Proiect de activitate didactică

Clasa: a X-a F.
Aria Curriculară: Om și societate.
Disciplina: Istorie.
Unitatea de învățare: Statul și Politica.
Subiectul lecției : Regimuri politice în perioada interbelică. Regimul politic în România
(1919-1938).
Tipul lecției : predare – învățare – evaluare (mixtă).

Competențe cheie europene :

1. Comunicarea în limba maternă.
1. A învăța să înveți

Competențe generale :
1. Utilizarea vocabularului și a informației în comunicarea orală sau scrisă
2. Dezvoltarea comportamentului civic prin exersarea deprinderilor sociale.
5. Utilizarea surselor istorice a metodelor şi tehnicilor adecvate istoriei pentru rezolvarea
de probleme.

Competențe specifice :
1.2. Formularea de argumente referitoare la un subiect istoric.
1.3. Exprimarea de judecăţi de valoare utilizând limbajul specific istoriei
2.1. Recunoaşterea şi acceptarea perspectivelor multiple asupra faptelor şi proceselor
istorice
I.3. Recunoașterea continuității, schimbării și a cauzalității în evoluția socială.
5.2. Încadrarea unui eveniment sau a unei serii de evenimente într-un context cronologic.
5.3 Plasarea evenimentelor şi proceselor istorice într-un context istoric mai larg
românesc, european sau universal.

Obiective operaționale :
Să formuleze argumente referitoare la regimul politic românesc interbelic.
Să încadreze evenimente ce țin de regimul politic românesc într-o perioadă cronologică.
Să plaseze evenimentele într-un context istoric mai larg românesc și universal.
Să explice ce modificările pe care le-a suferit regimul politic din România în decursul
perioadei interbelice.
Să recunoască trăsăturile regimului autoritar și celui democratic.

Metode și procedee : Conversația, Explicația, Discuția, Exercițiul, Descoperirea,

Brainstorming, Ciorchinele.
Materiale didactice : Fișa de lucru, Laptop, Prezentare PowerPoint, Imagini, Hărți.
Material bibliografic :
  Constituția României din anul 1923.
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=1517.
 Constituția României din anul 1938.
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=9206.
 Selevet Mihaela, Stănescu Ecaterina, Bercea Marilena, Manual pentru clasa a X-a :
Istorie, Editura Corint, 2008.

Momentele STRATEGIA DIDACTICĂ Metode și Mijloace Evaluare

lecției (timp) Activitatea profesorului Activitatea procedee didactice
elevilor
1.Momentul Asigură condițiile necesare Elevii se Exercițiul Materiale
organizatoric desfășurării în bune condiții pregătesc pentru organizatoric necesare la
(1 min.) a lecției de istorie. începerea lecției. lecție
2. Verificarea Profesorul verifică Elevii ascultă Explicația Tabla Observarea
cunoștințelor cunoștințele din lecția explicațiile Exercițiul sistemică
anterioare anterioară cu ajutorul profesorului. Ciorchinele
însușite. (5-7 metodei ciorchinelui. Invită Elevii
min) elevii să precizeze câte un precizează un
cuvânt/idee despre lecția cuvânt/termen/id
predată. Profesorul notează ee referitor la
răspunsurile elevilor pe lecția anterioară.
tablă obținând un ciorchine.
3. Anunțarea Informează elevii asupra Elevii Discuția PowerPoint
lecției (2min.) titlului lecției. Notează pe receptează
tablă titlul lecției Regimul mesajul și
politic în România notează în caiet
interbelică (1919-1939). titlul lecției.
Profesorul afișează un citat Elevii citesc și
și pornind de la acesta apoi își exprimă
întreabă elevii ce părere au părerea
despre afirmația făcută de referitoare la
istoricul Keith Hitchins. afirmația
istorcului.
4.Dirijarea Pe baza informațiilor din Elevii notează în Explicația Tabla Observarea
învățării manual, profesorul caiete schema Discuția Manual sistematică
(30 min) realizează schema lecției la lecției și sunt Prezentare
tablă. Profesorul atenți la PowerPoint
completează schema lecției explicațiile
folosindu-se de prezentarea profesorului.
PowerPoint.

Regimul politic interbelic

românesc

Profesorul notează pe tablă Elevii notează în Explicația Tabla Observarea

caiete Conversația sistematică
caracteristicile regimului
democratic (pluripartidism, caracteristicile
alegeri libere, drepturi și regimului
libertăți cetățenești, votul democratic și
universal) și explică sunt atenți la
semnificația acestora. explicațiile
profesorului.

