UNIVERSITATEA A.I.

CUZA IASI
04 MAI 2020

PROIECT
PRACTICA PEDAGOGICĂ
ȘI EVALUARE FINALĂ
MODUL PSIHOPEDAGOGIC NIVEL I

STUDENT: NECHITA ADRIAN

FACULTATEA DE FILOZOFIE – ȘTIINȚE POLITICE  
 PROIECT LECȚIE

Instituția de învățământ: Școala Gimnazială: Nr 10 Bacău

Clasa: a VII-a
Data: 04.05.2020
Obiectul de studiu / Disciplina: Educație Socială
Propunător / Profesor: Nechita Adrian
Subiectul / Tema lecției: Regimuri politice
Tipul lecţiei: Predare-învățare
Unitatea de învăţare / Capitolul: Forme de guvernământ și regimuri politice:
Regimuri democratice,autoritare și totalitare
Competențe specifice:
1.1.Utilizarea corectă a termenilor specifici educației pentru cetățenie democratică.
1.3. Argumentarea în favoarea respectării valorilor, principiilor, normelor și practicilor
specifice unei societăți democratice și statului de drept.
Obiectivul fundamental / Scopul lecţiei: Dobândirea de noi cunoștințe referitoare
la regimurile politice existente pe glob.
Obiective operaţionale (cognitive, afective, psihomotorii): pe parcursul lecţiei,
elevii vor fi capabili:
O1. Să definească noțiunea de regim politic;
O2. Să enumere principalele tipuri de regimuri politice;
O3. Să ofere exemple de țări în care există regimurile politice menționate;
O4. Să facă diferența dintre regimul autoritar, totalitar și democratic;
O5. Să argumenteze de ce un anumit tip de regim este mai bun decât altul.

Strategia didactică:
(a) Metode, procedee, tehnici: conversația, expunerea, explicația, organizatorii
grafici, demonstrația didactică.
(b) Mijloace de învăţământ: catalog, tablă, cretă, manual, caiet, laptop, video
proiector, boxe.
(c) Forme de organizare a activităţii: frontală, grupe de elevi, individuală
(d) Resurse: Manual Educație socială, Manual pentru clasa a VII-a, Editura Ars
Libris-2017, autori: Cristina Ipate-Toma, Georgeta-Mihaela Crivac, Daniela Chiriță și
Gabriela-Carmen Diaconescu.
https://www.youtube.com/watch?v=lKy_S9wjHiE&t=194s

