SPECIALIZARE: Psihologie

STUDENT: Toderașcu Rebeca

DISCIPLINĂ: Metodologia cercetării în psihologie
PROFESOR: Conferențiar dr. Camelia Truța

ANALIZA CRITICĂ A ARTICOLULUI

1. Referința bibliografică a articolului
Gender Differences in the Relationship between Academic Procrastination, Satisfaction
with Academic Life and Academic Performance

Balkis, M., Erdinc, D. U. R. U. (2017). Gender differences in the relationship between academic
procrastination, satisfaction with academic life and academic performance. Electronic Journal of
Research in Educational Psychology, 15(1), 105-125.
http://dx.doi.org/10.14204/ejrep.41.16042
2. Fundamentarea teoretică a problematicii abordate
Prezentul articol cuprinde analiza asocierii dintre procrastinarea academică, satisfacția față de viața
academică, performanța academică și gen. Conceptele principale dezvoltate în această lucrare sunt
clar și atent definite, după cum urmează:
 Conform lui Rothblum, Solomon și Murakami, 1986 (citat de Balkis, M, Erdinic, D. U. R.
U., 2017) procrastinarea academică reprezintă tendința de a amâna sarcinile academice până
în punctul de a trăi anxietatea asociată cu acestea. De asemenea, în studiile anterioare, a fost
dovedit faptul că procrastinarea academică este asociată negativ cu performanța academică
(Balkis, 2013: Kim & Seo, 2015; Steel, 2007), cu satisfacția academică (Balkis, 2013; Chow,
2011) și cu variabilele demografice, ca de exemplu, genul (Balkis & Duru, 2009; Prohaska,
Morrill, Atiles & Perez, 2000).
 Conform lui Balkis, 2013 (citat de Balkis, M, Erdinic, D. U. R. U., 2017), studenții care
procrastinează au raportat o satisfacție academică scăzută.
 Studenții predispuși la procrastinare sunt cei tineri, în comparație cu cei mai în vârstă (Balkis
& Duru, 2009) și cei de sex masculin (Balkis & Duru, 2009; Prohaska, Morrill, Atiles &
Perez, 2000; Steel & Ferrari, 2013).
Totodată, deși sunt bine cunoscute efectele negative ale procrastinării academice în ceea ce privește
performanța academică și satisfacția academică, precum și diferențele de gen asupra procrastinării
academice, nu este clară măsura în care studenții de sex masculin și feminin sunt influențați de
aceste efecte. Acest studiu, prin analiza diferențelor de gen, contribuie la o mai bună înțelegere a
consecințelor negative ale procrastinării academice asupra performanței și satisfacției academice,
atât pentru studenții de sex masculin, cât și pentru cei de sex feminin.

3. Obiectivul de cercetare
Investigarea diferențelor de gen în relație cu procrastinarea academică, performanța academică și
satisfacția academică.

Ipotezele studiului
a. Interacțiunea dintre procrastinarea academică și gen prezice performanța academică și satisfacția
academică. Relațiile negative dintre procrastinarea academică, performanța academică și satisfacția
academică sunt mai puternice pentru studenți decât pentru studente.
b. Interacțiunea dintre satisfacția față de viața academică și gen prezice procrastinarea academică.

4. Designul și procedura de cercetare

SPECIALIZARE: Psihologie
STUDENT: Toderașcu Rebeca
DISCIPLINĂ: Metodologia cercetării în psihologie
PROFESOR: Conferențiar dr. Camelia Truța
Participanți la acest studiu au fost 441 de studenți de licență (49,4% de sex feminin și 50,6% de sex
masculin), cu vârste cuprinse între 18 și 26 de ani (cu media de vârstă de 21,49 și abaterea standard
de 1,51%). Printre participanți se numărau 16,1% studenți în anul 2 de studii, 55,3% în primul an și
28,6% în an terminal. Studenții proveneau din diferite departamente ale Facultății de Educație:
educație timpurie, consiliere și orientare, educație științifică, educație socială și educație muzicală.

