Efectul încălzirii globale

și poluării aerului
Efectuat de Andreea Demian
Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale
care interferează cu sănătatea umană, calitatea vieții sau funcția
naturală a ecosistemelor (organismele vii și mediul în care trăiesc).
Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat al
cauzelor naturale, cum ar fi erupțiile vulcanice, cea mai mare parte a
substanțelor poluante provine din activitățile umane.

Acțiunea umană asupra atmosferei Pământului poate lua multe

forme și a existat de când oamenii au început să utilizeze focul
pentru agricultură, încălzire și gătitul alimentelor. În timpul
revoluției industriale (secolele XVIII și XIX), poluarea aerului a
devenit o problemă majoră.

Poluarea urbană a aerului este cunoscută sub denumirea de „smog”. Smogul este în general un
amestec de monoxid de carbon și compuși organici proveniți din combustia incompletă a
combustibililor fosili cum ar fi cărbunii și de dioxid de sulf de la impuritățile din combustibili. Până
în secolul al XX-lea smogul devenise deja un pericol major pentru sănătate. Practic, suntem într-o
situaţie contradictorie: toatã lumea înţelege cât de gravă e poluarea, dar nu ne putem închipui
lumea fără poluare.Una din cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este încălzirea
globală.
 Încălzirea globală este fenomenul de creștere continuă a temperaturilor medii
înregistrate ale atmosferei în imediata apropiere a solului, precum și a apei
oceanelor, constatată în ultimele două secole, dar mai ales în ultimele decenii.

Opinia dominantă este că încălzirea se datorează activității umane, în special prin

eliberarea de dioxid de carbon în atmosferă prin arderea de combustibili fosili.
Grupul interguvernamental de experți în evoluția climei afirmă că „cea mai mare parte
a creșterii temperaturii medii în a doua jumătatea a secolului al XX-lea se datorează
probabil creșterii concentrației gazelor cu efect de seră, de proveniență antropică

Încălzirea globală are presupuse efecte profunde în cele mai diferite domenii. Ea
determină sau va determina ridicarea nivelului mării, extreme climatice, topirea
ghețarilor, extincția a numeroase specii și schimbări privind sănătatea oamenilor.
onform temperaturilor reconstituite de climatologi, ultimul deceniu din secolul al XX-
lea și începutul secolului al XXI-lea constituie cea mai caldă perioadă din ultimii 2000
de ani.
Cauzele antropice ale încălzirii globale
Schimbările climatice au devenit o actualitate: zilele calde
din timpul iernii sunt tot mai multe, s-a modificat regimul
precipitaţiilor, secetele şi inundaţiile sunt tot mai dese,
ghețarii și zăpada se topesc, iar nivelul mediu global al Cauzel
mărilor crește.

Toate aceste fenomene au existat anterior, dar nu au avut

e
o formă atât de agresivă. Însa, niciodată concentraţia de
CO2 din atmosferă nu a fost aşa de ridicată, creşterea
• Defrișările masive în zonele tropicale
accelerată fiind observată încă din anii 1960. Aceasta este
principala caracteristică a climatului din ultimele decenii. • Emisii de metan, ca urmare a activităților agricole
• Dioxidul de carbon emis de termocentrale și vehicule
• Creșterea concentraților aerosolilor, ca urmare a
activităților industriale(mineritul)
 Cum ne afectează sănătatea?
Oamenii de știință consideră schimbările climatice drept "cea mai mare amenințare la adresa
sănătății globale a secolului XXI". Este o amenințare care ne afectează pe toți - în special pe
copii şi persoanele în vârstă într-o varietate de moduri directe și indirecte. Pe măsură ce
temperaturile cresc, creşte şi incidenţa bolilor şi agravarea lor cu sporirea numărului
deceselor.
Creşterea temperaturilor la limite extreme, ucide mai mulţi oameni în fiecare an decât
uraganele, tornadele, inundațiile și fulgerul combinate. Creşterea temperaturilor intensifică
poluarea aerului prin creşterea nivelului de ozon de la nivelul solului creat de maşini, fabrici şi
alte surse care reacţionează la lumina soarelui şi căldură. Este intens afectată starea de
sănătate a persoanelor care suferă de boli cardiace sau pulmonare, precum şi a celor alergice,
prin creşterea semnificativă a polenului din aer. Creșterea temperaturilor mărește riscul
afecșiunilor cardiovasculare și mărește concentrașțiile de ozon troposferic, care este un
poluant care poate produce astm bronșic.
 Apariția
bolilor SISTEMUL NERVOS CENTRAL Cele mai
vasculare și
atacului
nocive: plumb, mercur, beriliu, arsenic,
cerebral cadmiu, brom.
SISTEMUL RESPIRATOR Cele mai
nocive: mercur, arsenic, crom
hexavalent, cadmiu.
Alergii,care SISTEMUL DIGESTIV Cele mai nocive:
pot plumb, cadmiu, clorură de vinil.
Tulburări ale
somnului La ce degenera în
astm
SISTEMUL REPRODUCĂTOR ŞI
duce bronșic
ENDOCRIN Cele mai nocive: plumb,
poluarea brom.
SÂNGE Cele mai nocive: plumb, mercur.
aerului?
SISTEMUL OSOS Cel mai nociv este cadmiu