Profesorul pornind de la Elevii sunt Explicația Tabla

aceste caracteristici oferă antenți la Conversația Videoproiect
pentru fiecare la tabla, explicații și or
exemple din viața politică notează în caiete Prezentare
românească interbelică. exemple din PowerPoint
viața politică Laptop
interbelică din
România.
 Pluralism politic Tabla
Profesorul precizează
tipurile de partidele regăsite
pe șcena politică
românească (partide
democratice, partide de
extremă dreapta și de
extremă stânga) și oferă
câteva exemple pentru
fiecare. Folosind
prezentarea PowerPoint,
arata imagini cu
reprezentanții partidelor
politice. Tabla
 Votul universal :
Profesul prezintă aspecte
referitoare la anul
introducerii, cine putea
participa și ce condiții Tabla
trebuia să îndeplinească). PowerPoint
 Respectarea
drepturilor și
libertăților
cetățenești.
Profesorul oferă drept
exemple anumite articole
din Constituția din anul Harta
1923. Tabla
Profesorul face tranziția
către anii 1930. Explică pe
scurt aspecte referitoare la
politica externă (efectele
produse de Criza economică
1929-1933, probleme
sociale profunde,
nemulțumirile legate de
ordinea politico-teritorială
stabilită prin sistemul
 tratatelor de pace). Regim
de tranziție către unul
autoritar caracterizat prin :
instabilitate și fracționism al
vieții politice românești;
aprecierea partidelor de
extremă dreapta, declinul
instituțiilor democratice,
revenirea în țară a lui Carol
al II-lea în 1930.
 Regimul autoritar
Profesorul notează pe tablă
caracteristicile regimului
autoritar (puterea aparține
unei persoane/grup restârns
de persoane, controlul
statului nu este absolut total,
atribuțiile instituțiilor
statului sunt reduse, în
special Parlamentul,
monopartidismul, drepturi și
libertăți cetățenești limitare)
și explică semnificația
acestora. Profesorul scrie
exemple din viața politică
românească interbelică.
 Constituirea
Exercițiul Evaluare
partidului unic Elevii sunt atenți Conversația Fișa de lucru frontală
 Eliminarea celorlalte la explicațiile
partide politice de pe profesorului și
scena politică rezolvă
 Constituția din anul exercițiile din
1938 fișa de lucru.
.
Profesorul împarte o fișă de
lucru (Anexa 1) și explică
elevilor ceea ce au de făcut.
În fișă se regăsesc aplicații
referitoare la lecția predată.
Verifică împreună cu elevii
rezolvarea acestora.
5.Fixarea Profesorul fixează Elevii ascultă Conversația Tabla Evaluare
cunoștințelor cunoștințele din lecția explicațiile Brainstormin frontală
(10min) predată cu ajutorul metodei profesorului. g
brainstorming. Invită elevii Elevii
să precizeze o precizează un
idee/termen/cuvânt-cheie cuvânt/termen/id
despre lecția parcursă. ee despre lecția
predată.
6.Aprecieri Profesorul realizează Conversația
(5min). aprecieri generale și Explicația
individuale în ceea ce
privește participarea elevilor
la activitate. Pentru elevii
care nu s-au implicat atât de
mult în activitate, profesorul
îi încurajează să ofere mai
multe răspunsuri la orele
viitoare.
7.Încheierea Elevii primesc ca tema Elevii revizuiesc Conversația
activității pentru acasă revizuirea schema pentru
schemei. ora viitoare.

Anexa 1

Fișa de lucru nr. 1.

1. Citiți cu atenție următoarele texte și răspundeți următoarelor cerințe :

,,Alegerile din decembrie 1928 au fost cele mai democratice; pentru prima dată
hotărârea monarhiei şi alegerea electoratului au coincis. Pentru a fi sigur de victorie, Maniu a
luat obişnuitele măsuri preelectorale. A numit noi prefecţi în judeţe din rândurile
organizaţiilor locale ale partidului şi a înlocuit multe consilii comunale cu organizaţii
interimare, alcătuite din susţinători ai naţional-ţărăniştilor. Dar, în acelaşi timp, la 19
noiembrie, el a desfiinţat cenzura tuturor publicaţiilor şi a limitat amestecul personalului
administrativ şi al poliţiei în operaţiunile de votare”.
(Keith Hitchins, România. 1866-1947)

a) Menționați măsurile preelectorale luate de omul politic Iuliu Maniu.

b) Identificați tipul de regim politic la care face referire textul.
c) Precizați trei caracteristici ale regimului democratic așa cum reies din text.
d) Formulaţi, pe baza textului, un punct de vedere referitor la alegerile parlamentare din
1928, folosind două informaţii selectate din sursă.

