Machine Translated by Google

Disponibil online la www.sciencedirect.com

ScienceDirect

Procedia - Științe sociale și comportamentale 187 ( 2015 ) 625 – 630

PSIWORLD 2014

De la teorie la practică: barierele în calea comunicării eficiente

în relația profesor-elev
Nicoleta Duª*
A
Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea din București, str. Panduri 90, București 050663, România

Abstract

Această lucrare abordează o temă importantă și actuală în domeniul teoretic și practic al învățământului superior și al predării moderne.
Scopul studiului a constat în analizarea barierelor în calea comunicării eficiente în relația profesor-elev și identificarea de sugestii, recomandări
privind valorificarea experiențelor de comunicare. Este o cercetare de caz descriptivă bazată pe experiența de predare în învățământul superior.
A fost analizată populația de studenți, cu vârste cuprinse între 18 și 28 de ani, din învățământul superior. Rezultatele arată că elevii consideră ca
bariere fundamentale: disconfortul fizic, dezinteresul din lipsa materialelor didactice, verbalismul excesiv și anxietatea. A comunica eficient este o
artă. © 2015 Autorii. Publicat de Elsevier Ltd. © 2015 The Authors. Publicat de Elsevier Ltd. Acesta
este
ND (http://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0/).
un articol cu acces deschis sub licența CC BY-NC- Peer-review sub responsabilitatea Comitetului Științific al
PSIWORLD 2014.
Peer-review sub responsabilitatea Comitetului Științific al PSIWORLD 2014.

Cuvinte cheie: Comunicare eficientă, profesori universitari, bariere, relație profesor-student, Învățământ superior.

1. Introducere

Cu siguranță, tema comunicării în învățământul superior a fost și va constitui în viitor o temă de interes și au fost făcute
contribuții semnificative și pași semnificativi în acest sens, concretizate în numeroase studii și publicații. „Comunicarea eficientă
este esențială atât pentru succesul elevului, cât și al profesorului. În sistemul educațional, profesorii și cursanții joacă un rol vital
în procesul de comunicare, cu alte cuvinte, este posibil să găsim o situație în care două persoane spun exact același lucru unui
anumit public, folosind exact aceeași limbă, chiar și aceeași cuvinte, dar cei doi vor ajunge să transmită două mesaje diferite” (Abura,
1998 în Osakwe, 2009, p. 58).

* Autorul corespunzator.
Adresa de e-mail: nico.duta1@gmail.com

1877-0428 © 2015 Autorii. Publicat de Elsevier Ltd. Acesta este un articol cu acces deschis sub licența CC BY-NC-ND (http://
creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0/).
Peer-review sub responsabilitatea Comitetului Științific al PSIWORLD 2014. doi:
10.1016/j.sbspro.2015.03.116
Machine Translated by Google

