PROIECTUL ACTIVITĂȚII DIDACTICE

Data: 23-10-2018
Clasa: a VIII-a
Disciplina: Cultură civică
Unitatea de învățare: Autoritatea
Continutul: Autoritatea în regimurile politice
Profesor: Daniel Șoitu
Tipul lecției: predare- învățare

COMPETENȚE GENERALE
1. Utilizarea conceptelor specifice ştiinţelor sociale pentru organizarea demersurilor de cunoaştere
şi explicare a unor fapte, evenimente, procese din viaţa reală;
3. Cooperarea cu ceilalţi în rezolvarea unor probleme teoretice şi practice, în cadrul diferitelor
grupuri;
4. Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil, adecvat unei lumi în schimbare.
COMPETENȚE SPECIFICE
1.1 Utilizarea corectă şi adecvată a conceptelor cu conţinut civic în diferite contexte;
1.2 Identificarea unor forme de libertate;
3.2 Analizarea, în echipe de lucru, a unor situaţii de manifestare a nedreptăţii şi de nerespectare a egalităţii
de şanse sau a egalităţii în faţa legii;
4.1 Manifestarea iniţiativei în rezolvarea unor probleme ale grupurilor din care face parte şi ale comunităţii
locale.

OBIECTIVE OPERAȚIONALE. La sfârșitul lecției toți elevii vor fi capabili :

O1 - să definească corect noțiunile regim politic, dictator, stat totalitar, cult al personalității, s.a.
pornind de la imaginile ppt;
O2 - să prezinte trei-patru caracteristici ale autorităţii dintr-un regim totalitar şi unul democratic
utilizând informațiile din fișe;
O3 - să identifice corect rolul persoanei într-un regim totalitar şi într-un regim democratic
folosind informațiile din manual.
STRATEGIA DIDACTICA
• Resurse procedurale: conversatia euristica, problematizarea, exercitiul, explicatia,
expunerea.
• Resurse materiale : fisier de prezentare a lectiei editat în PowerPoint, fise de lucru.
• Forme de lucru : frontal, pe grupe și individual.
• Evaluare : curentă-formativă, prin observarea sistematică a comportamentului elevilor.
BIBLIOGRAFIE
• “Curriculum național”, ghid metodologic pentru aplicarea programelor școlare din aria
curriculară Om și societate
• Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si grade didactice, Editura Polirom, Iasi,1998.
• Curs de Pedagogie – A. Barna, G. Antohe, ed. Istru, Galati , 2003
• Marian Oprea, "Au trecut 15 ani - Conspiratia Securității" în Lumea Magazin nr.10, 2004
• Viorel Patrichi, Eu am fost sosia lui Nicolae Ceaușescu, în Lumea Magazin nr.12, 2001
• Dennis Deletant, Ceausescu si Securitatea: Constrângere si disidenta in România anilor
1965-1989, Editura Humanitas 1998

1
 DESFĂȘURAREA LECȚIEI

Ob. Opert. Momentele Activ. de predare – învățare Strategii Evaluare

lecției didactice
Dozare
Activ. prof. Activ. elevilor

1’ Organizarea - verif. prezenței Pregătirea caietelor și a Observarea Atenționare

