Republica a III-a

Franceză


Realizat de:
Demian Andreea și
Jucov Amalia <3
Flagul și stema republicii a III-a Franceză
(1870-1940)
 A Treia Republică Franceză este numele dat regimului politic
din Franța între 1870 și 1940. A fost o democra ție parlamentară
ce a luat naștere după căderea celui de al doilea Imperiu
Francez în urma războiului Franco-Prusac din 1870.
A Treia Republică a fost oficial instaurată în 1875 prin
adoptarea legilor constituționale. Șeful statului era un
președinte. Președintele republicii era ales pe un termen de 7
ani de către Adunarea Națională, cu dreptul de a fi reales.


El avea împuterniciri foarte largi. Puterea Legislativă era
exercitată de Camera Deputaților. Aleasă pe un termen de 4 ani,
prin sufragiu universal și senat, care alcătuiau Adunarea
Națională
(parlamentul). Parlamentul a fost instituția cea mai importantă
a statului, ce avea puterea de a numi președintele și de a alege
șeful consiliului de miniștrii. Datorită numărului mare de
partide politice prezente în parlament , erau guverne de
coaliție, numeroase guverne fiind schimbate datorită pierderii
suportului parlamentar.
 În această perioadă Imperiul colonial francez a ajuns la
apogeu, Franța colonizând teritorii vaste din Africa și din
sud-estul Asiei. Anul 1905 a reprezentat un moment
important, odată cu promulgarea legii de separare a bisericii
față de stat, moment de la care mișcările anticlericale au
devenit din ce în ce mai importante.
Cu toate că regimul a reușit să supraviețuiască primului


război mondial, acesta a avut un impact teribil asupra Franței
atât din

punct de vedere economic cât și din punct de vedere uman.

Franța
a ieșit epuizată din acest război, acest lucru făcând-o foarte
vulnerabilă în fața crizelor mondiale de la sfârșitul anilor
1920. Cea de a treia Republică a fost desființată la data de 11
iulie 1940 odată cu numirea lui Philippe Pétain ca șef al
statului și acordarea puterilor depline acestuia pentru
semnarea armistițiului cu Germania Nazistă. Regimul nou
 
În anii 1871-1918, Franța continua să fie una dintre puteri de pe glob,
ocupînd
locul al doilea, după Anglia, ca imperiu colonial. Ea însă rămînea în
urmă față de SUA, Anglia și Germania în dezvoltarea sa economică,
trecînd de pe locul doi, pe care îl deținea la mijlocul secolului al XIX-
lea, pe locul patru în lume.