Comentariul literar al poeziei Noapte de Magda Isanos

Magda Isanos (n. 17 aprilie 1916, Iași - d. 17 noiembrie 1944, București)

a fost o avocată, poetă, prozatoare și publicistă română. S-a născut la Iași,
ca fiică a lui Mihai Isanos și a Elisabetei (n. Bălan), doctori în medicină. A
urmat școala primară la Costiujeni, spital unde lucrau părinții ei, în
apropiere de Chișinău, iar liceul la Școala eparhială de fete din Chișinău. A
studiat la Iași (1934-1938) dreptul și filozofia; licențiată în drept, a
profesat scurt timp avocatura la Iași. Debutează în 1932, cu versuri în
revista „Licurici” a Liceului de băieți „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din
Chișinău. Una dintre poeziile sale este Noaptea.
Titlul acestei poezii contine un substantiv comun care face referire la
momentul zilei in care este surpins tabloul de natura. El sugereaza cadrul
intunecat si trist al naturii si prefigureaza sentimentele autoarei care isi
simte sufletul melancolic si trist asemenea unei nopti de iarna. In aceasta
poezie putem intalni metaforele:"umbrele culcate","crescând padurile pline
de șoapte", care umanizează cadrul natural prezentat și dau un sens uman
evenimentului ficţional; personificarea:"lucruri tainic împăcate" care
surprinde intervenţia eului liric în discursul prezentat si comparaţia:" cat
spaţiul nalte" este o modalitate de a îmbogăţi limbajul formulat cu cât mai
multe informaţii despre cadrul prezentat.  
In aceasta poezie este reflectata sosirea iernii intr-o noapte,care amorteste
pamantul,cufundandu-l intr-o stare letargica, dezamagitoare. Bucuria vietii
a trecut, iar linistea si tristetea s-au instalat in acea noapte in care timpul
s-a oprit parca in loc. Starea de spirit a poetei este una de tristete,
infiorare, singuratate si mahnire. Acum pentru ea nu raman decat
amintirile zilelor senine,asemanandu-se cu pasarile, care zgribulite intr-un
somn adanc viseaza ca inca mai zboara deasupra norilor. Dar, exista si
speranta care indeamna omul si celelalte vietuitoare sa invete sa moara
''putin cate putin'', versul fiind figurative, sensul este tot al vietii,indemnul
spre obisnuinta si supravietuire.Este vocea dvina inlantuita cu vocea eului
poetic.