626 Nicoleta Du ă / Procedia - tiin e Sociale i Comportamentale 187 ( 2015 ) 625 – 630

2. Cadrul teoretic

Pornind de la studiul literaturii recente (Aniei, 2010; Cazan & Aniei, 2010; Lunenburg, 2010; Barna & Barna, 2012; Chraif & Aniei,
2012; Stan, 2012; Liberante, 2012; Seghedin, 2012; Freiberger, et Freiberger). al. 2012; Friedrich et al. 2013; Smith, 2013; Sheveleva,
2014; Fenn, 2014; Mehrabian, 2014), vom extinde o serie de aspecte importante pentru relația profesor-elev și barierele în calea
comunicării eficiente care pot interfera.
Comunicarea poate fi definită ca fiind procesul prin care ideile, informațiile, opiniile, atitudinile și sentimentele sunt transmise
de la o persoană la alta. Comunicatorul sau expeditorul este persoana care inițiază comunicarea prin trimiterea unui mesaj.
Receptorul este persoana care finalizează comunicarea primind mesajul și răspunzând la acesta. Comunicarea este o abilitate
vitală pentru aproape orice profesie, în special pentru profesori, în relația profesor-elev. Este demn de remarcat următoarele
puncte (Center for Excellence in Teaching, 1999, p. 21):
Comunicarea eficientă înseamnă adesea folosirea unei varietăți de moduri (vorbite, vizuale etc.) pentru a ajunge la elevii
care învață în moduri
diferite; Limbajul nostru corporal și alte indicii non-verbale sunt moduri importante de comunicare și le putem valorifica
pentru a promova un mediu pozitiv în clasă; În
timp ce tehnologia poate face comunicarea mai ușoară și mai convenabilă, elevii apreciază, în general, oportunitatea de
contact personal și conversație cu profesorul.
Calitățile unei relații pozitive pot varia pentru a stabili o experiență de învățare accesibilă și care să invite studenții să învețe. Un
profesor și un elev care au calitățile unei bune comunicări, respect într-o clasă și manifestă interes pentru predare din punctul de
vedere al profesorului și învățarea de la un elev vor stabili o relație pozitivă în clasă. Deci, comunicarea este un factor indispensabil
în procesul de predare-învățare.
Potrivit Fenn (2014) este necesar ca procesul de comunicare să fie înțeles reciproc de către profesor și elev pentru ca procesul de
predare-învățare să fie eficient. Concise Oxford Dictionary definește cuvântul Comunicare ca „actul de a transmite, în special știri”,
sau „știința și practica de a transmite informații”.
Aceste definiții arată în mod clar legătura dintre „predare” și „comunicare”. Profesorii transmit constant cunoștințe noi sau transmit
informații elevilor. De fapt, reversul este valabil mai ales în contextul de astăzi al materialelor enorme disponibile tuturor prin
Internet (în Fenn, 2014, 53).
Potrivit Liberante (2012), „relația profesor-elev este unul dintre cele mai puternice elemente din mediul de învățare. Un factor
major care afectează dezvoltarea elevilor, angajamentul școlar și motivația academică, relațiile profesor-elev formează baza
contextului social în care are loc învățarea” (Hughes & Chen, 2011; Roorda et al., 2011; Spilt, Koomen & Thijs). , 2011 citat de
Liberante, 2012, p. 2).
James A. Kelly (2002 în Seghedin, 2012, p. 352) afirmă că printre numeroasele competențe profesionale ale profesorului,
abilitățile de comunicare au un rol foarte important în dezvoltarea cognitivă și psiho-afectivă a elevilor: profesorul creează situații.
care favorizează comunicarea profesor-elev și elev-elev; profesorul folosește strategii interactive, participative pentru a stimula
cooperarea și interrelația între elevi; profesorul folosește eficient limbajul verbal, non-verbal și paraverbal; profesorul are
capacitatea de a face mai accesibile informațiile oferite elevilor; profesorul motivează i stimulează permanent elevii să înve e.
Subliniind rolul comunicării în procesul de predare și învățare, autorii comunicării instrucționale Hurt, Scott și McCroskey (1978, p.
3 în Beebe, 2012) au remarcat „comunicarea este legătura crucială dintre un profesor informat și un elev care învață. Predarea și
învățarea nu pot avea loc fără comunicare”. Un alt studiu al lui Osakwe (2009) se concentrează pe dimensiunile comunicării ca
predictori ai interacțiunii eficiente în clasă. Rezultatele au arătat că a existat o relație semnificativă între atitudinea profesorilor,
baza de cunoștințe, abilitățile de comunicare și interacțiunea eficientă în clasă. S-a ajuns la concluzia că atitudinea, baza de
cunoștințe și abilitățile de comunicare au fost corelații semnificative și predictori ai interacțiunii eficiente în clasă. Studiul a sugerat,
de asemenea, că profesorilor ar trebui să li se ofere oportunități atunci când își dezvoltă astfel de atribute. Barierele de comunicare
în procesul de învățământ se dezvăluie ca dificultăți pe care le întâmpină elevii în rezolvarea problemelor educaționale, ceea ce le
cade înapoi în performanța activității de învățare.

