În anul 2003 Thornberry a realizat un studiu la care au participat 166 de elevi pentru a

determina relaţia existentă între motivaţie şi rezultatele şcolare. În urma acestui studiu s-a
constatat că legătura dintre motivaţie şi reuşita şcolară este una semnificativă. Studiul indica
şi faptul că, pentru a determina corect gradul de motivaţie, trebuie luate în considerare şi alte
aspecte ce influenţează motivaţia elevilor, precum experienţele familiale şi sociale. O'Connor
& Paunonen (2007 ), în urma cercetărilor făcute, au ajuns la aceiaşi concluzie, şi anume că
unul dintre aspectele esenţiale care influenţează performanţa elevilor este motivaţia şcolară.
O cercetare importantă ce a avut ca obiectiv principal analiza relaţiei dintre motivaţie şi
performanţa academică s-a realizat în anul 2010 în Pakistan. Chestionarele acestui studiu s-au
adresat unui număr de 342 de studenţi. Rezultatele cercetării au arătat că există o relaţie
pozitivă şi de reciprocitate între motivaţie şi rezultatele academice. Studiul indica şi faptul că
studenţii motivaţi intrinsec se descurcă mult mai bine pe plan academic decât cei care sunt
motivaţi extrinsec. Ogundokun & Adeyemo (2010), din dorinţa de a investiga factorii care
afectează performanţa şcolară a elevilor, au realizat un studiu la care au participat 1563 de
elevi cu vârste cuprinse între 15 şi 17 ani. Potrivit acestui studiu elevii au obţinut rezultate
mai bune la testele de la disciplinele matematică şi limba engleză datorită motivaţiei
intrinseci.
În anul 2014 Lemos &Verissimo au efectuat o cercetare pentru a determina ce tip de
motivaţie influenţează rezultatele şcolare ale elevilor. În urma analizei rezultatelor s-a ajuns la
concluzia că motivaţia intrinsecă şi motivaţia extrinsecă pot coexista, dar pentru elevii din
ciclul primar cea mai semnificativă este motivaţia intrinsecă deoarece datorită ei se pot obţine
rezultate şcolare superioare. În anul 2017, a fost realizat studiu în Uganda pentru a vedea care
sunt tehnicile şi metodele folosite de cadrele didactice pentru a-i motiva pe elevi în procesul
educativ, pentru a observa atitudinea elevilor faţă de metodele motivaţionale folosite şi pentru
a determina posibile strategii movaţionale la disciplina matematică. Studiul dorea să identifice
şi consecinţele pe care le are motivaţia în relaţie cu performanţa academică la această
disciplină. Rezultatele studiului au indicat faptul că motivaţia este un instrument necesar
succesului academic deoarece îi face pe elevi să devină interesaţi, să citească mai mult şi să
obţină rezultate mai bune. Roy & Parsad (2018) afirmă că elevii învaţă mai mult când sunt
implicaţi în lecţii, întrucât motivaţia îi ajută să obţină succesul. În cadrul unui studiu
desfăşurat, autorii au constatat că ambele tipuri de motivaţie au avut un impact pozitiv asupra
elevilor şi, prin urmare, concluzia studiului a fost că atât motivaţia intrinsecă, cât şi cea
extrinsecă funcţionează. În acelaşi an, Norhasnida (2018) realizează un studiu prin care
demonstează că motivaţia este pozitiv legată de rezultatele şcolare. Un an mai târziu,
Zaccone & Pedrini (2019), în urma cercetărilor efectuate, sublinază faptul că motivaţia
intrinsecă favorizează eficacitatea învăţării, în timp ce motivaţia extrinsecă are un impact
negativ. Pe de altă parte, potrivit studiului lui Duan et. al (2020) ambele tipuri de motivaţie au
un impact favorabil asupra realizărilor şcolare ale elevilor. În opoziţie, Huo (2008), consideră
că stimularea motivaţiei extrinseci este un aspect important pe care cadrele didactice trebuie
să îl exploreze pentru a îmbunătăţti achiziţiile şcolare şi pentru a-i face pe elevi să se implice
activ în procesul de învăţare. Liu et al. (2020) au investigat multiplele efecte ale motivaţiei
extrinseci şi intrinseci asupra activităţii şcolare ale elevilor. Rezultatele cercetării au arătat că
motivaţia extrinsecă este în detrimentul performanţei academice a studenţilor cu un impuls
intrinsec ridicat. Totodată, motivaţia extinsecă a ajutat elevii cu motivaţie intrinsecă slabă să
îşi îmbunătăţească rezultatele şcolare. Peng (2020), prin intermediul unei analize realizate, a
demonstrat că elevii motivaţi învaţă mai bine decât cei demotivaţi.
Un studiu realizat în Germania în anul 2021, la care au fost chestionaţi 193 de
participanţi, a concluzionat că motivaţia îmbunătăţeste performanţa academică şi că are un
impact considerabil asupra rezultatelor şcolare. Potrivit studiului motivaţia poate menţine
atenţia studenţilor, precum şi să le ofere energia necesară îndeplinirii sarcinilor.