clasei elevilor docum. școlare Aprecieri
- aranj. materialului
necesar lecției
10 Verif. orală a Interogheaza frontal si Elevii răspund, se Dialogul Analiza
’
cunostint. din individual. corectează reciproc sub răspunsurilor,
lectia anter. cu asistența profesorului. stimularea
titlul elevilor și
Autoritatea evaluarea
în spațiul rezultatelor
privat și în învățării
spațiul public
3 Captarea Profesorul prezintă imagini cu Elevii sunt interesați de Conversați Observarea
atenției ajutorul PPT-ului. subiect și formulează a euristică comportament
răspunsuri sub îndrumarea ului elevilor,
Reprezintă aceastea situații
profesorului
dintr-un stat democratic?
2 Anuntarea Anunță subiectul și Ascultă, acceptă, scriu titlul Expunere, Observarea
temei obiectivele lecției lecţiei în caiet lucrul la comportam.
tablă elevilor
20 Dirijarea Prin conversatie euristica, Intra în dialog, răspund, Provoaca
O1 ’–
predării – prezinta definițiile notiunilor noteaza definitiile date în Lucru cu participarea
25 învățării regim politic, dictator, stat clasa. manualul tuturor
‘
totalitar, stat autoritar. elevilor si ii
Sintetizeaza, ordonează ideatic Observarea determina sa
contribuțiile elevilor, face dialogheze
adăugiri, corectează.
Prin conversație euristică
profesorul dirijează procesul
de descoperire a cunoștințelor
- Care este metoda prin care - Alegerile libere, prin vot.
puterea politica devine
legitima într-un stat
democratic?
-Care sunt principalele -Enumeră caracteristici ale
caracteristici ale democraței? democrației;
- Atunci când o persoană sau
- Tendinta de a abuza de
un partid ajunge la putere,
putere, de a deveni tiranic
există vreo influență dată de
(a acționa după bunul plac)
deținerea puterii ?
- Exista o metodă pentru a - Separarea puterilor în stat.
diminua tendința abuzului de (puterea legislativă,
putere ? executivă,
judecatorească)
- Ce raport există între puterile
- control reciproc,

2
 statului ? colaborare, completare
reciprocă.

Profesorul anuntă elevii că - Citesc notiunile expuse Conversatia

vor lucra în perechi și le spre analiză; Descoperire
O2 propune spre lecturare două - Sub îndrumarea prof., a
texte ce ilustrează trăsăturile elevii identifică elementele Lucru în em
perechi pe
regimurilor nedemocratice comune celor două
baza fișei
comunist și fascist (nazist) ideologii extremiste.
( monopolul puterii,
lichidarea drepturilor si
libertatilor democratice,
supravegherea si
represiunea cetatenilor,
cenzura presei s.a)
Profesorul le propune elevilor - Citesc notiunile expuse Provoaca
un text cu situația din România spre analiză. Conversati participarea
O3 comunistă tuturor
a euristica
- Reflectează elevilor si ii
Antreneaza clasa, grupată în Ciorchinele determina sa
echipe de lucru, în lecturarea - Elevii exemplifică dialogheze,
textului din fișa de lucru (ce drepturile și libertățile sa se
surprinde atmosfera socială și încălcate într-un regim autoevalueze
economică din România, nedemocratic pornind de la sau sa
înainte de Revolutie), pe textul dat. evalueze
problematica: raspunsurile
- dreptului fundamental la date de alti
grevă colegi.
- dreptului la libera exprimare
- libertatii presei
- liberei circulatii a marfurilor
- liberei circulatii a
persoanelor
10 Asigurarea si Profesorul propune asocierea - Citesc notiunile expuse Interogatiil Evaluarea
O4 ’
intensificarea caracteristicilor specifice spre analiză; e de control finala
retenției si regimurilor democratic și - Reflectează; si dialogul.
transferului nedemocratic din coloanele Elevii asociază
cunostințelor date caracteristicile cu regimul
corespunzător.
2‘ Aprecierea Se vor face aprecieri pentru Explicarea
activitatii participarea activă la oră și se
elevilor vor nota elevi.

3
 Schița lecției

Autoritatea se manifestă diferit, în funcție de tipul de regim politic. Regimul politic se

