Universitatea “Petre Andrei’ din Iași

Facultatea de Psihologie, Stiințele

Educației și Asistență Socială
Specializarea Psihologie
Anul I

De ce se conformează oamenii?
 Hollander și Willis: conformismul este un
„comportament desfășurat cu intenția de a îndeplini
expectanțele normative ale grupului așa cum sunt
ele percepute de către individ”.

 Conformismul=formă de influență socială, care

constă în schimbări atitudinale sau
comportamentale, determinate de preluarea
voluntară a poziției susținute de majoritatea
membrilor grupului de apartenență.
Psihosociologii spun:

Conformismul reprezintă tendința oamenilor de a-și

modifica percepțiile, opiniile și comportamentul astfel
încât acestea să nu contravină normelor și modelelor
grupului.
 Gândindu-vă la această definiție, vă considerați o
persoană conformista sau nonconformistă?
 Vă simțiți vreodată îndemnați să-i imitați pe ceilalți?
La prima vedere, sunteți tentați să negați orice tendință de
conformism, afirmându-vă individualitatea.
Dar...când vi s-a întâmplat ultima oară să mergeți la o
nuntă în blugi ori în pantaloni scurți, și când ați stat pe
scaun în timp ce se intona imnul național la un eveniment
sportiv?
Oamenilor le este foarte greu să încalce normele sociale.
 Cum și de ce se conformează oamenii
(Herbert Kelman)

 complezența (complianța) - apare ca urmare a

dorinței individului de a obține reacții favorabile de la
ceilalți membri ai grupului/pentru a evita respingerea
sau pentru a dobândi recompense de tipul acceptării
sau al aprobării sociale.
 identificarea - apare atunci când individul se
conformează la anumite momente de timp și în anumite
moduri (conformare la comportamentul cerut de rol și de
context).
 interiorizarea- individul acceptă influența, întrucât
comportamentul indus este congruent cu sistemul său de
valori (individul a adoptat comportamentul pentru sine,
făcându-l să devină parte a sistemului său de valori).
 Tipuri de influenţă în conformare
(Deutsch şi Gerard )

1. Informaţională - când ceilalţi membri din grup

reprezintă o sursă de informaţii în caz de incertitudine şi
ambiguitate;
2. Normativă - când ambiguitatea este redusă, normele
de grup şi presiunea socială conving subiecţii să se
conformeze.
 Ce ne influențează să ne conformăm mai
mult sau mai puțin?
1. mărimea grupului: cu cât grupul este mai mare, cu
atât creşte numărul de motive pentru conformare; creşte
dimensiunea, se accentuează influenţa.
2. diferenţe interindividuale
(conform Crutchfield)
 cei care nu se conformează
sunt superiori celor care se
conformează în ceea ce
priveşte eficiența intelectuală,
tăria eului, abilitatea de a
conduce, maturitatea în
relațiile sociale, încrederea în
sine.
 cei care se conformează:
limitare, inhibiţie, lipsă de
inspiraţie.
3. genul
 femeile au un grad de
conformare mai mare
decât al bărbaţilor; sunt
mai conservatoare decât
bărbații; când femeile nu
au informaţii despre
subiect, ele se
conformează mai mult.
Experimente
1. Robert S. Baron, 1996:
Participanții puși în grupuri de câte trei persoane (dintre care doi erau complici)
să acționeze ca martori oculari.
Mai întâi, subiecții au privit fotografiile unor bărbați, după care li s-a cerut să
recunoasca figura prezentată dintr-un șir de chipuri aliniate. În unele grupe
experimentale, sarcina era dificilă, deoarece participanții au putut să vadă
fotografia numai o singură dată, timp de numai jumătate de secundă,
În celelalte grupe, sarcina a fost ușoară, întrucât participanții au putut privi
fotografia celui ce trebuia recunoscut de două ori, timp de zece secunde.
Atunci când experimentatorul a prezentat îndeplinirea
sarcinii ca pe un „studiu pilot“, rata de conformare a fost
de 35% în cazul sarcinii dificile și de 33% in cazul celei
facile. Dar atunci când participanților li s-a oferit un
stimulent material pentru rezolvarea corectă a sarcinii,
conformitatea a crescut la 51% în cazul sarcinii dificile,
respectiv a scazut la 16%, în cazul celei ușoare.
2. Solomon Asch

Grupuri de maxim nouă persoane (8 complici și 1 subiect), sunt invitate pentru a

participa la un experiment despre ceea ce ar trebui să fie testarea mecanismelor
percepției. Li se prezintă serii de planșe, în stânga cu o linie verticală, numită
linie-etalon, iar drepta cu trei linii verticale, dintre care trebuie s-o identifice pe
cea identică cu linia etalon. Printr-o tragere la sorți aranjată, subiectul naiv
ajunge să-și spună printre ultimii (sau penultimul), după ce majoritatea
complicilor se pronunțaseră deja.
 Primele două încercări (din totalul de 18) se derulează fără ca
nimic notabil să se întâmple, atât complicii, cât și subiectul naiv
identificând corect linia-etalon din grupul de trei.
La treia încercare, ceva se schimbă și toți complicii dau un
răspuns eronat din punct de vedere al percepției. Subiectul se
blochează. Știe răspunsul corect, însă are rețineri în a se exprima.
E pus în fața unui conflict de ordin socio-cognitiv, și atunci neagă
evidența, adoptând răspunsul eronat al complicilor în 37% din
cazuri. Pe când în situațiile normale, când nu exista manipularea,
din 37 de răspunsuri ale subiecților reali, doar două erau greșite.
 Din cele 123 de persoane care au făcut obiectul
experimentului lui Asch, doar 29 nu s-au lăsat influențate de
presiunea grupului și nu comis vreo eroare, adică mai puțin de
23%. De partea cealaltă, aproape 1/3 dintre subiecți (32%),
supuși presiunii, au indicat răspunsul greșit mai mult de
jumătate dintre întrebări, de unde se deduce o puternică tendință
spre conformism.
Bibliografie:

• Scribd.com
• Ștefan Boncu, Psihologie socială (www.psih.uaic.ro )
• www.stefamedia.com
Studenți:
1. Andrei Gabriela (căs. Nechifor)
gabrielanechifor321@gmail.com; 0749 632 374
2. Baltag Ileana (căs. Iacob)
iacobcornelius@yahoo.com; 0751 164 440
3. Berbunschi Anca-Alexandra
berbunschi.anca@yahoo.com; 0745 435 146
4. Florea Florentina Cristina (căs. Drăgoi)
crstndragoi@gmail.com; 0747 839 033
5. Sîrbu Cristinel
cristinelsrb@gmail.com; 0754 798 349