1
 Desfășurarea activității

Nr Etapele / Obiective Conținut instructiv-educativ Strategia didactică

crt secvențele operaționale
lecției și timpul Activitatea profesorului Activitatea elevului Metode Mijloace Forme de Evaluare
alocat procedee de organizare
tehnici învățământ
1 Moment Asigurarea Stabilirea ordinii, prezenţa, Comunică absenții. Conversaţie Catalog, Frontală Apreciere
organizatoric. condițiilor asigurarea / pregătirea celor Pregătesc materialele Laptop, orală.
(2 min) optime pentru necesare pentru desfăşurarea necesare desfășurării orei. Proiector, Atenţionare.
desfășurarea activităţii (manual, instrumente de Manual.
activității. scris, laptop, proiector etc. Caiete
2 Captarea Asigurarea Prezentarea unui colaj de imagini Privesc și ascultă materialul Demonstrația Laptop Fontală Observarea
atenției (2 min) atenției și insoțit de sunet din al doilea război didactică Proiector comportame
interesului mondial Boxe ntului
elevilor.
3 Anunțarea lecției Dirijarea Profesorul prezintă elevilor tema Ascultă, și notează în caiete Expunerea Creta Frontală Observarea
și a obiectivelor. atenției și lecţiei şi precizează obiectivele titlul lecției noi. Tablă comportame
(1 min) pregătirea urmărite. ntului
pentru noua Notează titlul lecției pe tablă. elevilor.
activitatea
4 Reactualizarea Verificarea Profesorul solicită elevilor să Elevii răspund: Conversaţia Manual Frontală Aprecierea
cunoştinţelor cunoștințelor răspundă la întrebări din lecţia 1. Forma de guvernământ este Caiet Individuală orală
asimilate anterioară. Se face sumar prin modul de organizare și de
anterior. adresarea a câteva întrebări: exercitare a puterii în stat.
(5 min) 1. Ce este forma de 2.Monarhia și Republica
guvernământ? 3. România – Republică
2. Care sunt tipurile de forme Semiprezindențială
SUA – Republică
de guvernământ?
Prezidențială
3. Ce formă de guvernământ Germania – Republică
are România, SUA, Parlamentară
Germania,
5 Prezentarea O1. Să Se explică elevilor ce este un regim Sunt atenți la expunerea Expunerea Tablă Frontală Observarea
materialului și definească politic realizată Creta Individuală comportame
dirijarea noțiunea de Conversația Laptop ntului
învăţării. regim politic Proiector elevilor.
(30 min) Se expune și explică elevilor Explicația Boxe Stimularea
 O2. Să principalele tipuri de regimuri Elevii pot pune întrebări la care participării
enumere politice, exemplificând prin imaginile pot răspunde și ceilalți colegi elevilor la
principalele arătate, unde se poate ajunge în Organizatorii formularea
tipuri de urma unor regimuri totalitare Elevii notează schița în caiete grafici de întrebări.
regimuri
politice. Se prezintă elevilor exemple de țări Stimularea
unde există sau au existat participării
O3. Să ofere regimurile politice prezentate. tuturor
exemple de țări elevilor la
în care există Se realizează la tablă o schiță cu dialog
regimurile noile informații și caracteristicile
politice regimurile politice, cu câteva
menționate exemple

6 Obţinerea O4. Să facă Adresează elevilor întrebări cu Elevii sunt atenți, se gândesc Explicația Caiet Frontală Analiza
performanţei diferența dintre privire la lecţia predată şi fixează și formulează răspunsul. Manual Indivduală răspunsurilor
(7 min) regimul cunoştinţele. Exercițiul Tablă Stimularea
autoritar, Să spună care sunt caracteristicile participării
totalitar și fiecărui regim politic Feed-back-ul elevilor.
democratic Apoi explică elevilor eventualele Observarea
neînţelegeri. sistematică
7 Asigurarea O5. Să Se pornește o scurtă discuţie Elevii sunt atenți și notează Conversaţia Caiet Frontală
retenției și a argumenteze despre ceea ce s-a învăţat în lecţie tema.
transferului (3 de ce un anumit şi se formulează tema pentru
min) tip de regim acasă.
este mai bun
decât altul

1
ANEXA 1
Oglinda Tablei
REGIMURI POLITICE
REGIMUL DEMOCRATIC REGIMUL TOTALITAR
Suveranitatea poporului Încălcarea drepturilor și
libertăților cetățenești
Separarea puterilor in stat
Deținerea puterii în stat
Guvernare reprezentativă de către un partid unic /
dictator
Pluralism politic
Alegeri falsificate
Luarea deciziilor pe baza
principiului majorității Separarea puterilor în stat
este formală, practic
Garantarea drepturilor și aceasta nu se respectă
libertăților cetățenilor prin
constituție Cenzură,cultul
personalității, propagandă
ideologică
Existența organelor de
represiune (poliție politică)
Exemple: Exemple:
Romania de astăzi România în perioada
Sua, 1945-1989
Franta, Correa de Nord
UK, Germania în perioada
Germania, 1933-1945
Coreea de Sud etc Vietnam etc
REGIMUL AUTORITAR
Limitarea drepturilor și
libertăților cetățenilor și a
prerogativelor unor
instituții ale statului
Controlul statului asupra
societății civile nu este
total
Existența unor libertăți de
acțiune limitată în viata
privată
Limitarea atribuțiilor
instituțiilor democratice
(Parlament, Guvern etc.
Exemple:
China,
Turcia,
Rusia
Egipt etc
 TEST

Clasa a VII-a
Educație Socială

1. Scopul testului: Verificarea cunoștințelor acumulate dintr-o unitate de învățare.

2. Variantele de itemi: În întocmirea acestui test docimologic s-au luat în

considerare următorii itemi:
a) Itemi obiectivi – alegere multiplă
b) Itemi semiobiectivi – tip răspuns scurt
c) Itemi semiobiectivi – tip completare
d) Itemi subiectivi – tip eseu

3. Stabilirea conținutului: Testul se va axa pe cunoștințele obținute după finalizarea

Capitolului 1: Sistemul Politic în România
 subcapitolul I: Drepturile omului;
 subcapitolul II: Forme de guvernământ și regimuri politice: Regimuri
democratice,autoritare și totalitare;
 subcapitolul III: Constituția României.