definește prin ansamblul de metode prin care este exercitată puterea și prin tipurile de relații
dintre stat și cetățeni. Principalele regimuri politice existente până în prezent sunt: democrația,
totalitarismul și forma intermediară dintre acestea două, regimul autoritar.
1. Manifestarea autoritații într-un regim democratic poate fi caracterizată prin:
- Puterea este legitimă prin vot sau ereditar;
- Existența pluralismului politic;
- Separarea puterilor în stat;
- Ordinea este asigurată de legitimarea puterii;
- Drepturile şi libertăţile cetăţeanului sunt asigurate de Constituţie.
2. Manifestarea autoritații într-un regim totalitar
Din vechime au existat numeroase regimuri autoritare în care dictatorii dețineau singuri
puterea și dădeau dovadă de cruzime față de supuși. Secolul al XX-lea este secolul regimurilor
totalitare, cele mai nedrepte state cunoscute până acum. In funcție de ideologia de bază și de
poziția față de proprietate, statele totalitare pot fi:
a) de stânga (comuniste) ;
b) de dreapta (fasciste, naziste).
Dictatorul este persoana care deține întreaga putere politică și pe care o exercită după
bunul plac.
Într-un stat totalitar cetățenii nu pot controla puterea, aceasta fiind deținută de o
persoană, un grup restrâns sau de un partid, care nu au nicio limită. Cetățenii au puțină libertate
iar statul folosește ca principale arme forța și teroarea.
Într-un stat autoritar sunt permise câteva forme ale pluralismului (există partide, critici la
adresa conducerii etc.)
Cultul personalitatii este activitatea ce presupune proslăvirea conducătorului în
manifestații publice, cântece, versuri, opere de artă etc..
Deși par a fi diferite, cele două tipologii de state totalitare (comunist și nazist) au
următoarele elemente comune:
a) Puterea este detinuta de un numar restrans de persoane grupate în jurul unei
personalități centrale, de regulă, dictator
b) absenta drepturilor si libertatilor cetatenesti
controlul strict al cetatenilor prin mijloace de supraveghere si represiune
c) lichidarea opozitiei politice
d) neaceptarea criticilor la adresa puterii
e) cenzura presei
f) folosirea pe scara larga a teroarei

4
 Fișa de lucru - 1
Regimul totalitar nazist (fascist)

În Germania, după izbucnirea marii crize economice din 1929-1933, oamenii disperați de
sărăcie, au început să-i voteze pe naziști. Hitler promitea că va scoate țara din criză și că apoi va
anula tratatul de la Versailles și va reda Germaniei gloria și puterea pe care le merita.
În 1932 Partidul Nazist a obținut 38% din voturi la alegerile parlamentare, devenind
primul partid al Germaniei, iar Hitler a fost desemnat cancelar (prim-ministru). Pentru apărarea
statului, Hitler a cerut parlamentului puteri dictatoriale. În loc să apere instituțiile democratice,
Hitler s-a folosit de aceste puteri pentru a desființa partidele de opoziție. Drepturile și libertățile
cetățenești au fost îngrădite, opozanții au fost trimiși în lagăre de concentrare și s-a înființat o
poliție politică de stat, Gestapo, care colabora cu poliția partidului, SS.
În iunie 1934 Hitler a ordonat asasinarea câtorva lideri naziști care nu i se supuneau,
operațiune cunoscută sub numele „Noaptea cuțitelor lungi”, și a devenit liderul necontestat al
Germaniei. În august 1934 președintele Hindenberg a murit și Hitler și-a asumat și puterile
președintelui, luându-și titlul de „Fuhrer al națiunii germane”.

Regimul totalitar comunist

În urmă cu 100 de ani, Rusia schimba un regim totalitar cu altul. Trecea cu violenţă de la
imperiul ţarist la cel comunist. În câţiva ani, noua conducere a trecut la naţionalizarea totală a
bunurilor, a cooperativizat agricultura şi i-a exterminat pe toţi cei care aveau o altă părere decât
cea oficială.
Tradiția politică rusă reprezintă unul din factorii care au influențat în mod decisiv practica
noului regim comunist rus: există o aproape perfectă continuitate de metodă și practică în materie
de politici represive și antidemocratice între autocrația țaristă pe de-o parte și regimul comunist
care a înlocuit-o pe de cealaltă, diferențele existând la nivel de eficacitate ale acestor politici:
birocrația și aparatul represiv comuniste s-au dovedit a fi mai eficiente decât cele aristocratice,
țariste.
Cenzura, pușcăria politică, lagărul de muncă siberian, teroarea polițienească, crima
politică, reprimarea libertăților individuale, controlul populației prin agenți ai serviciilor secrete,
toate au existat în regimul comunist.

