 Conferința de pace și-a deschis lucrările la 18 ianuarie 1919 în Sala Oglinzilor

din palatul Versailles. La lucrările Conferinței au participat delegații din 32 de

state.
 Țările participante au fost împărțite în state cu interese generale, Marile Puteri
și state cu interese limitate sau speciale, care au participat doar la negocierea
problemelor ce le priveau direct, cum a fost România.
 Rusia sovietică nu a fost invitată la Conferință.
 Rolul Conferinței de pace era acela de a încheia tratate separate cu fiecare stat
învins.
 Lucrările Conferinței de pace au fost conduse de Consiliul celor 10, format din
șefii de guvern și miniștrii de externe ai celor 5 mari puteri (S.U.A., Anglia,
Franța, Italia și Japonia).
 Deciziile importante au fost luate de Consiliul celor 4 format din: Woodrow
Wilson (S.U.A.), George Clemenceau (Franța), David Lloyd George (Anglia) și
Vittorio Emanuele Orlando (Italia).
 La baza lucrărilor conferinței au stat cele 14 puncte ale președintelui american
Woodrow Wilson.
 La 8 ianuarie 1918 președintele american W. Wilson expune în
ședința Congresului american Cele 14 puncte ce trebuiau
respectate pentru încheierea păcii și care aveau să dea configurația
Europei:
 1. Renunțarea la toate tratatele internaționale secrete și la
diplomația secretă.
 2. Libertatea comerțului internațional.
 3. Libertatea navigației comerciale pe timp de pace și război.
 4. Reducerea înarmărilor pe baza garanțiilor reciproce.
 5. Rezolvarea problemelor coloniale cu respectarea intereselor
popoarelor respective.
 6. Eliberarea teritoriilor rusești și libertatea rușilor de a-și rezolva
singuri problemele interne și internaționale.
 7. Restabilirea Belgiei în granițele sale.
 8. Retrocedarea provinciilor Alsacia și Lorena către
Franța.
 9. Restabilirea granițelor Italiei prin rectificare.
 10. Autonomia națiunilor din fostul Imperiu Austro-

Ungar.
 11. Eliberarea teritoriilor ocupate ale României, Serbiei și

Muntenegrului.
 12. Acordarea autonomiei popoarelor din Imperiul

Otoman și deschiderea strâmtorilor (Bosfor și Dardanele)

pentru comerțul maritim.
 13. Acordarea independenței Poloniei.
 14. Crearea Societății Națiunilor.
 Principalele tratate de pace au fost semnate cu:
 Germania – la Versailles la 28 Iunie 1919, considerat tratatul de
bază și folosit ca model pentru celelalte tratate.
 Austria – la Saint-Germain la 10 Septembrie 1919.
 Bulgaria – la Neuilly la 27 Noiembrie 1919.
 Ungaria – la Trianon la 4 Iunie 1920.
 Imperiul Otoman – la Sevres la 10 August 1920.
 Acestea au alcătuit sistemul de la Versailles care a
reglementat relațiile internaționale în perioada
interbelică, stabilind o nouă ordine internațională, unele
din prevederile lor fiind în vigoare și astăzi.
 Tratatele de pace de la Paris-Versailles din 1919-1920 au
schimbat harta Europei, iar rolul Marilor Puteri europene a
fost diminuat. S.U.A. nu a ratificat tratatele, adoptând o
poziție izolaționistă.
 S-a constituit Societatea Națiunilor, cu sediul la Geneva,

în Elveția, cu scopul de a supraveghea aplicarea și

respectarea tratatelor și de a asigura pacea. Actul de
constituire a fost semnat de cei 32 de membri fondatori.
S.U.A. nu s-a numărat printre membrii Societății Națiunilor.
 Citiţi cu atenţie textul de mai jos şi răspundeţi la cerinţe:
 Tratatul de la Versailles (1919): ,,Art. 42. Se interzice Germaniei de a menţine sau de a
constitui fortificaţii, fie pe malul stâng al Rinului, fie pe malul drept, la vest de o linie trasată
la 50 km est de acest fluviu. Art. 51. Teritoriile cedate Germaniei, în virtutea preliminarilor
de pace semnate la Versailles la 24 februarie 1871 şi a tratatului din Frankfurt de la 10 mai
1871 se reintegrează în suvernanitatea franceză. Art. 80. Germania recunoaşte şi va
respecta cu stricteţe independenţa Austriei, între frontierele care se vor fixa printr-un tratat.
Art. 119. Germania renunţa, în favoarea principalelor Puteri aliate şi asociate, la toate
drepturile şi titlurile sale asupra posesiunilor sale de peste mări. Art. 160. Începând din
acest moment, totalul efectivelor armatei statelor care constituie Germania nu va trebui să
depăşească o sută de mii de oameni, inclusiv ofiţeri şi necombatanţi, şi va fi destinată
exclusiv la menţinerea ordinei pe teritoriu şi la poliţia frontierelor. Art. 173. Orice fel de
serviciu militar general obligatoriu va fi desfiinţat în Germania. Armata germană nu va
putea fi constituită şi recrutată decât prin angajări voluntare.”
Identificaţi, pe baza textului, clauzele teritoriale şi militare ale tratatului de la Versailles.
De ce tratatul a fost considerat un dictat de către Germania? Argumentaţi răspunsul.
 S-a semnat în Sala Oglinzilor din Palatul Versailles la 28
Iunie 1919. Germania a fost declarată unic vinovat pentru
declanșarea războiului și obligată să plătească uriașe
despăgubiri de război, să renunțe la colonii și să se
dezarmeze.
Tratatul cuprindea clauze militare, teritoriale și
economice
 Clauze militare: Germania a fost obligată să renunțe la

serviciul militar obligatoriu; să-și reducă armata la

100.000 de oameni; să demilitarizeze toate teritoriile din
stânga Rinului și de asemenea 50 de km din dreapta
Rinului.
 Clauze teritoriale: Germania pierdea 13% din teritoriu;
Alsacia și Lorena erau cedate Franței; Franța ocupa
Saar-ul drept gaj pentru plata datoriilor de război; nu
aveau voie să realizeze Anschluss-ul, adică unirea Austriei
cu Germania; pierdea coloniile din Africa, China și
Oceanul Pacific.
 Clauze economice: din punct de vedere economic,