4. Organizarea testului – timp de rezolvare a testului 45 minute.

I. Alegeţi răspunsul corect:

1. Care sunt cele 3 drepturi naturale?

a) Dreptul la egalitate, dreptul la libertate, dreptul la viață

b) Dreptul la proprietate, dreptul la libertate, dreptul la viață

c) Dreptul la vot, dreptul la egalitate, dreptul la viață

2. În ce an s-a adoptat și proclamat Declarația Universală a Drepturilor Omului,

primul document oficial privitor la drepturile omului?

a) 1948

b) 1955

c) 1993
1
3. Ce tip de republică este statul Român?
a) Prezidențială
b) Parlamentară
c) Semiprezidențială

4. În care regim politic găsim următoarele caracteristici: pluralism politic,

separarea puterilor în stat, suveranitatea poporului?
a) Regimul democratic
b) Regimul autoritar
c) Regimul totalitar

5. Prima Constituție a României a fost adoptată în anul?

a) 1866
b) 1923
c) 1991

6.Constituția României promovează valori fundamentale ca?

a) libertatea, dreptatea, proprietatea, reprezentativitatea
b) cenzura, inegalitatea, iresponsabilitatea, ura
c) egalitatea, demnitatea, neparticiparea, politica
3 puncte!

II. Menționați cel puțin alte 2 drepturi, în afară de drepturile naturale.

1 puncte!

III. România a avut ca formă de guvernământ monarhia constituțională în

secolele al XIX-lea și al XX-lea. Oferiți 2 exemple de monarhi români.
1,5 puncte!

2
IV. Completați următoarea afirmație:
a) Votul reprezintă atât un............, cât și o îndatorire.
b) Regimul politic este modul de ...........și de funcționare a unui stat.
c) Constituția este.............fundamentală a unui stat.
1.5 puncte!

V. Realizați un scurt eseu de 20-25 rânduri în care să argumentați de ce regimul

democratic este cel mai răspândit regim politic în momentul de față.
2 puncte!

DETALIERE CERINȚE / RĂSPUNSURI

Cerințe Punctaj Răspunsuri corecte / Observații
detaliat
Cerința I-3 puncte 6x0.50 1. a
2. a
3. c
4. a
5. a
6. a
Cerința II-1 puncte 2x0.50 dreptul la muncă, dreptul la educație, dreptul la
recreere, dreptul la vot, dreptul la asociere,
dreptul la exprimare, dreptul la cetățenie, dreptul
de a circula liber, dreptul de a cere azil politic,
dreptul de acces egal la funcții politice, dreptul la
asistență socială etc.
! Aici pot fi cuprinse și alte drepturi care nu apar
ca date exemplu în manual.
Cerința III-1,5 puncte 2x0.75 Carol I, Ferdinand I, Carol al II-lea, Mihai I.
Cerința IV-1,5 puncte 3X0.50 a) drept
b) organizare
c) legea
Cerința V-2 puncte 0,75 Oferirea de elemente caracteristice ale regimului
democratic.
0.50 Exprimarea clară și folosirea termenilor specifici,
încadrarea în numărul de rânduri
0,75 Comparația regimului democratic cu celelalte
tipuri de regim, poate fi și doar cu unul singur.
TOTAL 9 puncte 1 punct
din
oficiu

3
 ESEU

Tema:
Strategii de motivare a elevului la disciplina pe care o predați;

