PROIECT DIDACTIC

PROFESOR:
DATA:
UNITATEA ŞCOLARĂ:
CLASA: a XII-a
ARIA CURRICULARĂ: Om şi societate
DISCIPLINA: Istoria recentă a României
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Spre regimul monolit (1944 – 1947)
TITLUL LECŢIEI: Alegerile din 1946. Legitimarea puterii de către guvernul pro
comunist dr. Petru Groza
TIPUL LECŢIEI: Mixtă
COMPETENŢE GENERALE:
1. Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate;
2. Exersarea demersurilor şi acţiunilor civice democratice
3. Aplicarea principiilor şi metodelor adecvate în abordarea surselor istorice
COMPETENŢE SPECIFICE:

Competența specifică1.1. Folosirea adecvată a termenilor/conceptelor specifici (e) istoriei

în comunicări orale și scrise.

Competența specifică1.2. Construirea de explicații și argumente pro sau contra cu privire la

fapte și procese istorice specifice istoriei recente a României.

Competența specifică 2.1. Compararea și evaluarea perspectivelor istorice diferite

referitoare la fapte și procese istorice, pe baza unor surse istorice.

Competența specifică 3.1.Valorificarea critică a experiențelor istorice/ a modelului oferit

de acțiunea personalităților/grupurilor din istoria recentă în contexte variate.
COMPETENŢE DERIVATE/obiective de evaluare: La sfârşitul lecţiei, elevii vor:
C1. Identifica rolul alegerilor din 1946 în legitimarea puterii guvernului Groza.
C2. Enumera, pe baza surselor, cel puţin trei măsuri impuse de guvernul Groza pentru a-
și asigura succesul în alegeri.
C3. Conștientiza rolul avut de instituțiile create anterior de guvern în fraudarea alegerilor.

C4. Prezenta, pe baza imaginilor și a secvențelor filmate, atmosfera reală în care s-au
desfășurat alegerile .
C5. Descrie manifestările de violență.
C6. Compara critic rezultatele oficiale cu cele reale
STRATEGIA DIDACTICĂ:
RESURSE PROCEDURALE: conversaţia examinatoare, Știu/Vreau să Știu/Am
învățat, brainstormingul, învăţarea prin descoperire, demonstraţia, comparaţia, metoda
RAI.
RESURSE MATERIALE: texte-suport, manualul, film cu imagini de epocă.
FORME DE ORGANIZARE: Activitate frontală, individuală, pe grupe.
FORMA DE EVALUARE: Continuă- prin întrebări frontale şi analiza
răspunsurilor; Finală- metoda RAI.
TIMPUL: 50 min.
LOCUL DESFĂŞURĂRII: Sala multimedia