Germania trebuia să plătească reparații de război în

valoare de 132 miliarde mărci aur.
 Tratatul cu Austria s-a semnat la 10 septembrie 1919 la
Saint - Germain. Conform clauzelor teritoriale și politice
ale tratatului, au fost delimitate frontierele Austriei, ca stat
nou format, cu vecinii săi.
 Pentru a evita un eventual Anschluss, art. 88 impunea

Austriei obligația de a nu se uni cu Germania, ca o

reciprocitate a art. 80 din Tratatul de la Versailles.
 României i se recunoștea unirea cu Bucovina de la 15/28

noiembrie 1918. La 10 decembrie 1919, România a

semnat Tratatul de pace cu Austria.
 Tratatul de pace cu Bulgaria s-a semnat la 27
noiembrie 1919 la Neuilly.
 Tratatul recunoștea frontiera stabilită prin Pacea

de la București din 1913 prin care România

primea Cadrilaterul, iar Bulgaria ceda teritorii în
favoarea Greciei și Regatului sârbo-croato-sloven .
 Tratatul de pace cu Ungaria s-a semnat la 4 iunie 1920
la Trianon.
 Prevederile erau asemănătoare cu cele ale tratatului de la
Saint Germain.
 Recunoștea unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și
Maramureșului cu România. Cererile delegației ungare,
dintre care cea mai importantă: menținerea ,,regatului
apostolic al Sfântului Ștefan’’ au fost respinse de consiliul
Suprem.
 Tratatul de pace cu Imperiul Otoman s-a semnat
la 10 august 1920 la Sevres.
 Singurul care nu s-a aplicat și a fost revizuit.
 Turcia a pierdut teritoriile din Orientul
Apropiat, care au fost împărțite între Franța și
Anglia, iar în Europa a păstrat doar Istanbulul.
 Strâmtorile Bosfor și Dardanele au fost deschise

comerțului liber.
 La inițiativa președintelui S.U.A. W. Wilson se constituia Societatea Națiunilor.
La 28 aprilie 1919, Conferința de Pace de la Paris a adoptat Pactul Societății
Națiunilor, având ca obiective garantarea păcii și a securității, eliminarea
războiului ca mijloc de rezolvare a conflictelor între state. Societatea Națiunilor
a avut sediul la Geneva, iar organele sale principale au fost: Adunarea
Generală formată din toți membrii, Consiliul (organul executiv) și
Secretariatul (condus de un Secretar General). Hotărârile Adunării și
Consilliului se luau numai pe bază de unanimitate. România a fost membru
fondator al Societății Națiunilor. În 1930 și 1931, președinte al Adunării
Generale a Societății Națiunilor a fost ales Nicolae Titulescu.
 Societatea Națiunilor a acționat pentru formarea unui sistem al
securității colective format din alianțe bilaterale și regionale:
 Mica Înțelegere (1921) formată din România, Cehoslovacia și
Iugoslavia îndreptată împotriva revizionismului maghiar.
 Pactul Briand-Kellog (1928) prin care războiul era scos în afara
legii.
 Înțelegerea Balcanică (1934) formată din Grecia, România,
Iugoslavia și Turcia.
 Sistemul securității colective s-a dovedit a fi un eșec, datorită mai
multor factori:
 - lipsa unor mijloace practice prin care să fie impusă pacea;
 - sancțiunile impuse agresorului aveau doar un caracter moral și
economic;
 - incapacitatea Societății Națiunilor de a face față agresunilor
statelor revizioniste (Japonia atacă China – 1931, Italia atacă
Abisinia – 1935).
 În 1946 Societatea Națiunilor a fost desființată.
 Citiţi cu atenţie textul de mai jos şi răspundeţi la cerinţe:
 ,,Înaltele părţi contractante considerând că, pentru a dezvolta cooperarea între
naţiuni, pentru a le garanta pacea şi securitatea, este necesar să se accepte
anumite obligaţiuni, de a nu recurge la război, să se respecte relaţiile
internaţionale bazate pe justiţie şi onoare, să se observe riguros prescripţiile
dreptului internaţional, recunoscute de aici înainte ca regulile de conducere
efectivă a guvernelor, să se facă să domnească dreptatea şi să se respecte cu
sfinţenie toate obligaţiile tratatelor, în raporturile mutual dintre popoarele
organizate. Adoptă prezentul pact, care instituie Societatea Naţiunilor.”
 Identificaţi pe baza textului scopul constituirii Societăţii Naţiunilor. Argumentaţi
de ce Societatea Naţiunilor nu a putut să oprească agresiunea.
 Menţionaţi două alianţe regionale care alcătuiau sistemul securităţii colective.
Din ce motive au recurs noile state europene la securitatea colectivă?