,,Dictatura regală s-a născut repede și liniștit, la 10 și 11 februarie 1938, cînd Carol a
înlocuit pur și simplu guvernul Goga cu un „guvern consultativ“, condus de Patriarhul Mirón
Cristea, incluzînd șapte foști prim-miniștri, precum și pe Ion Antonescu, ca ministru al
Apărării Naționale. Carol a acționat cu rapiditate pentru a-și consolida puterea, eliminînd
instituțiile sistemului parlamentar. La 20 februarie 1938, a abolit Constituția din 1923,
înlocuind-o cu o alta nouă, bazată pe principii corporatiste și concentrînd puterea în mîinile
Regelui. În consecință, la 30 martie, Carol va decreta dizolvarea tuturor partidelor și
grupărilor politice, dar va promite că, după o perioadă de „calm“ și de „adaptare la noile
împrejurări“, va fi elaborată o lege stabilind condițiile în care se puteau constitui și puteau
funcționa „asociațiile“ politice”.
(Keith Hitchins, România. 1866-1947)

2. Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect :

Regimul autoritar interbelic, care a avut ca scop diminuarea rolului partidelor politice a fost
promovat de către regele:
a) Carol I; c) Carol al II-lea;
b) Ferdinand d) Mihai I.

Principiul primei majoritare stabilea ca dacă partidul obținea un procent de minimum ... din
totalul voturilor pe țară, atunci primea .... din mandatele în Adunarea Deputaților :

a) 40% și 50% c) 10% și 90%

b) 20% și 80% d) 50%

Monarhia autoritară a fost instaurată de :

a) Carol I c) Ion I.C. Brătianu
b) Carol al II-lea d) Iuliu Maniu

Un lider important al Partidului Național Liberal era :

a) Alexandru Averescu c) Ion I.C. Brătianu

b) A.C. Cuza d) Constantin Stere

Constituția din anul 1923 a fost adoptată în timpul partidului :

a) Partidul Poporului c) Partidul Renașterii Naționale
 b) Partidului Comunist Român d) Partidului Național Liberal

3. Citiți articolele constituțiilor și răspundeți la următoarele cerințe :

Art. 33. – Toate puterile Statului emană de la Art. 30. - Regele este Capul Statului.
naţiune.

a) Identificați o diferență existentă între cele două articole de mai sus.

b) Precizați ce tip de regim politic reprezenta fiecare dintre constituțiile interbelice.
c) Menționați pentru fiecare articol la ce Constituție se face referire.

4. Asociați termenii din coloana A cu termenii din coloana B :

31 martie 1938 Criza dinastică

1923 Introducerea votului universal
27 martie 1926 Constituția democratică
1929-1933 Principiul primei majoritare
1918 Interzicerea partidelor politice
27 februarie 1938 Marea criză economică
decembrie 1925 constituirea partidului unic
16 decembrie 1938 Constituția autoritară

5. Puneți pe axă în ordine cronologică anii istorici din exercițiul anterior.

6. Stabiliți valoarea de adevăr a următoarelor propoziții.

Votul universal era destinat bărbaților de peste 21 de ani. A/F

În timpul regimului carolingian regăsim principiul pluralismul politic. A/F
Ideologia politică țărănismul a fost adoptată de Partidul Național Țărănist. A/F
Criza economică mondială a exacerbat problemele economice existente și tensiunile sociale.
A/F
Partidul Național Creștin a fost un partid extremist de stânga. A/F
Schimbările constituționale fundamentale din anii 1918-1921 au lărgit perspectiva unei mai
mari diversități a expresiei politice și a unui activism sporit. A/F
Partidele democratice au avut în vedere realizarea unor reforme complexe în domeniul agrar,
economic. A/F
Viața politică începând cu anii 1930 s-a caracterizat prin declin general al instituțiilor
democratice și refracționism. A/F

Constitutia din anul 1923 Constitutia din 1938

(numele statului, forma de guvernământ, separarea puterilor în stat, prerogativele

monarhului, statutul politico-juridic, tipul de vot, drepturi și libertăți cetățenești)

 - -
 - -
 - -
 - -
 - -
 - -
-
-
-

Notă: - Precizați cine promulgă fiecare dintre Constituții

- În cele două cercuri se vor trece caracteristicile specifice fiecărei constituții, iar în
zona de intersecție , caracteristicile comune