Cum poți motiva elevul? Cum poți motiva corect elevul? Cum poți motiva
elevul să învețe? Cum poți motiva elevul să fie atent la oră? Așa am ales să încep
acest eseu, punând întrebări, vă întrebați de ce? (altă întrebare, fără referințe către
deputatul Florin Iordache), e simplu, o întrebare bine pusă este pe jumătate
rezolvată, și aduce cu sine o parte din răspuns. Chiar dacă există ample teorii asupra
motivației, asupra stimulării motivației spre învățare, tot nu există o rețetă sigură și
general valabilă, și până la urmă tot de profesor ține, fie de harul său didactic sau de
comprehensiunea lui asupra fiecărui elev sau situației în sine, ține de psihologul din
el, de răbdarea lui, de caracter, de orice caracteristică sau trăsătura care îl poate
ajuta în acest demers. Bineînțeles că nu putem lăsa totuși lucrurile pe această
direcție naturală, și aici intervin studiile, teoreticienii, practicanții care ne-au oferit linii
de ghidare, de ajutor în demersul nostru didactic.
Principal și foarte important este să nu uităm că pentru a motiva, trebuie să fi
motivat, există și această problemă din păcate, a profesorilor lipsiți de motivație,
blazați, plictisiți și de aici este doar un singur pas spre lipsa motivației la elev.
Profesorul, vorbim despre profesorul modern, nu mai este acel centru unic de
informație, unde el era autoritatea supremă a informațiilor, el trebuie să fie capabil să
stârnească interes, să stârnească curiozitate, să atragă elevii către obiect, nu să ii
plictisească.
A. Maslow menționează că nevoile de bază întotdeauna trebuie satisfăcute
pentru a trece la următorul nivel. Așa și este în termeni simpli, întăi mâncăm și apoi
citim, nu o să reușim invers, pentru că nevoia fizică o va bate întotdeauna pe cea
intelectuală. Astfel unui elev dacă nu i se oferă condițiile minime, fie acasă, fie la
școală, acestuia îi va fi întotdeauna greu să găsească motivația potrivită pentru a
învăța. Mergem într-un cadru școlar unde pretindem că nevoile de bază sunt
satisfăcute, și începem să ne gândim la nevoile superioare, nevoia de putere, nevoia
de apartenență, nevoia de realizare, susținute de D.C. McClelland care
argumentează că motivația se află în atingerea acestor obiective. Ordonăm lecțiile în
așa manieră încât să îndeplinim aceste obiective, acolo unde este nevoie de
realizare, stabilim reguli clare împreună cu elevii, despre modalitățile de evaluare, și
sistemul de aprecieri, acolo unde avem nevoie de apartenență putem stabili la modul
simplu grupuri de lucru, în clasă și în afara ei, iar unde apare nevoie de putere,
putem oferi atribuții de reprezentativitate în cadrul unui grup, să ierarhizăm grupul.
Este clar că pentru a face aceste lucruri în primul rând trebuie să știm cu ce tip de
elevi avem de-a face, să îi cunoaștem, să le acordăm atenție.
Bernard Weiner susține că indivizii se angajează în analiza implicită a
motivelor care au condus la anumite rezultate. Astfel un succes la un test poate fi
interpretat de un elev, spre exemplu Andrei, ca fiind un semn al inteligenței astfel