BIBLIOGRAFIE:
Bibliografie:
- Hlihor, Constantin (coordonator), Lazăr, Liviu, Rotundu, Elvira, Manea, Mihai -
Ghidul elevului Istorie recentă a României, Editura Tradiție, București, 2015
- Analele Sighet 3 – Anul 1946 – începutul sfârșitului (Comunicări prezentate la
simpozionul de la Sighetu Marmației, 7-9 iunie 1996), Fundația Academia Civică, 1996,
Editor Romulus Rusan
- Keith, Hitchins – România 1866 -1947, Ediția a IV-a, Editura Humanitas, București,
2013
Momentele Cp. Activitate profesor Activitate elevi Strategia didactică
lecţiei Resurse Resurse Forme de
procedurale materiale organizare Evaluare
a activității
Moment 1.1. Se asigură că sunt îndeplinite condiţiile optime Se pregătesc pentru oră.
organizato 1.2. pentru desfăşurarea lecţiei. Notează absenţele
ric în catalog.
1 min
Verificare 1.1. Verificarea se face prin adresarea unor Elevii răspund la Conversaţia Frontală
a 1.2. întrebări cu privire la lecţia anterioară: întrebări: examinatoar
cunoştinţel 2.1. Preluarea controlului politic de către forțele e Individuală orală
or controlate de comuniști.
anterioare Precizați raportul dintre factorii externi și cei
7 min interni care au dus la ascensiunea comuniștilor Intrarea în sfera de
la putere influenţă a URSS.
Prezentați măsurile cu caracter economic,
social și politic luate de către guvernul Groza Elevii se angajează în
în vederea preluării controlului total dialogul iniţiat de
profesor și prezintă
măsurile cu caracter
economic, social și
 politic luate de către
guvernul Groza în
vederea preluării
controlului total; aduc
argumente şi îşi
exprimă opiniile.
Captarea 2.1. Deținea acest guvern puterea în totalitate? Elevii spun că nu era Brainstormin Pe grupe orală
atenţiei 1.2. Avea guvernul legitimitate? Când un guvern recunoscut de către g
5 min este legitim? Rege, de partidele Știu/Vreau sî
La răspunsul elevilor referitor la alegeri profesorul istorice și nici de marile știu/Am
le spune elevilor că așa este, guvernul Groza s-a puteri, cu excepția învățat
legitimat prin intermediul alegerilor din 1946. URSS. Apoi precizează
că un guvern este
democratic când este
ales pe baza unui vot
democratic exprimat în
cadrul unor alegeri
libere.
Predarea Scrie titlul noii lecţii la tablă: „1946. Alegeri Notează în caiete, apoi Tabla Orală
noului 1.1. fără opțiune”. Anunţă obiectivele noii lecţii. ascultă cu atenţie. Creta
conţinut Apoi le propune elevilor să discute despre
26 min 1.2. această temă folosind metoda Știu/Vreau să
2.1. știu/Am învățat și desenează pe tablă un tabel
3.1. cu trei coloane. Ascultă cu atenţie, apoi Frontală
Îi invită pe elevi să spună, pentru a completa, prezintă trăsăturile
Observare
în prima colană, ceea ce știu despre alegeri, în caracteristice ale activitate
elevi
general. alegerilor (organizare,
Individuală
Apoi le spune că și guvernul Groza a recurs la desfășurare,rezultate). Demonstraţi Fișe de lucru
alegeri, pe care le-a promovat ca fiind libere și a pe grupe
democratice, însă nu a fost așa. Le cere să (Anexa)
precizeze ce vor să afle în urma studierii temei. Elevii precizează că vor Argumen-
Pentru a afla răspunsurile întrebările elevilor, să afle: Cum și cine a tarea
aceștia sunt împărțiți în 5 grupe și pe baza unor organizat alegerile, dacă
fișe de lucru fiecare grupă răspunde la anumite ele au fost libere, cum Pe grupe
întrebări, pe baza unor surse aflate pe fișe de au primit partidele Texte (Anexa
lucru sau în manualul elevului, după cum democratice și marile 4)
urmează: puteri rezultatul
Grupa 1 acestora.

Care era scopul întrunirilor organizate de

opoziție?
Orală
 Cine sunt participanții la acestr întruniri?
Care sunt problemele care se
discută? .Argumentați de ce se discută aceste
teme.
Ce atitudine au autoritățile față de aceste Învăţarea
întruniri? Ale cui interese le apără? Elevii identifică pe baza prin
Precizați măsurile represive ale acestora. fişelor de lucru descoperire
Grupa 2 elementele care îi ajută Texte (Anexa
Enumerați măsurile luate de guvern pentru să rezolve cerințele. 7)
a-și asigura victoria? Apoi, raportorul fiecărei
Care erau instituțiile care trebuiau să pună în grupe comunică
aplicare aceste măsuri? Ce fel de instituții erau? răspunsurile la întrebări, Pe grupe
Ce fel de campanie electorală au dus iar profesorul și elevii
partidele susținute de guvern? din celelalte grupe cer
lămuriri suplimentare,
Grupa 3 fac completări. Descrierea
Ce alte acțiuni au întreprins forțele de ordine Profesorul îi solicită pe
ale guvernului pentru a împiedica derularea toți elevii să se Manualul
campaniei electorale și organizarea liberă a gândească și să frontal
alegerilor? completeze.
 Care au fost cele mai violente acțiuni ? Expunerea
Grupa 4 Enumerarea
Ce alte acțiuni au întreprins forțele de ordine
ale guvernului pentru a împiedica derularea
campaniei electorale și organizarea liberă a
alegerilor?
Care au fost rezultatele reale ale alegerilor? Pe grupe
Dar cele comunicate oficial?
Cum interpretați afirmația lui Boris Bajanov
din S2.
Argumentați dacă această situație era de
așteptat având în vedere situația politică din
acel moment și măsurile anterioare luate de
guvern.
Grupa 5
Prezintă concluziile. Film cu
Pentru a-și face o imagine și mai clară elevii imagini de
sunt rugați să vizioneze cu atenție filmul de pe epocă(alegerile
youtube, referitor la alegeri, care exprimă )
punctul de vedere al guvernului, la adresa
https://www.youtube.com/watch?
 v=1bTc0fbNa_M
La final sunt reluate întrebările elevilor din Elevii vizionează
rubrica Vreau să știu, fiind solicitați să spună filmul, apoi își spun
dacă au aflat răspunsuri și sunt rugați să popărerea cu privire la
precizeze și ce au mai învățat în plus. cele vizionate.
Profesorul notează în rubrica “am învățat” cele
precizate de elevi.
Ascultă cu atenţie, apoi
notează în caiete
completând și ei tabelul
pe care profesorul îâl
completează la tablă..