Instrumente:
a. Formular de informații demografice, folosit pentru a colecta informațiile demografice ale
participanților, cum ar fi vârsta, sexul și domeniul de specializare).
b. Inventarul de procrastinare Aitken (API), utilizat pentru a determina nivelul de procrastinare
academică al studenților (Aitken, 1982). API cuprinde 19 itemi care utilizează o scară de la 1 (fals)
la 5 (adevărat) pentru răspunsuri.
Exemplu de item: „Amân începerea lucrurilor până în ultimul moment.”
c. Scala de satisfacție academică (ASS), utilizată pentru a determina satisfacția studenților față de viața
academică (Schmitt, Oswald, Friede, Imus & Merritt, 2008). ASS cuprinde 5 itemi și o scală de la 1
(dezacord total) la 5 (acord total) pentru răspunsuri.
Exemplu item: „Sunt mulțumit de măsura în care frecventarea acestei școli va avea un efect pozitiv
asupra viitoarei mele cariere.”
d. Performanța academică, referindu-se la media pe care studenții au obținut-o în semestrul precedent,
anterior completării chestionarului.
Procedura:
Au fost cerute permisiunile de la departamentele aferente din cadrul Universității. Studenții care au
acceptat să participe la studiu au primit câte un chestionar care includea instrumentele descrise mai sus și
variabilele demografice. Chestionarele completate au fost returnate cercetătorilor.

5. Principalele rezultate ale studiului

Pentru a examina dacă procrastinarea academică se asociază sau nu cu performanța academică și
satisfacția academică, inițial a fost examinată asocierea dintre cele trei variabile prin utilizarea unei
analize corelaționale bivariate. Rezultatele au arătat că procrastinarea academică a fost asociată
negativ cu performanța academică și satisfacția academică.
Inițial, scorurile legate de procrastinarea academică au fost împărțite în două grupe pe baza medianei
procrastinării academice, pentru a determina nivelul de procrastinare academică ca fiind scăzut și
ridicat. Rezultatele analizelor au indicat că există un efect semnificativ multivariat pentru gen,
pentru nivelurile de procrastinare academică și pentru efectul de interacțiune. Analizele univariate au
arătat efectele principale pentru gen în ceea ce privește satisfacția academică și performanța
academică.
În al doilea rând, analizele univariate au arătat efectele principale semnificative pentru nivelurile de
procrastinare academică în ceea ce privește satisfacția academică.
În cele din urmă, analizele univariate au indicat un efect de interacțiune semnificativ pentru gen și
nivelul de procrastinare academică, în ceea ce privește satisfacția academică și performanța
academică.
Testele Sidak au arătat că studenții de sex feminin au avut niveluri mai ridicate de satisfacție
academică decât studenții de sex masculin. Aceste rezultate au sugerat că nivelurile de satisfacție
academică și de performanță academică ale studenților de sex masculin diferă în funcție de nivelul
lor de procrastinare academică.
SPECIALIZARE: Psihologie
STUDENT: Toderașcu Rebeca
DISCIPLINĂ: Metodologia cercetării în psihologie
PROFESOR: Conferențiar dr. Camelia Truța
Pentru a testa modelul invers, scorurile satisfacției academice au fost împărțite în două grupe, pe
baza medianei lor, pentru a determina nivelurile acesteia ca fiind scăzute și ridicate. Analizele
univariate au observat efectele principale semnificative pentru gen în procrastinarea academică.
În al doilea rând, analizele univariate au arătat efectele principale semnificative pentru nivelurile de
satisfacție academică în ceea ce privește procrastinarea academică. În cele din urmă, analizele
univariate au indicat că nu există o asociere între gen și nivelul de satisfacție academică în ceea ce
privește procrastinarea academică.
Aceste rezultate au arătat că nivelurile de procrastinare academică nu diferă în ceea ce privește
satisfacția academică pentru ambele sexe.
Pentru a confirma rolul genului în asocierea dintre procrastinarea academică, satisfacția față de viața
academică și performanța academică au fost folosite analize de regresie ierarhică. Rezultatele au
indicat că performanța academică a fost prezisă de procrastinarea academică și de gen, acesta din
urmă având rol moderator în relația procrastinare-performanță academică. De asemenea, rezultatele
au arătat faptul că satisfacția vieții academice a fost prezisă de procrastinarea academică și de gen,
acesta din urmă având un efect scăzut în relația procrastinare-satisfacție academică. Nu în ultimul
rând, s-a dovedit că procrastinarea academică a fost prezisă de satisfacția față de viața academică,
dar nu și de gen. Genul nu a avut rol moderator în relația satisfacție-procrastinare academică.