Mai mult decât atât, Stan (2012) în studiul său „a propus identificarea profilurilor de maturitate la vârsta de 6-7 ani prin
analizarea trăsăturilor dinamicii factorilor sociali și emoționali cu scopul de a identifica predictorii socio-emoționali ai succesul
școlar la sfârșitul clasei I” (Stan, 2012, p. 806).
Machine Translated by Google

Nicoleta Du ă / Procedia - tiin e Sociale i Comportamentale 187 ( 2015 ) 625 – 630 627

Okorodudu (2006, în Osakwe, 2009) a constatat că profesorii care posedă o atitudine pozitivă în muncă vor îmbunătăți procesul
de predare și învățare, conducând la atingerea obiectivelor educaționale. Astfel, atitudinea negativă prezentată de profesor (sursa)
va afecta cu siguranță rezultatul mesajului și poate duce în cele din urmă la interpretare și recepție greșită. Baza de cunoștințe a
profesorilor este o sursă de interacțiune eficientă în clasă.
Acest lucru se datorează faptului că, dacă sursa (profesorul) de cunoștințe nu dispune de informații adecvate despre public
(învățători), interacțiunea nu va fi eficientă (în Osakwe, 2009, p. 58). Dacă profesorul manifestă ostilitate, repulsie și dezgust în
timpul comunicării cu elevii, elevii se vor teme cu siguranță, se vor retrage de la participarea la activitățile de clasă și, în cele din
urmă, nu vor fi dispuși să interacționeze cu profesorul.
Când vorbim, avem tendința de a ridica bariere care ne împiedică capacitatea de a comunica. Există șapte dintre aceste tipuri de
bariere în calea comunicării eficiente (Smith, 2013):

Tabelul 1. Tipuri de bariere în calea comunicării eficiente (Smith, 2013)

Tipuri de bariere în Descriere

calea comunicării eficiente
Bariere fizice
Bariere perceptuale
Bariere emoționale
Bariere culturale
Bariere lingvistice
Bariere de gen
Bariere interpersonale
sunt ușor de observat – ușile care sunt închise, pereții care sunt ridicați și distanța dintre oameni funcționează împotriva
scopului unei comunicări eficiente.
sunt bariere interne care apar în mintea unei persoane atunci când persoana crede sau percepe că cealaltă persoană cu
care urmează să vorbească nu va înțelege sau nu va fi interesată de ceea ce are de spus. sunt factori
emoționali care împiedică capacitatea vorbitorului de a transmite un mesaj clar sau capacitatea receptorului de a auzi
un mesaj în mod eficient. Emoțiile comune, cum ar fi furia, dragostea, bucuria, frustrarea, dezamăgirea și tristețea pot
crea bariere emoționale care afectează negativ comunicarea. sunt
rezultatul trăirii într-o lume în continuă scădere. Diferitele culturi, fie că sunt cultura societală a unei rase sau pur și simplu
cultura muncii a unei instituții, pot împiedica comunicarea dezvoltată dacă două culturi diferite se ciocnesc. par destul
de auto-inerente, dar adesea există bariere lingvistice ascunse de care nu suntem întotdeauna conștienți. Cu toate
acestea, chiar și atunci când se comunică în aceeași limbă, terminologia utilizată într-un mesaj poate acționa ca o barieră
dacă nu este pe deplin înțeleasă de
către receptor(i). au devenit mai puțin o problemă în ultimii ani, dar există încă posibilitatea ca un bărbat să interpreteze
greșit cuvintele unei femei sau invers. Bărbații și femeile tind să-și formeze gândurile în mod diferit, iar acest lucru
trebuie luat în considerare
atunci când comunicările apar din cauza tranzacției inadecvate de cuvinte între două sau mai multe persoane.

