Proiect de lecție

Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială Jibert, Brașov

Profesorr: Ferencz Miruna Antoanela

Disciplina: Istorie

Data: 06.04.2023

Clasa: a VIII-a

Unitate de învățare: România secolelor XX-XXI

Subiectul lecției: România interbelică. Economie și societate-lumea urbană și lumea

rurală.

Tipul lecției: mixtă

Durata: 50 minute

Competențe generale și specifice:

.1.2 Utilizarea coordonatelor temporale referitoare la faptele și procesele istorice.

2.1 Utilizarea adecvată a termenilor istorici/ limbajului de specialitate în prezentarea

unui fapt/proces istoric

3.1 Utilizarea dialogului intercultural

4.2 Utilizarea informațiilor cu ajutorul resurselor multimedia

Obiective operaționale. Toți elevii:

Ob1. Să explice noțiunea: „ perioada interbelică” cu ajutorul textului din manual și a

dicționarului.

Ob2. Să determine principalele schimbări survenite în viața social – economică a

României în perioada interbelică.

Ob3. să aprecieze ritmul de creștere economică și impactul crizei economice asupra

României , utilizînd diverse surse istorice.

Metode: discuția dirijată, prezentarea, problematizarea, argumentarea, ,

miniprelegerea, analiza documentului, Expunere, conversația, dezbaterea.

Mijloace: Manulal istorie, ed. Litera, ,proiector, computer, ecran, prezentare ppt ,
tabla,

Evaluarea: Tipul – curentă. Forme metode , tehnici de evaluare: frontală, pe grupe,

continuă,observarea sistematică, interogarea frontală, verificarea.
 Desfășurarea lecției

Ob. Etapele Conținut Activitatea Activitate Metode și Material

lecției Științific Profesorului a procedee didactic
elevilor didactice
Moment Salută clasă și Pregătesc Conversația
organizatoric face prezența; materialel
( 1 min) Pregătește e necesare
materialul orei.
didactic
Reactualiza România Profesorul Elevul/ Conversația Oral
rea și Primul adresează Elevii
cunoştinţelo Război întrebări solicitați Discuție
r Mondial. eleviilor vor dirijată

(10 min.) nominalizați răspunde

Marea la răspuns. la
Unire din întrebări.
1918.
( Ascultare
pe notă) 1. Când va
intra
România
în Război?
De partea
cărei
alianțe?

2. Dați
exemplu
de o
bătălia la
care va
participa
și
România.

3. Dați
exemplu
de 3
bătălii în
urma
căruia
România a
ieșit
învingătoa
 re.

4. Cauze
ale
Primului
Război
Mondial

5. În ce an
s-a
înfăptuit
România
Mare?

6. În urma
cărui tratat
încheiat la
Conferința
de Pace,
Transilvan
iei îi este
recunoscut
ă unirea cu
România?

3.Captarea Profesorul Elevii Învățarea PPT

atenției proiectează analizeaz prin
o imagine cu ă descoperire
lumea rurală imaginea
VS cea și
urbană din răspund
perioada
interbelică,
astfel elevii
vor anticipa
titlul noii
lecții.

4.Prezentar România Profesorul Elevii Discuție Tablă,

ea titlului și interbelic notează pe notează
a ă. tablă titlul Caiet
obiectivelor Economie lecției. titlul
lecției în PPT
și
societate- caiete.
lumea
 urbană și
lumea
rurală.

Ob Transmitere România Cere Vizionea Discuție Documen

1 a – interbelic eleviilor să ză dirijată tar istoric
asimilarea ă definească videoclip
noilor Învățarea
termenul de ul și își
cunoștiințe Economia prin
(25 de min) „perioada exprimă
și interbelică opinia. descoperire
societatea în România”
interbelic cu ajutorul
ă documentaru
lui istoric și
al manualui

Oferă
informații
despre
situația
României
după Unire
din punct de
vedere
administrativ
, cultural,
social și
politic

Învățarea
prin
Cere Elevii descoperire
Ob eleviilor să din
2. formeze ambele - pe grupe
două grupe grupe Analiza
apoi să citesc și
menționeze scot - dezbatere
principalele ideile
schimbări esențiale
survenite în din cele
viața social două
(gr1) – texte
economică apoi le
 ( gr2) a prezintă
României în și le
perioada scriu pe Fișa de
interbelică, tablă lucru
cu ajutorul
textelor de
pe fișă

- Oferă
informații
despre
„ Bucureștiu .
Orașul și l interbelic și
satul expune spre
vizonare un
video”

- rolu
familiei și al
l femeilor
din perioada
interbelică

- oferă
informații
despre
reforma
agrară din
1921

Ob
3, PPT
Învățarea
Criza Cere prin Manual
Citesc
economic eleviilor să descoperire
textul
ă din aprecieze
apoi
1929-1933 ritmul de
formulea
creștere
ză opinii.
 economică și
impactul
crizei
economice
asupra
României ,
utilizînd
diverse surse
istorice.

