiliza trebuie avute în vedere:
“ciorchinele revizuit” în care elevii vor fi -evitarea propriilor responsabilităţi, unii
ghidaţi prin intermediul unor întrebări, în muncesc şi pentru alţii
gruparea informaţiilor în funcţie de -dependenţa excesivă de ceilalţi impunerea
anumite criterii. Prin această metodă se unor idei
fixează mai bine ideile şi se structurează
infomaţiile facilizându-se reţinerea şi
înţelegerea acestora. Adesea poate
rezulta un “ciorchine” cu mai mulţi
“sateliţi”.
3. Concluzii
CONCEPTUL PROPUS
Schema ce rezultă va fi comentată de elevi. După rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor
folosi noţiunile şi legăturile create pentru a dezvolta idei concrete despre CONCEPTUL
PROPUS. Prin acest exerciţiu se încurajează participarea întregii clase. Poate fi folosită cu
succes la evaluarea unei unităţi de conţinut , dar şi pe parcursul predării, făcându-se apel la
cunoştinţele dobândite de elevi.

CÂNTEC DE INIMA
de Patty Hansen
Rezumat
Un om s-a căsătorit cu femeia visurilor lui, iar din dragostea lor s-a născut o fetiţă. Era o
copilă isteaţă şi veselă, şi tare mult o iubea tatăl ei. Când era foarte mică, tatăl ei o ridica în braţe,
cânta o melodie şi dansa cu ea prin camera şi îi spunea, „Te iubesc, fetiţă mică”. Fetiţa a crescut,
tatăl o îmbrăţişa şi îi spunea, „Te iubesc, fetiţă mică”. Fetiţa se supăra şi spunea, „Nu mai sunt
mică”. Atunci tatăl îi spunea, „ Pentru mine întotdeauna vei rămâne fetiţa mea mică”. Fetiţa
crescu și plecă în lume. Învăţa mult despre ea, învăţa mult despre oameni. Ea îşi dădu seama că
este cu adevărat mare şi puternică, pentru că îşi cunoştea puterile. Una dintre puterile era
dragostea pentru familia sa. Nu conta unde mergea sau se afla, pentru că întotdeauna exista lângă
ea tatăl său care o suna şi îi spunea, „Te iubesc, fetiţă mică”. Într-o zi telefonul nu mai sună.
Tatăl era bolnav, făcuse un atac cerebral. Nu mai putea să vorbească şi nu erau siguri că
înţelegea ce i se spune. Nu mai putea să zâmbească, să râdă, să meargă, să îmbrăţişeze, să
danseze sau să-i spună fetiţei lui, că o iubeşte. Fetița merse acasă, pentru a fi alături de tatăl ei.
Când intră în cameră, văzu că tatăl ei era doar umbra celui pe care îl știa. Se uita la ea şi încerca
să-i vorbească, dar nu reuşi. Fetiţa se urcă în pat şi se aşeză lângă tatăl ei. Din ochii lor începură
să curgă lacrimi şi fetiţa îl îmbrățișă. Cu capul pe pieptul lui îşi aminti clipele minunate
petrecute împreună şi cum se simţea ea întotdeauna protejată şi adorată de tatăl ei. Simţi o durere
adâncă la gândul acelei pierderi uriaşe, cuvintele de dragoste care o mângâiaseră atâta vreme.
Auzi bătăile inimii lui. Inima unde muzica şi cuvintele trăiseră întotdeauna; inima bătea întruna,
parcă indiferentă la suferinţele din restul corpului. Fetiţa se odihnea la pieptul lui și se întâmplă o
minune, tatăl ei începu să vorbească cu inima.
Inima lui rostea cuvintele pe care gura sa nu le mai putea rosti...
Te iubesc
Te iubesc
Te iubesc
Fetiţă mică
Fetiţă mică
Fetiţă mică
Şi ea se simţi din nou mângâiată.
Morala poveștii: pentru părinți vom rămâne veșnic copii indiferent de vârstă și de distanțele
care ne despart. Chemarea sângelui e puternică și ne aduce mereu la obârșii, iar dragostea pentru
cei apropiați face ca minunile să aibă loc. Chiar dacă atunci când suntem copii unele lucruri par
sâcâitoare, trecerea timpului ne face să ne dorim să fim sâcâiți ca în copilărie. Devenim
nostalgici, melancolici și ne bucurăm dacă cei dragi mai sunt în viață, pentru a ne face să ne
simțim iar copii.

Anexa nr.1.

germani, lipoveni, rromi, sârbi,

4. Anexe
maghiari,
- exemple de fişe şi/sau alte greci, evrei,
materiale utilizate ucrainieni
în aplicarea metodei
Fișa de lucru cu Metoda Ciorchinelui va fi întocmită pentru fiecare etnie în parte.

Anexa nr. 2
Bibliografie
Boghian, I. (2019). Educație interculturală. Note de curs. Universitatea „Vasile
Alecsandri” din Bacău.
Canfield, J., Hansen, M. V. (1998). Supă de pui pentru suflet. 101 povestiri pentru
mângâierea inimii şi înviorarea sufletului. Bucureşti: Almatea.
Cucoş, C. (2000). Educaţia. Dimensiuni culturale şi interculturale. Polirom: Iaşi.
Gavreliuc, A. (2011). Psihologie interculturală. Polirom : Iaşi.
Nedelcu, A. (2008). Fundamentele educației interculturale. Diversitate, minorități,
echitate. Iaşi: Polirom.
Pintilii, R. E. (2014). „Formarea competențelor interculturale”. ECOSTUDENT - Revistă
de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr. 3/2014. Târgu Jiu: Editura
ACADEMICA BRÂNCUŞI.
*** Consiliul Europei & Comisia Europeană (2003). Învățarea interculturală. T-kit.
Traducere în limba româna autorizată de Programul Parteneriatului European
pentru Educarea Tinerilor, proiect al Consiliului Europei şi Comisiei Europene,
responsabilitatea pentru traducere revenind Asociatiei AtelieR.
*** MECTS (2010). Programa şcolară pentru disciplina opțională Educație interculturală.
[curriculum la decizia şcolii pentru liceu]. [în vigoare]. Bucureşti. Disponibilă la
http://www2.edu.ro/index.php/articles/curriculum/c557/ , ultima accesare 1 martie
2019.