Autorul Smith (2013) a concluzionat „pentru ca alții să se deschidă față de tine, trebuie să fii tu însuți deschis. Depășind aceste
bariere în calea comunicării, vă puteți asigura că declarația pe care o faceți nu este doar auzită, ci și înțeleasă de persoana cu care
vorbiți. În acest fel, poți avea încredere că punctul tău a fost exprimat”. Potrivit lui Eisenberg, există patru tipuri de bariere: bariere
de proces, bariere fizice, bariere semantice și bariere psihosociale (Eisenberg, 2010 în Lunenburg, 2010, p. 3). Comunicarea este un
sistem deschis, foarte influențat de mulți factori; prin urmare, autorul Pânioar (2008) afirmă când se referă la conceptul de barieră
de comunicare în proces, lucrurile nu sunt atât de simple. În primul rând, dificultatea constă în necesitatea unei viziuni procesuale
și, mai ales, progresivă asupra acestor elemente, componente de altfel importante ale procesului de comunicare în sine. G. Kelly
identifică patru stări emoționale drept bariere psihologice: anxietatea, vinovăția, amenințarea și ostilitatea.

„Anxietatea este definită ca realizarea faptului că evenimentele trăite de o persoană sunt în afara limitei aplicabilității sistemului
său de construcție. Vinovăția apare atunci când comportamentul unei persoane contrazice percepția ei despre sine. Amenințarea
este privită ca realizarea faptului că sistemul de construcție al persoanei poate fi schimbat semnificativ sub influența unor
evenimente. Este prezentat ca un fel de violență psihologică personală. Ostilitatea este o încercare de a urma constructul invalid în
fața unui factor contradictoriu” (Kelly, 1991 în Sheveleva et., 2014). Richmond (1990, p. 194) în studiul său sugerează că „legătura
critică dintre comportamentele comunicative ale profesorilor și învățarea elevilor poate fi impactul acestor comportamente asupra
motivației elevilor. Este probabil ca motivația și învățarea să fie reciproc cauzale, cei care sunt mai motivați învață mai mult și cei
care învață mai mult devin mai motivați. Dacă acesta este cazul, rolul comunicării în clasă este mult mai mult decât simplul mijloc
de transmitere a conținutului și a mesajelor de control”.
Machine Translated by Google

628 Nicoleta Du ă / Procedia - tiin e Sociale i Comportamentale 187 ( 2015 ) 625 – 630

3. Metodologia cercetării

3.1. Obiectiv și participanți

Acest studiu își propune să analizeze barierele în calea comunicării eficiente în relația profesor-elev și să identifice sugestii,
recomandări, propuneri, soluții, posibile evoluții privind valorificarea practică a experiențelor de comunicare. A fost analizată
populația de studenți, cu vârste cuprinse între 18 și 28 de ani, în universitatea din România. Participanții au fost selectați prin
eșantionare intenționată, o metodă cunoscută în cercetarea calitativă (Patton, 1990). Eșantionul a inclus un total de 120 de studenți
de la diferite facultăți ale Universității din București (vezi Tabelul 2).

Tabelul 2. Distribuția populației

Variabile Masculin Femeie Total

Institu ie N % N% N %
Facultatea de Geografie 16 13,33 14 11,67 30 25
Facultatea de Istorie 11 9,17 19 15,83 30 25
Facultatea de Biologie 7 5,83 23 19,17 30 25
Facultatea de Matematică 18 15 12 10 30 25
Total 52 43,33 68 56,67 120 100

3.2. Instrument și procedură

Datele au fost colectate prin aplicarea unui chestionar scris subiecților. Este o cercetare de caz descriptivă bazată pe experiența
noastră de predare în învățământul superior care se concentrează pe cunoașterea care sunt opiniile studenților asupra barierelor în
calea comunicării eficiente în predare și posibile evoluții, sugestii privind valorificarea practică a experiențelor de comunicare.

4. Rezultate

Analiza datelor oferă următoarele rezultate. Pentru că răspunsurile la celelalte itemi din chestionar
au fost variate, au fost grupate pe categorii:
1. dezinteresul apare în rândul studenților din cauza lipsei materialelor didactice disponibile (86 răspunsuri, 71,66%); 2. lipsa
de interacțiune – lipsa de activare a elevilor prin stimularea auditivă și vizuală prin utilizarea mijloacelor și materialelor didactice
și integrarea tehnologiilor informației și comunicării în procesul educațional (91 răspunsuri, 75,83%); 3. lipsa de feedback –
verbalism excesiv, „este
necesar un feedback din partea celor care doresc să le comunice ceva – lucru care devine adesea personal – un gând, o
experiență, o nouă descoperire, o idee – și apoi încercăm să o înțelegem sau să dribling trecem prin propriul nostru sistem
de valori” (98 răspunsuri, 81,66%); 4. distanța creată între profesor-elevi - „este necesară adaptarea stilului de
predare în funcție de specificul clasei, cerințele educaționale”, „acest lucru este adevărat chiar și în situațiile în care un elev nu
înțelege ce spune profesorul și are nevoie de lămuriri” (81 răspunsuri, 67,5%);