Obținerea Rezolvă Cere Rezolvă Problematiz Manual

cerința din eleviilor să cerința are
Performanț manual de citească din
ei la Înțeleg textul de la manual Analiza
și aplic. pag. 101 din de la Discuție
Ex 1și 2. Istoria Înțeleg și
României, aplic. Ex
apoi să 1și 2.
răspundă la
cele două
întrebări.

Evaluarea Se vor face Elevii

noilor aprecieri aduc
cunoștiințe verbale și carnetul
colective, cu
și sunt
privire la
participarea atenți.
la lecție.
- trece notele
obținute de
elevi la
începutul
orei
 Schița lecției

Link video: https://www.youtube.com/watch?

v=BqSJ39aDBeQ&ab_channel=TRINITASTV

https://www.youtube.com/watch?
v=oC074zjlmGQ&list=PL17BjoNmsxQUpb8liAviO5TuIoWwdkLkR&ab_channel=Raz
vanIordache

  Formarea României Mari a generat numeroase schimbări în toate domeniile de

activitate, dar primele au fost creşterea suprafeţei şi a populaţiei ţării: de la 130.177
km2, cât avea în 1912, la 295.049 km2 şi respectiv de la peste 7,1 milioane de
locuitori la 15,5 milioane de locuitori în 1920. Alipirea noilor provincii la patria
mamă va crea noi perspective pentru dezvoltarea economică şi socială a ţării.

Pentru consolidarea Marii Uniri şi a statului român, erau necesare o serie de refoîn 1920,
s-a realizat unificarea monetară, leul fiind moneda naţională, după ce fuseseră retrase
monedele străine care circulaseră în timpul războiului şi cele din teritoriile revenite la
România;

1. reforma agrară (1921) a fost cea mai radicală din Europa, deoarece marii moşieri au
fost expropiaţi şi toate moşiile mai mari de 100 de hectare au fost împărţite la
aproximativ 1,4 milioane de familii ţărăneşti;
2. reforma financiară (1921), prin care sistemul de impozite a devenit unitar la nivelul
întregii ţări;
3. reforma învăţământului, din anul 1924, a adus unificare sistemului de învăţământ;

Economia:  Economia va cunoaşte în această perioadă mai multe etape de

dezvoltare .

Principiile de bază ale progresului economic în România au fost: modernizarea prin

dezvoltarea industriei proprii, o politică protecţionistă, colaborarea avantajoasă cu
capitalul străin, creşterea rolului statului în economie, măsuri pentru dezvoltarea
agriculturii.

- a urmat o perioadă de dezvoltare, întreruptă de Marea Criză dintre anii 1929 şi 1933.

O nouă perioadă de dezvoltare economică a fost cea dintre anii 1934 şi 1939. Anul de
vârf al evoluţiei economiei româneşti din perioada interbelică a fost 1938.

Pe plan social, ţărănimea a continuat să rămână clasa cea mai numeroasă, dar a
crescut şi numărul muncitorilor industriali şi al intelectualităţii.
Fișa de lucru.

Viata sociala

I. Şi acum, ca şi înainte, se disting clase sociale diferite, cu probleme diferite şi cu un

stil de viaţã propriu.

Cea mai importantã clasã socialã din aceastã perioadã este burghezia.Ea este clasa
conducãtoare, liberalismul fiind cea mai infleuntã ideologie a vremii.Partea care a
dominat, ca numãr,a fost burghezia micã şi mijlocie, acei  întreprinzãtori mici, care au
reuşit sã ridice economia româneascã la standarde europene. Totuşi, marea burghezie
a fost cea cu cea mai mare influenţã politicã, o parte din aceştia formând, în jurul
regelui Carol al II-lea o grupare influentã numitã camarila regalã.

II. O altã clasã care s-a impus a fost cea a intelectualitãţii. Puţin numeroşi, şi
înscrişi la recensãminte ca funcţionari sau burghezi, intelectualii epocii au avut o
infleunţã remarcabilã asupra mentalitãţii epocii.

III. Una dintre noile grupãri apãrute a fost muncitorimea, clasã apãrutã ca urmare a
industiralizãrii masive din perioada studiatã. Condiţiile de muncã difereau în functie
de întreprindere. Astfel, întreprinderile mici şi atelierele erau, de regulã, insalubre,
lipsite de condiţii igienico-sanitare, iar întreprinderile mari aveau condiţii mai bune,
fiin dotate cu utilaje moderne, salã de baie şi cantinã.
Pentru încheierea contractelor de muncã şi impunerea respectãrii lor, muncitorii erau,
asemeni statelor vestice, organizaţi în sindicate, care luptau prin acţiuni multiple,
inclusiv greve. Ca urmare, grevele au avut intensitate mai ales pe timp de crizã (1918-
1920 şi 1929-1933).