Ascultă cu atenţie.
Consolidar 2.1. Pentru fixarea cunoștințelor elevilor li se Urmăresc indicaţiile Metoda RAI Frontală
ea 3.1. propune metode RAI ( Răspunde – Aruncă – profesorului, realizează ( Răspunde / Individuală
Interoghează.
cunoştinţel sarcina indicată de Aruncă/
or - oferă o minge uşoară elevului desemnat să acesta. Interoghează Orală
8 min înceapă activitatea aruncă și îi spune să
formuleze o întrebare din ceea ce au învățat
Observare
în lecție unui alt coleg caruia îi aruncă
activitate
mingea; ;
- la rândul său, acesta va arunca mingea altui elevi
coleg, adresându-i o nouă întrebare;
- elevul care nu va putea oferi răspunsul
corect la întrebare va ieşi din „joc”,
răspunsul corect fiind specificat de cel ce a
formulat întrebarea; acesta are dreptul de a
mai adresa o întrebare, iar în cazul în care
nici el nu cunoaşte răspunsul corect, va
părăsi „jocul” în favoarea celui căruia i-a
adresat întrebarea;
- în „joc” vor rămâne numai elevii care
demonstrează că deţin cunoştinţe solide în
legătură cu tema evaluată;
- la final, profesorul clarifică eventualele
probleme/întrebări rămase fără răspuns.
Face aprecieri şi notează elevii care au
participat activ la oră.
Tema 2.1. Realizaţi o scurtă anchetă istorică despre felul Notează tema în caiete. Frontal
pentru 3.1. cum se desfășurau alegerile în timpul regimului
acasă comunist
3 min

Anexe

Grupa 1

D.1 „Opoziţia încerca să se organizeze, să ţină în judeţe congrese sau întruniri politice pentru a explica mulţimilor programul
partidelor.
Duminică 24 februarie a avut loc o astfel de întrunire la Orăştie, în judeţul Hunedoara, prezidată fiind de Virgil Solomon, şeful
organizaţiei P.N.Ţ. La ea fusese invitat să vină şi Ilie Lazăr, cunos- cutul tribun al Maramureşului. Lumea a venit de prin sate,
manifestându-şi solidaritatea. Dar si echipele de șoc ale guvernului erau prezente, împrăştiind manifeste insultătoare. După terminare,
ţăranii au fost urmăriţi cu maşinile de mineri din Valea Jiului având instalate mitraliere pe cabine. O astfel de maşină i-a fugărit pe
ţăranii din comunele Mărtineşti, Turdaş, Dâncul Mare, care plecaseră din sala cinematografului şi se îndreptau spre satele lor. S-ar fi
tras în plin. Țăranul Ion Duma din Turdaș a fost împușcat în pulpă, fiind nevoit să stea o lună de zile în spital. Tot în judeţul Hunedoara,
la Cugir, pe data de sâmbătă 6 aprilie, ţăranul Emil Băluţiu a fost ridicat de pe stradă si dus în clubul comunist, unde a fost împuşcat
mortal de agentul comunist Sura. Dar autorităţile nu au luat nici o măsură împotriva criminalului şi a bandelor care terorizau
populaţia.”
 Cicerone Ionițoiu - Geopolitica anului electoral 1946, în Analele Sighet 3 – Anul 1946 – începutul sfârșitului, Fundația Academia
Civică, 1996, p.54-55

D6 „Campania electorală a partidelor democratice, în special a P.N.Ţ., a fost axată pe problemele care aveau ecou în rândul sătenilor, în
special pe tema colhozului. "Sesizăm cu toată seriozitatea - se menţiona într-un raport al poliţiei din Botoşani către forurile superioare, expediat
la 7 august 1946 - că propaganda partidelor istorice referindu-se la colhoz a prins rădăcini adânci în sânul plugarilor. Şi constituie cel mai
important obstacol în alegeri. Ţărănimea vorbeşte cu teamă că după alegeri guvernul va lua înapoi pământul transformându-1 în colhoz"23. In satele
din judeţul Botoşani lozincile electorale ale partidelor Naţional Liberal şi Naţional Ţărănesc erau centrate pe aceeaşi temă24. Această orientare în
lupta electorală a condus, potrivit estimărilor făcute de organele administrative şi de informaţii ale guvernului, la un spor de prestigiu şi popularitate
pentru partidele istorice, care îngrijorau elita comunistă. “