5. bariere fizice – zgomot, disconfort fizic, ergonomie la clasă, temperatură (46 răspunsuri,
38,33%);
6. bariere psihologice – neatenție, comportament individualist, emoții, interlocutor colectiv, sine, anxietate (74 răspunsuri,
61,66%); 7. bariere cognitive
– canal de transmitere, subiectele specifice studiate, „deficit lingvistic” sau „diferență lingvistică”, mesaj redundant, stereotipizare,
etichetare, comparație cu ceilalți sau „comparație socială” (41 răspunsuri, 34,16%); 8. bariere socio-atitudinale – atitudini
sociale, efect
Pygmalion, singurătate (60 răspunsuri, 50%).

Am realizat o ierarhie de rang și s-a arătat că, în opinia subiecților, următoarele bariere împiedică comunicarea în relația profesor-
elev: lipsa feedback-ului (rang I, 81,66%), lipsa interacțiunii
Machine Translated by Google

Nicoleta Du ă / Procedia - tiin e Sociale i Comportamentale 187 ( 2015 ) 625 – 630 629

(locul II, 75,83%), dezinteresul apare în rândul studenților din cauza lipsei de materiale didactice disponibile (locul III, 71,66%), distanței
create între profesor-elevi (locul IV, 67,5%), bariere psihologice (dacă un elev este anxios și nesigur (rang V, 61,66%), bariere socio-atitudinale
(rang VI, 50%) (vezi Fig. 1).

Fig. 1. Distribuția răspunsurilor privind barierele de comunicare

Cum Mehrabian et al. (2014) spun că „profesorii sunt responsabili pentru predarea elevilor și pentru îmbunătățirea predării
calitatea joacă un rol esen ial în eficien a elevului i a profesorului”.

5. Concluzii

Este necesar ca aceste tipuri de bariere să fie luate în considerare într-o sală de clasă pentru o comunicare adecvată între elevi și
profesori. Potrivit lui Barna & Barna (2012), comunicarea este, de asemenea, o cerință în ceea ce privește orientarea către o carieră, fiind cea
mai bună modalitate prin care ne putem împărtăși calitățile, cunoștințele, abilitățile cu ceilalți, fiind (ne)acceptați și (ne)retribuiți. în
consecin ă. După cum am menționat anterior și în acord cu literatura recentă, în ceea ce privește optimizarea comunicării, după cum
afirmă Seghedin (2012), trebuie să recunoaștem că, nu rareori, profesorul trăiește sub impresia că cuvintele și mesajul său ajung la destinație
în în mod adecvat, ca ele să fie primite de către elevi cu exact același sens, aceeași semnificație pe care le-a dat-o. Din păcate, lucrurile nu
funcționează întotdeauna așa, mesajele primite tind să fie mai mult sau mai puțin apropiate de sensul emis sau original și uneori să fie
diferite de acestea. O comunicare deschisă, fără anumite restricții, crește încrederea membrilor în grup și deci productivitatea și motivația
grupului. Este o artă pe care să o comunici eficient. Comunicarea, atât la nivel didactic, cât și la nivel de societate, rămâne o problemă
deschisă pentru cercetare.

Mulțumiri

Această lucrare este rezultatul unei cercetări postdoctorale elaborate în cadrul proiectului POSDRU/159/1.5/S/132400 -
„Tineri cercetători de succes – dezvoltare profesională într-un mediu internațional și interdisciplinar”.

Referințe

Aniei, M. (2010). Fundamentele psihologiei . Bucureti: Editura Universitatea.

