Motoare termice

Motoarele termice sunt masinile care transforma energia interna a combustibililor in energie
mecanica.
Un motor termic lucrează pe baza unui ciclu termodinamic realizat cu ajutorul unui fluid.
Un ciclu termodinamic este totalitatea stărilor prin care trece un sistem termodinamic în cursul
unor transformări, începând de la o anumită stare și până când revine la aceeași stare.
Fluidul este considerat un mediu continuu în structura sa. El se deformeazǎ continuu și infinit
(curge) sub influența unui efort tangențial și dependent de forța aplicatǎ.
Întrucât, conform principiul al doilea al termodinamici, entropia unui sistem nu poate decât să
crească, doar o parte a căldurii preluate de la sursa de căldură (numită și sursa caldă) este
transformată în lucru mecanic. Restul de căldură este transferat unui sistem cu temperatura mai
mică, numit sursă rece.
 Alcătuirea unui motor
• Supapa de admisie (IV),
• Supapa de evacuare (EV),
• Pistonul (P),
• Camera de combustie (CC),
• Tija de conectare (CR),
• Roata (CS)
• Bujie (SP).
 Încă din veacul al doilea î.e.n., Heron din

Din Alexandria cunoştea forţa de expansiune a

vaporilor şi a construit chiar o turbină cu
reacţie. Invenţia lui nu a avut succes datorită

Istorie faptului că relaţiile de producţie nu erau

favorabile unei aplicaţii mai largi în practică.
          Abia în 1707, Demis Papiu
reactualizează problema şi construieşte o
maşină cu vapori pe care o instalează pe o
corabie.

Principiul de funcţionare era următorul: apa fierbea într-un cazan închis

şi vaporii treceau într-un cilindru care împingea un piston; mişcarea
alternativă a pistonului era comandată manual prin deschiderea şi
închiderea unor robinete.
Cazanul lui Thomas Newcomen Cazanul lui Denis Papin
Masinile lui Newcomen au fost folosite la evacuarea apei din mine pe parcursul a circa 60 de ani.
Mai târziu, în anul 1784, scoţianul James Watt perfecţionează maşina cu vapori, dându-i forma
definitivă sub care funcţionează şi astăzi.
          De-a lungul timpului, turbinele cu vapori s-au dezvoltat foarte mult, extinzându-se pe o
scară tot mai largă. Vaporii de abur au o masă specifică mult mai mică decât a apei şi de aceea
trebuie să intre în paletele turbinei cu o viteză mult mai mare. Această viteză ajunge uneori la 1
km/s iar presiunea la 200 Pa.
 Tipuri de
motoare:

* Cu ardere * Cu ardere
internacu ardere internă cu piston externa
•motor •motor cu abur
•motor Wankel •turbină cu abur
•turbină cu gaze •motor Stirling
•motor rachetă
•statoreactor
•pulsoreactor
Motor cu
abur Turbina cu Motor
abur Wankel

Motor Turbina cu gaze

Stirling Motor Racheta
 Motor termic cu abur

Un motor termic cu abur mult mai evoluat, cu solutii constructive principial noi, a
fost elaborate in 1784 de catre inventatorul englez James Watt (1736-1819), care
a perfectionat masina lui Newcomen. Pe parcursul a peste 100 ani, motoarele cu
abur au fost principalele masini utilizate in tehnica, apoi domeniul aplicarii lor s-a
micsorat trepat in urma inventarii unor motoare avansate. Locomotivele cu abur
s-au utilizat pina in anii ’50 ai sec. XX. In present motoarele cu abur se mai
intalnesc la unele nave maritime.
Motorul cu abur este un motor
termic cu ardere externă, care
transformă energia
termicăa aburului în lucru mecanic.
Aburul sub presiune este produs într-
un generator de abur prin fierbere și
se destinde într-un agregat
cu cilindri, în care expansiunea
aburului produce lucru mecanic prin
deplasarea liniară a unui piston,
mișcare care de cele mai multe ori
este transformată în mișcare de
rotație cu ajutorul unui mecanism
bielă-manivelă. Căldura necesară
producerii aburului se obține
din arderea unui combustibil sau
prin fisiune nucleară.
Turbina cu abur este o maşină termică rotativă motoare, care transformă entalpia aburului în energie
mecanică disponibilă la cupla turbinei. Transformarea se face cu ajutorul unor palete montate pe un rotor cu
care se rotesc solidar.
     În prezent, turbinele cu abur înlocuiesc complet motoarele cu abur datorită randamentului termic superior
şi unui raport putere/greutate mai bun. De asemenea, mişcarea de rotaţie a turbinelor se obţine fără un
mecanism cu părţi în translaţie, de genul mecanismului bielă-manivelă, fiind optimă pentru acţionarea
generatoarelor electrice — cca. 86 % din puterea electrică produsă în lume este generată cu ajutorul
turbinelor cu abur.
 Motorul Otto

Nikolaus August Otto este un inventator german, născut în Nassau. Otto a fost inventatorul primului motor
cu combustie internă care ardea în mod eficient combustibilul direct într-un piston de cameră. Deşi alte
motoarele cu combustie internă fuseseră inventate (de exemplu, de către Etienne Lenoir), acestea nu s-au
bazat pe patru timpi separaţi. Conceptul de patru timpi este posibil să fi fost deja discutat la data invenţiei
lui Otto, dar el a fost primul care l-a pus în practică.
 Motorul Wankel este un tip de motor cu ardere internă inventat de inginerul german Felix Wankel, la
care mişcarea de rotaţie se obţine nu printr-un mecanism bielă-manivelă, ci cu ajutorul unui piston rotativ de
formă triunghiulară.

     În comparaţie cu motorul cu ardere internă cu piston, avantajele motorului Wankel sunt compactitatea şi
vibraţiile mai reduse. Dezavantajele acestui motor sunt randamentul mai mic, ceea ce duce la un consum de
combustibil mai mare pentru aceeaşi putere furnizată, emisia sporită de poluanţi, ceea ce duce la necesitatea
instalaţiilor de denoxare mai complexe şi uzinarea şi întreţinerea pretenţioase, deci mai scumpe.
 Concluzi
eau: si avantaje dar
Motoarele termice
si dezavantaje, iar cel mai mare
dezavantaj reprezinta poluarea
mediului. Astfel ar trebui sa se treaca
cat mai rapid de la motoarele termice
la cele electrice care au o serie de
avantaje:
1. Poluare ZERO.
2. Fiabilitate Mare
3. Silentios
4. Randament ridicat (peste 90%)
5. Consum mic (Costul energiei
electrice consummate la 100km este
de sub 2 euro)