Sarcina de lucru
Având în vedere situația descrisă în textul de mai sus, identifică elementele comune celor două
ideologii extremiste

5
 Fișa de lucru - 2

“În 1987, o grevă a muncitorilor din Brasov este înăbușită violent de către regimul
Ceaușescu. Orasul Brasov este închis, telefoanele sunt blocate, circulația în și dinspre Brasov este
blocată. Organizatorii sunt supuși unor presiuni psihologice imense din partea organului represiv
Securitatea - controlat de Partidul unic și de către dictator. Sunt dispersați pe teritoriul țării și li se
stabilește domiciliu forțat în diferite orașe, unde sunt supravegheați cu atenție. Tăcerea este
deplină, presa, radioul și televiziunea fiind controlate 100%. Se raspândesc zvonuri sumbre despre
iradierea greviștilor de la Brașov, cu scopul lichidării lor fizice.

În 1989, Ceaușescu face referire în cuvântarile sale la "înaltul nivel de trai" atins sub
conducerea sa, iar televiziunea națională (care avea emisie câteva ore pe zi) arăta imagini ale
dictatorului vizitând magazine special aprovizionate pentru camera de luat vederi, cu rafturile
pline de bunuri alimentare. În acest timp, în numele conceptului de alimentatie rațională,
alimentele de baza (zahar, ulei, carne) sunt rationalizate la 1 kg/luna de persoană, iar populația
trece prin momente extrem de dificile, petrecând nenumărate ore pe zi stând la cozi interminabile
în fața magazinelor alimentare care nu aveau mai nimic de oferit. Produsele alimentare pentru
export sunt înlocuite pe piata internă cu surogate (salamul cu soia) sau subproduse fara cautare la
export (picioare și capațâni de porc, numite ironic de popor "adidași și calculatoare").

Întreruperile în alimentarea cu apa, curent electric, gaze naturale devin frecvente, iar
blocurile de locuinte sunt doar ocazional încălzite prin sistemul public de termoficare. Benzina
devine greu de gasit. Oamenii de rând îndură mizeria, întunericul, frigul și foamea. Productia este
orientată spre investiții industriale uriașe, bunurile de larg consum fiind produse în cantitati
insuficiente. Mai importante decât banii devin "relațiile", mărfurile sunt vândute "pe sub mâna".
Nomenclatura, activiștii de partid, se aprovizionează din magazine speciale și case de comenzi la
care oamenii obisnuiți (inclusiv membrii de rând ai Partidului) nu au acces.

Elevii, studentii și militarii adună recoltele prin muncă voluntar-patriotică sau practică
agricolă (nume care ascund, de fapt, munca silnică). Întreaga tară capăta aspectul unui uriaș lagăr
de concentrare, din care unii curajoși au încercat sa scape trecând Dunarea înot, fugind cu câte un
mic avion utilitar, sau cerând "azil politic" daca aveau ocazia sa iasa în Occident cu ocazia unor
concursuri sportive sau artistice.”

Sarcina de lucru
Având în vedere situația descrisă în textul de mai sus, exemplificați drepturi și libertăți încălcate
în regimul nedemocratic comunist din România:
- dreptul fundamental la............................;
- dreptul la liberă .........................;
- libertatea .......................;
- libera circulație a......................;
- libera circulație a ......................;
- egalitatea între .............................

6
 Fișa de lucru - 3

 Poporul deține puterea;  Pot să-și aleagă președintele;

 Puterea este deținută de o  Existența lagărelor de muncă ;

persoană sau de un grup restrâns;
Regimul  Cetățenii au dreptul la libertate
 Apare cenzura în literatură și în democratic personală ;
tot ce era scris;
 Cetățenii au dreptul la libertate politică ;
 Control asupra mijloacelor de
informare;  Nu mai există liberă exprimare ;

 Cetățenii au dreptul la libertate  Nu mai există pluralism politic, fiind un

de opinie ; Regimul singur partid;
nedemocratic
 Cetățenii au dreptul la libertate  Distrugerea vechilor elite politice si
economică ; intelectuale, acestea fiind trimise în
lagăre.
 Guvernarea se face prin
teroare ;

Sarcina de lucru:

Realizați asocierea caracteristicilor specifice regimurilor democratic și nedemocratic din

coloanele date (prin sublinierea cu o culoare la alegere a caracteristicilor specifice regimului
nedemocratic).