6. Concluzii privind rezultatele

a. Interpretare rezultate
Studiul actual a fost conceput pentru a testa diferențele de gen în asocierile dintre procrastinarea,
performanța și satisfacția acedemică.
Concluzia studiului a indicat următoarele:
 Procrastinarea academică a fost asociată negativ cu performanța academică și satisfacția academică;
 Studentele au raportat niveluri mai scăzute de procrastinare academică decât studenții de sex
masculin;
 Studenții de sex masculin care obțin un scor ridicat la procrastinarea academică raportează
performanțe academice scăzute.
De asemenea, aceste concluzii confirmă cercetările anterioare care indică următoarele:
 Procrastinarea academică este asociată negativ cu performanța academică (Kim & Seo, 2015;
Richardson et al., 2012; Steel, 2007);
 Studenții de sex masculin sunt mai predispuși să procrastineze sarcinile și temele academice (Balkis
& Duru, 2009; Ozer et al. 2009; Steel & Ferrari, 2013);
 Studenții de sex feminin au performanțe academice mai bune (Chapel et al., 2005; Khwaileh &
Zaza, 2011; Voyer & Voyer, 2014) și se declară mai mulțumite de viața lor academică decât
studenții de sex masculin (Kim & Sax, 2009; Maceli et al., 2011; Tessema et al., 2012);
 Studenții de sex masculin au greutăți în gestionarea timpului și un nivel mai ridicat de impulsivitate
(Aluja & Blanch, 2004; Cross, Copping & Campbel, 2011; McCrea, Hirt & Milner, 2008).
b. Limite
 Deși mărimea eșantionului studiului permite generalizarea concluziilor, sunt încă necesare cercetări
suplimentare pentru a determina factorii care au legătură cu diferențele de gen în relațiile dintre
procrastinarea, performanța și satisfacția academică, precum și cauzele posibile ale acestora.
 Concluziile actuale sunt limitate de utilizarea unui design transversal. Ar trebui efectuate cercetări
viitoare pentru a clarifica diferențele de gen în ceea ce privește cele trei variabile prin utilizarea unor
metode longitudinale.
 Datele din acest studiu au fost colectate doar prin intermediul unor măsuri de auto-raportare.
Cercetări suplimentare ar putea fi efectuate prin utilizarea diferiților indicatori de performanță și
SPECIALIZARE: Psihologie
STUDENT: Toderașcu Rebeca
DISCIPLINĂ: Metodologia cercetării în psihologie
PROFESOR: Conferențiar dr. Camelia Truța
măsuri de procrastinare, putând ajuta la o mai bună înțelegere a diferențelor de gen în ceea ce
privește asocierea celor trei variabile.
c. Implicații
Rezultatele studiului actual au o serie de implicații practice care sugerează următoarele:
 Studenții de sex masculin sunt mai expuși riscului de a tergiversa, de a obține note mai mici și de a
fi nemulțumiți de viața academică.
 Psihologul și consilierul universitar ar trebui să dezvolte un program de intervenție care să vizeze în
special studenții de sex masculin.
 Studenții de sex masculin ar trebui ajutați să-și însușească strategii pentru a face față propriului
comportament de tergiversare.

7. Reflecție critică
Prezentul studiu analizează în mod complet și complex asocierea dintre gen și procrastinarea,
performanța și satisfacția academică. Fiind o temă de actualitate, dar nu îndeajuns de studiată,
procrastinarea față de sarcinile și activitățile academice reprezintă o problemă a multor studenți care
nu știu să identifice cauzele sau rezolvările potrivite. Acest studiu vine în ajutorul celor care se
confruntă cu tendința de a amâna sarcinile academice și, totodată este un bun ghid despre
consecințele posibile acestei tergiversări – stresul, vinovăția, regretul, retragerea de la cursuri,
performanța scăzută, stima de sine scăzută sau chiar eșecul școlar.
De asemenea, faptul că diferențele sunt analizate în funcție de gen ajută foarte mult, atât
studenții de sex masculin, cât și pe cei de sex feminin. Orice student poate reflecta la situația
personală după analiza acestui articol și decide situația în care se încadrează. În cazul în care
descoperă că se află într-o situație de procrastinare academică poate descoperi, cu ajutorul
articolului, cauzele care l-au adus în situația actuală, dar și modurile în care poate depăși această
perioadă.
Extrem de actual, prezentul articol este o sursă nu doar de informare cu privire la tema
analizată, dar și una de ajutor pentru cei care au nevoie. Personal, sunt convinsă că informațiile
descoperite și reținute după analiza critică a acestui articol îmi vor folosi atât în perioada în care sunt
studentă, cât și pe parcursul carierei viitoare.