Poezia “Variantă posibilă” de Vasile Romanciuc fascinează prin
frecventa prezență a cuvântului “cuvânt”, iar puterea cuvântului rezidă în diversitatea interpretării cuvântului “cuvânt”. Mesajul poezie de Vasile Romanciuc este: cuvântul trebuie prețuit Observăm prezența eului liric prin formele verbale - să fiu, să mă caute și pronumele - mă, -mă, mi-. Eul liric este dornic de a da cuvântului o mulțime de sensuri , astfel se identifică prin cuvânt Sunt o mulțime de figuri de stil prezente în poezie, precum antitezele: “alb-negru” , “filozof-neștiutor” , “cerșetor-bancher”. Scopul folosirii antitezei în poezie este ca elemente antonime să scoată în evidență diferențele reciproce, demonstrând admirația sa, întrucât are o putere enormă pentru arta scrisă.
6.1 În poezia ”Chipul tău, mamă” de Grigore Vieru, poetul demonstrează
iubire pentru făptura mamei, asociind-o cu ceva ceresc și sacru. Comparația și metafora ”chipul tău ca o mie de privighetori rănite” sugerează că eul liric o vede pe mama, fragilă, micuță și se prelevă o atmosferă melancolică. Din hiperbola ” ochii tăi în care s-au întâmplat toate/ câte se pot întâmpla/ pe lume !”, înțelegem că eul liric își admiră mama întrucât ea a trecut prin multe situații dificile, însă le-a depășit pe toate. Motivul ochilor prezent semnifică lumină și percepție. ”Lacrima ta: diamant ce taie-n două oglinda zilei” relevă că lacrima mamei e rară și pură ca diamantul, însă contrar diamantului întristează pe toți. Eul liric e foarte deprimat să-și vadă mama suferind, ca și oricare copil fiind foarte empatic atunci când merge vorba de mama. Prin antiteza ” Cu două ferestre Cu două ferestre:/ Una ce dă spre viaţă, /Alta cu faţa spre moarte”, eul liric reflectă asupra faptului că mama nu mai e atât de tânără și în curând n îl va părăsi, totuși viața și moarte depind una de alta, fiind o lege al universului. În concluzie, afirm că starea de spirit dominantă este admirație față de mama, totuși cu o notă melancolică întrucât mama e bătrână și fragilă. Midland