IV. Ţãrãnimea, principala forţã de muncã din România interbelicã, constituiau

majoritatea populaţiei, fiind subiectul celei mai largi reforme agrare din Europa
Rãsãriteanã. Totuşi, trãind cu o mentalitate conservatoare, şi fiind incapabili ca
întreprinzãtori, aceştia au rãmas una dintre cele mai sãrace categorii sociale.
Reforma agrarã a dus, fãrã îndoialã, la imbunãtãţirea vieţii ţãranului şi la
uniformizarea distribuţiei proprietãţii agrare.  Confortul era la nivelul la care se
aflau majoritatea oraşelor Occidentale ale vremii. Existau reţea de apa curentã, strãzi
asfaltate, iluminat public (iniţial cu gaz aerian, spre sfârşitul perioadei interbelice,
introducându-se iluminatul electric; zonele periferice n-au beneficiat în aceastã
perioadã de iluminat public), servicii de salubritate (deficitare în mahalale) şi
transport în comun.
V. Transportul public era realizat prin mai multe cãi. Astfel, existau tramvaiul
electric, care l-a înlocuit pe cel tras de cai, troleibuze (apãrute mai întãi în Timişoara
în 1921, şi apoi în Bucureşti în 1929), autobuze şi birjele sau trãsurile (preferate
pentru cã ofereau mai multe comoditãţi, asemãnãtoare cu cele de la taxiurile de azi).

VI. Creşterea populaţiei şi nivelul scãzut al veniturilor, a generat o problemã nouã:

nevoia de locuinţe cu chirie. Însã acestea valorau mult, populaţia sãracã abia reuşind
sã plãteascã chiria lunarã. 
S-au dat legi pentru stimularea construirii de locuinţe ieftine, astfel încât, cei care
vroiau sã construiascã erau scutiţi de impozit pe 10 ani, aveau reduceri de taxe pentru
transportul materialelor, şi facilitãţi la cumpãrarea de terenuri. 

Viata economica

Din punct de vedere economic, România interbelica este o poveste de decãdere şi de

succes, cunoscutã în 4 etape,cele de crizã fiind urmate de cele de dezvoltare.

I. Prima parte, ( 1918 - 1922 )a fost una de refacere, în care se urmãrea

redresarea României dupã o luptã grea, care a cerut ca tribut cheltuieli foarte mari, şi
exploatarea teritoriului ocupat de cãtre inamici. Pierderile materiale considerabile,
dezorganizarea transporturilor (lucru care ducea, invariabil, la îngreunarea comerţului
intern şi, în consecinţã la lipsa mãrfurilor de consum), sporirea inflaţiei, agravarea
datoriilor interne şi externe, precum şi problemele din agriculturã au impus aceastã
refacere ca o primã necesitate.

II. Urmãtoarea perioadã, ( 1922 – 1929) a fost una de avânt economic. Acum s-au
elaborat cele patru legi ale economiei organice de exploatare a bunurilor statului şi
bogãţiilor naturale(1924). Astfel, s-a elaborat legea privind comercializarea
întreprinderilor economice ale statului (6 iunie),  legea regimului apelor(23 iunie),
legea energiei(1 iulie) şi legea minelor(4 iulie).  Aceste mãsuri favorizau evident
factorii româneşti constând în capital, muncã şi iniţiativã, stabilind restricţii pentru
activitatea capitalurilor strãine. În 1928, la putere vine partidul naţional ţãrãnist al lui
Iuliu Maniu, care-şi impune programul „porţilor deschise”.
III. Anii crizei din 1929-1933 au afectat toate sectoarele vieţii economice.
Situaţia precarã a maselor, caracterul predominant agrar al economiei, dominaţia
capitalului strãin, accentuarea datoriei publice externe, comerţul extern deficitar( se
exportau materii prime ieftine şi se importau produse industriale scumpe) sunt doar
câţiva dintre factorii care au accentuat criza. În agriculturã, aceastã perioada a
însemnat scãderea suprafeţei cultivate şi a preţului la produsele agrare.
Astfel, ţãrãnimea, grav afectatã de sãrãcie, a fost nevoitã sã i-a noi împrumuturi pe
care nu le puteau restitui, fiind, în final, nevoiţi sã-şi vândã pãmânturile. Deşi statul a
încercat ajutorarea acestei pãturi sociale, prin încurajarea învãţãmântului agricol, şi
prin legile de conversiune a datoriilor, ţãranii vor rãmâne una dintre cele mai
defavorizate pãturi sociale.

IV. Anii 1934-1939 sunt simbolul unei relansãri economice fãrã precedent.
Aceasta este perioada în care România se afirmã ca o ţarã puternicã şi capabilã de a
ieşi bine din orice context. Industria a cunoscut acum un mare avânt , dezvoltându-se,
în principal, industriile petrolului, metalurgicã şi textilã. Industria naţionalã este
încurajatã iar tarifele la import sunt ridicate. În 1938 s-a înregistrat momentul de
vârf al economiei interbelice româneşti. Dupã acest an, România a avut locul 1 în
Europa la producţia de petrol, locul 2 la producţia de gaze naturale şi aur, şi locul 4 la
producţia de grâu. Deasemenea, am avut, în perioada dintre anul amintit mai sus şi al
doilea rãzboi mondial, locul 6 în lume pentru nivelul economiei în general.