Constantin Hlihor – Considerații privind evoluția vieții politice românești în anul 1946 - în Analele Sighet 3 – Anul 1946 – începutul
sfârșitului, Fundația Academia Civică, 1996, p 32

Pe baza informațiilor din cele 2 documente precizați:

Care era scopul întrunirilor organizate de opoziție?
Cine sunt participanții la acestr întruniri?
Care sunt problemele care se discută? .Argumentați de ce se discută aceste teme.
Ce atitudine au autoritățile față de aceste întruniri? Ale cui interese le apără?
Precizați măsurile represive ale acestora.
 Grupa 2
D3 „La 13 iulie 1946, Ministerul de interne a elaborat „Planul operațiunilor pe care Direcția Generală a Poliției trebuie să le efectueze în
vederea participării la pregătirea alegerilor„. La punctul 1 din menționatul document se prevedea: „Verificarea întregului aparat
polițienesc, sub raportul capacității profesionale și al atașamentuli politic. Cei care nu corespund vor fi propuși pentru cadru disponibil,
până la data de 31 iulie 1946 „ . La punctul 4, din același document, se preciza: Directivele necesare au fost date inspectorilor regionali
de poliție în conferințe ce au avut loc la Direcţia Generală a Poliţiei în zilele de 5 şi 6 iulie 1946. S-a precizat orientarea politică, atitudinea şi
măsurile de luat pe timpul alegerilor. Până la 25 iulie 1946, şefii de unităţi poliţieneşti vor instrui întreg personalul în subordine pentru a-1 lămuri
asupra orientării politice şi a-i preciza atribuţiunile ce-i revin...". "Crearea unui birou special în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă, care să
centralizeze toate informaţiile în legătură cu desfăşurarea campaniei electorale şi cu pregătirea alegerilor" - se prevedea la punctul 5 al aceluiaşi
document.
Politizarea, respectiv comunizarea poliţiei şi a Serviciului Special de Informaţii, încă din a doua parte a anului 1945, este dovedită, între
altele, şi de faptul că în acte de uz intern, emise de acestea, numele proprii erau precedate de atributul "tovarăş".
Șerban Rădulescu – Zoner - Climatul politic în preajma alegerilor din 1946, în Analele Sighet 3 – Anul 1946 – începutul sfârșitului,
Fundația Academia Civică, 1996, p 23-24

D5” Speculând nevoia de schimbări pe care societatea românească obiectiv o reclama după o perioadă de totalitarism şi regim
autoritar, cunoscând nu numai structura socială, ci şi psihologia colectivităţilor rurale şi muncitoreşti, P.C.R. a lansat o platformă elec-
torală demagogică, plină de promisiuni pe care, ulterior, nu şi le-a onorat19. Erau promise respectarea drepturilor şi libertăţilor
cetăţeneşti, apărarea proprietăţii private, manifestarea nestingherită a credinţelor religioase etc.. La sate au fost trimişi activişti pentru a
lămuri ţăranii că guvernul nu va confisca proprietatea în scopul înfiinţării de colhozuri… „
 Constantin Hlihor – Considerații privind evoluția vieții politice românești în anul 1946 - în Analele Sighet 3 – Anul 1946 –
începutul sfârșitului, Fundația Academia Civică, 1996, p 31

Pe baza informațiilor din cele 2 documente:

• Enumerați măsurile luate de guvern pentru a-și asigura victoria?
• Care erau instituțiile care trebuiau să pună în aplicare aceste măsuri? Ce fel de instituții erau?
• Ce fel de campanie electorală au dus partidele susținute de guvern?

Grupa 3
D 8” Împotriva forţelor opoziţiei au mai fost luate şi alte măsuri, după cum reiese din adresa înaintată procuraturii judeţului VIasca la 9
noiembrie 1946 şi care reclama "interzicerea întrunirilor publice", "împiedicarea circulaţiei candidaţilor", "devastarea sediului organi-
zaţiei P.N.Ţ. din Giurgiu", "desele reţineri la poliţie a fruntaşilor partidelor". Tot din reclamaţie rezultă că s-a recurs şi la înscenări: "i
s-a introdus în casă: un revolver, cartuşe şi două grenade", "au fost arestaţi" şi "se găseşte astăzi deţinut la Curtea Marţială Bucureşti".
Ion Bălan – Alegerile din Vlașca –intimidări și crimă, în Analele Sighet 3 – Anul 1946 – începutul sfârșitului, Fundația Academia
Civică, 1996, p.529