4
succesului i s-a atribuit inteligența, dar dacă Andrei va avea un eșec acesta îl va
atribui pe seama lipsei de șansă. Un număr mare de insuccese poate duce la
comportamente negative, la scăderea stimei de sine, de aceea este importantă
susținerea lui Andrei cu încurajări, și întărirea comportamentului pozitiv care îi va
mări stima de sine, și îl va determina pe viitor să facă atribuiri constructive în
procesul lui de învățare. Intervenția trebuie făcută cât mai rapid, și în unele cazuri
personal, prin discuții unu la unu, în afara sălii de clasă, dacă este posibil, poate într-
un mediu mai plăcut.
Conform lui Deci elevul este motivat prin consecințele unei activițăți, și nu prin
activitatea de învățare, astfel rolul profesorului se diminuează, elevul având un
comportament autodeterminant, motivația acestuia este independentă de
contingențele externe. Profesorul, poate fi ghid, îl poate ajuta pe elev să își
canalizeze mai bine resursele, pentru a îndeplini anumite activități pe care le
consideră că vor avea consecințe importante pentru el.
Rolland Viau spune că motivația elevului este dată de percepțiile acestuia
asupra sinelui și a mediului. Aici rolul profesorului este de a schimba percepții, de a
îmbunătăți mediul, ca astfel motivația să își atingă scopul. Profesorul trebuie să
determine elevii să gândească pozitiv, mai ales când se află într-o postură dificilă, să
îi facă să se raporteze la reușite anterioare, să nu se mai compare permanent cu alți
colegi, să își propună standarde realiste, să nu se judece sever, și să nu se
învinovățească atunci când greșeste. De asemenea în realizarea activităților de
învățare acestea nu trebuie să aibă un nivel ușor, dar nici prea greu, astfel fie nu
există provocare pentru activitățile ușoare, fie abandon pentru cele grele.
Rolul profesorului este crucial în atingerea nivelului optim al motivației. Luând
în considerare particularitățile psihologice individuale atunci când concepe strategiile
didactice ale lecției acesta poate organiza învățarea în cel mai eficient mod posibil.
De asemenea profesorii pot aplica diverse strategii de motivare, dar să nu uităm că
cunoașterea elevilor reprezintă unul din cele mai importante elemente în procesul de
motivare spre învățare.
Ca strategii de motivare strict pentru disciplina care ar urma să o predau, și
anume Educație Socială, nu sunt în măsura de a le formula specific, poate lipsa de
experiență, poate faptul că consider că ar trebui să cunosc elevii întăi, să știu la ce
mă pot raporta, la atitudinea lor față de acest obiect, la nivelul lor de cunoștințe, dar
pot menționa strategii cu caracter general aplicabile mai mult sau mai puțin diferitelor
materii de studiu, și anume:
 Stabilirea unei atmosfere pozitive, ore atractive, lecții aplicative;
 Angrenarea elevilor în diferite activități extra-școlare, fie sportive, fie de
voluntariat, sau diferite proiecte;
 Stabilirea regulilor clasei împreună cu elevii și implicarea activă a acestora în
activitățile instructiv-educative;
 Oferirea permisiunii elevilor de a face alegeri, de a veni și ei cu idei despre
teme pentru acasa, sau teme de discuție la oră, despre ce ar dori să învețe
etc;
 Rezolvarea situațiilor problemă în cel mai scurt timp posibil
 Recompensarea şi întăririle pozitive faţă de oricare comportament sau
activitate demnă de luat în calcul a elevului;
 Încurajarea elevilor să găsească modalități de rezolvare a anumitor probleme,
exerciții, situații;
 Discuții cu elevii despre ce ar trebui să fie învățat, despre ce se așteaptă de la
ei;

5
  Încurajarea elevilor să-și exprime punctul de vedere asupra subiectelor
discutate;
 Cooperare între profesori, dacă elevii au dificultăți în învățare;
 Utilizarea unei varietăți de modele, metode și tehnici de predare;
 Profesorii pot ușura înțelegerea unor subiecte, făcând apel la experiența de
viață a elevilor;
 Utilizarea competiţiei ocazional, crearea de oportunităţi egale de succes;
 Combinarea activităţilor, de exemplu pe cele practice cu cele intelectuale.

Nu există un întrerupător universal al motivaţiei, care să determine oamenii să

dorească să înveţe, să lucreze mai mult, să acţioneze într-o manieră mai
responsabilă.
Aceste strategii, sau mai degrabă linii de ghid oferite ca exemplu pot fi sau nu pot fi
general valabile, dar aplicabilitatea lor, diferă de la obiect la obiect, de la elev la elev
iar eforturile noastre de a motiva elevii într-o anumită direcţie vor avea un succes mai
însemnat, dacă noi profesorii ne vom concentra pe elevi, nu pe dogme și cutume, nu
pe directive și programe, nu pe obținerea de funcții, nu pe pupături în fund pe
directori, ci pe elev. Dar totul pare utopie.....

Bibliografie:

1. Psihologia Educației - Dorina Sălăvăstru – Editura Polirom 2004

6
2. http://www.ise.ro/wp-content/uploads/2015/08/Brosura-Motivatia-pentru-
invatare.pdf