Iritații acute
Dezvoltarea ale ochilor,
unor tumori pielii,
canceroase nasului și
gâtului
 Știați că?
• În topul celor mai poluate 20 de orașe din lume, 13 sunt din India. Primul loc este ocupat de
New Delhi, unde nivelul de particule din aer este de 15 ori mai mare față de cel recomandat de
OMS
• Șase miliarde de kilograme de gunoaie sunt aruncate, anual, în mări și oceane, în timp ce peste
un miliard de oameni din lume nu au acces la surse de apă potabilă
• Aerul din Beijing prezintă aceleași riscuri pentru sănătate pe care le are și fumatul unui pachet
de țigări pe zi
• Cele mai poluate trei orașe din Europa sunt Napoli (Italia), Pancevo (Serbia) și Skopje
(Macedonia)
• Economiile dezvoltate, alături de India și China, cheltuiesc, anual, aproximativ 3.500 de miliarde
de dolari pentru bolile și decesele premature cauzate de poluare, potrivit OECD.
• Dacă nu stopăm încălzirea globală, peste 30-50 de ani putem să pierdem totul.
• Greta Thunberg de 16 ani este o activistă suedeză, care încearcă sa stopeze încălzirea globală.
Ea a protestat în fața guvernului suedez cu scopul de a fi reduse emisiile de carbon și a
protestat în fiecare zi în timpul orelor de școală, câștigînd atenție mondială. Ea a inspirat elevii
din întreaga lume să participe la greve școlare, astfel în fiecare vineri, în cele mai mari orașe din
 În conluzie: cum să stopăm poluarea și
încălzirea globală?
Aproape toţi oamenii de stiinţă implicaţi în studierea încălzirii globale și a influenţei poluării
umane sunt de acord că încălzirea globală nu mai poate fi oprită, iar obiectivul de a rămâne în
limita unei creșteri de numai 2 grade Celsius a temperaturii globale e din ce în ce mai puţin
realizabil. Însă sunt unele metode de a reduce poluarea aerului și încălzirea globală:
 Reducerea consumului de energie, prin adoptarea tehnologiilor moderne. Acest lucru este valabil în
special pentru Moldova, a cărei industrie se bazează pe tehnologii vechi.
 Înlocuirea energiei care se bazează pe tehnologia de ardere cu energia solară, energia hidraulică,
energia eoliană.
 Arderea biomasei, în special al porumbului, care în cultură se reface anual. Deși prin arderea lor
carbonul coținut în ele este eliberat în atmosferă sub formă de CO2, acest carbon provine chiar din CO2
din atmosferă.Deci arderea plantelor este un proces de reciclare a carbonului, spre deosebire de
arderea combustibililor fosili, care introduce în atmosferă noi cantități de CO2.
 Replantarea pădurilor distruse și protejarea celor existente prin crearea parcurilor naționale,
ocrotite prin lege