D9 „Ziua alegerilor, 19 noiembrie 1946, s-a soldat la Giurgiu cu un bilanţ tragic: un tânăr. Gheorghe Pană, a plătit cu viaţa preţul
convingerilor sale politice. Cadavrul i-a fost descoperit în ziua de 20 noiembrie 1946 şi "bănuindu-se a fi la mijloc un asasinat s-a
ordonat autopsia".
Ion Bălan – Alegerile din Vlașca –intimidări și crimă, în Analele Sighet 3 – Anul 1946 – începutul sfârșitului, Fundația Academia
Civică, 1996, p.529
 Pe baza informațiilor din document precizați:
 Ce alte acțiuni au întreprins forțele de ordine ale guvernului pentru a împiedica derularea campaniei electorale și organizarea
liberă a alegerilor?
 Care au fost cele mai violente acțiuni ?

Grupa 4
D4 „În ciuda tuturor manevrelor comuniste de timorare a opiniei publice, de şicanare şi persecutare a partidelor politice din
opoziţie, în ciuda climatului de teroare instaurat în ţară de guvernul Petru Groza, acesta folosindu-se atât de poliţie şi serviciile secrete
ajunse sub controlul unor agenţi N.K.V.D., de rang înalt, cât şi de bande mobile de bătăuşi, marea majoritate a populaţiei nu s-a lăsat
intimidată şi a votat în 1946 pentru partidele democratice, mai ales pentru Partidul Naţional Ţărănesc şi împotriva celor "fără Neam şi
Dumnezeu", după cum caracterizase generalul Rădescu F.N.D.-ul în dramatica seară de 24 februarie 1945. în noaptea de 19 noiembrie,
când au început să sosească rezultatele, "guvernul - conform unui raport al lui Adrian Holman, ministru plenipotenţiar al Marii Britanii
la Bucureşti - şi-a dat repede seama că toate metodele de falsificare au dat greş. Ca atare, în cele din urmă au fost obligaţi să falsifice
cifrele oficiale şi să prezinte ceea ce fusese o înfrângere zdrobitoare a guvernului drept o victorie copleşitoare, "Totuşi adevărul s-a aflat
- scria în continuare amintitul diplomat englez - şi era clar că guvernul pierduse nu numai în ţară, în general, ci chiar în citadelele de activitate
comunistă ...Nici chiar muncitorii feroviari, din rândurile cărora se recrutau trupele comuniste de şoc, şi nici funcţionarii de la Ministerul de
Finanţe şi Ministerul de Război nu susţinuseră guvernul" .
Șerban Rădulescu – Zoner - Climatul politic în preajma alegerilor din 1946, în Analele Sighet 3 – Anul 1946 – începutul sfârșitului,
Fundația Academia Civică, 1996, p 25-26
 Pe baza informațiilor din documentul 4 și a S1, S2 și S3 din manual, precizați:
- Ce alte acțiuni au întreprins forțele de ordine ale guvernului pentru a împiedica derularea campaniei electorale și organizarea
liberă a alegerilor?
- Care au fost rezultatele reale ale alegerilor? Dar cele comunicate oficial?
- Cum interpretați afirmația lui Boris Bajanov din S2.
- Argumentați dacă această situație era de așteptat având în vedere situația politică din acel moment și măsurile anterioare
luate de guvern.

Gupa 5
D7 „Protestul liderilor politici pe lângă rege, pe plan intern, şi pe lângă Marile Puteri occidentale a rămas sub semnul Yaltei,
adică fără ecou şi urmări practice, deşi întreaga opinie publică internaţională aflase că alegerile din România au fost trucate.
Londra şi Washingtonul, la 20 noiembrie 1946, au informat verbal prin reprezentanţii săi politici la Bucureşti că "nu puteau con-
sidera rezultatele declarate ale alegerilor ca pe o reflectare fidelă a dorinţei poporului român". Regele n-a dat curs cererii lui luliu
Maniu de a refuza să participe la şedinţa de deschidere a Adunării Deputaților și, la 1 decembrie 1946, și-a prezentat mesajul în fața
noului parlament al țării. „
Constantin Hlihor – Considerații privind evoluția vieții politice românești în anul 1946 - în Analele Sighet 3 – Anul 1946 – începutul
sfârșitului, Fundația Academia Civică, 1996, p 33-34
Pe baza informațiilor din document precizați:
□ Care a fost atitudinea partidelor din opoziție?
□ A avut ecou protestul lor în plan intern și exten? Argumentați.