Barna, I. & Barna, O. (2012). Arta de a preda abilitățile de comunicare în școala contemporană. Procedia-Științe sociale și comportamentale,
51, 273 – 277.
Beebe, Steven A. & Timothy P. Mottet (2009) [2012]. Elevii si Profesorii. Comunicarea secolului 21: un manual de referință. Ed.
Thousand Oaks, CA: SAGE, 350-58. Referință SAGE online. Web. 29 iunie 2012.
Cazan, AM & Aniei, M. (2010). Motivație, strategii de învățare și adaptare academică. Revista Română de Experimental Aplicat
Psihologie, 1(1), 50-58.
Machine Translated by Google

630 Nicoleta Du ă / Procedia - tiin e Sociale i Comportamentale 187 ( 2015 ) 625 – 630

Centrul de Excelență în Predare. (1999). Comunicarea cu Studenții. Predarea Nuggets. Los Angeles: Universitatea din California de Sud.
Chraf, M. & Anitei, M. (2012). Atașamentul, motivația, emoțiile pozitive și negative și grupurile de sprijin ca predictori ai orientării în carieră a studenților români în
psihologie. Procedia-Științe sociale și comportamentale, 46, 2409-2413.
Fenn, V. (ed.) (2014). Abilități de comunicare eficientă în procesul de predare-învățare. Gramatica și predarea gramaticii: Perspective în schimbare, 2,
14, 53-57.
Freiberger, V. i colab. (2012). Credințele competențelor și evaluările abilităților percepute: Cum contribuie ele la motivația intrinsecă și
realizare? Învățare și diferențe individuale, 22(4), 518–522. doi:10.1016/j.lindif.2012.02.004.
Friedrich, A. i colab. (2013). Percepțiile profesorilor și elevilor despre autoreglare și competență la matematică: diferențiere și acord. Învă are
și Diferențele individuale, 27, 26–34. doi:10.1016/j.lindif.2013.06.005.
Liberante, L. (2012). Importanța relațiilor profesor-elev, așa cum este explorată prin prisma modelului de predare de calitate NSW. Journal of Student Engagement:
Education matters, 2 (1), 2–9. http://ro.uow.edu.au/cgi/viewcontent.cgi?article=1008&context=jseem
Lunenburg, FC (2010). Comunicare: Procesul, barierele și îmbunătățirea eficienței. colarizare, 1(1), 1-11.
http://www.nationalforum.com/Electronic%20Journal%20Volumes/Lunenburg,%20Fred%20C,%20Communication%20Schooling%20V1% 20N1%202010.pdf

Mehrabian, F. i colab. (2014). Caracteristicile profesorului capabil din punctul de vedere al studenților de la Facultatea de Sănătate, Universitatea de Științe
Medicale Guilan în 2013. Educ Res Med Sci. 2(3), 26-29. De la: http://
journals.kums.ac.ir/ojs/index.php/EduRMedS/article/download/1928/3597.
Osakwe, RN (2009). Dimensiunile comunicării ca predictori ai interacțiunii eficiente în clasă. Stud Home Comm Sci, 3(1), 57-61.
Pânioar, OI (2008). Comunicarea eficientă . Ediția a III-a, Iai: Editura Polirom.
Richmond, VP, (1990). Comunicarea în clasă: putere și motivație. Comunicare Educație, 39(3), 181–195.
http://www.as.wvu.edu/~richmond/articles/commed-comm.pdf
Sheveleva et al. (2014). Minimizarea barierelor de comunicare ale studenților din Regiunea Asia-Pacific pentru formare în Rusia. Lucrare prezentată la Conferința
privind inovarea, documentarea și tehnologiile didactice, 8-9 mai 2014. http://innodoct.webs.upv.es/coms/1355.pdf Smith, C. (2013). Cele șapte
bariere ale comunicării. CEO al OPIN Software. http://opin.ca/article/seven-barriers-communication.
Stan, MM, (2012). Predictorii socio-emoționali ai succesului școlar la începutul anilor școlari. Procedia-Științe sociale și comportamentale, 33,
806 – 810.