COMBUSTIBILI, LUBRIFIANTI SI MATERIALE

SPECIALE PENTRU AUTOMOBILE

Note de curs*

 BIBLIOGRAFIA
 1.Raicea-Stan, C., Iozsa, D., Combustibili pentru automobile, Editura Printech,
Bucuresti; 2000;
 2. Gheorghisor, M., Carburanti, lubrifianti si materiale auto speciale, Editura
Paralela 45, 2003
 3. Bataga, N. , Burnete, N. s.a. Combustibili, lubrifianti si materiale speciale
pentru automobile. Economicitate si poluare, Alma Mater 2003, Cluj Napoca;
 4. Raicea-Stan, Fratila, Gh., Indrumar de laborator, Editura Printech, Bucuresti, 1999.

* Materialul reprezinta o forma redusa a suportului de curs.

Caracteristici generale, compozitia chimica si
structura titeiului, carburantilor, lubrifiantilor
 Petrolul brut
 -combustibil lichid natural, mare diversitate (usoare-potential mare de
produse albe, peste 50%...foarte grele-produse albe sub 30%)
 Aspect: culoare inchisa cu reflexe verzui
 Amestec de HC (lichide 80-90%, gazoase, solide) + O2, N2, S,
metale
C 80…87%
H2 11…14%
O2 0,1…0,5%
N2 0,1…1,5%
S 0,04…1,5%
Metale grele 50…150 ppm Fe, Ca, Mg, Si, Al…
Titeiul. Proprietati fizico-chimice

Densitate r <0,83 usor

0,83<r<0,86 mediu
r>0,86 greu

Punctul de inflamabilitate -35…120 grade C

Puterea calorifica inferioara 11000…11500 kcal/k(46000…48000kJ/kg); benzina
10500 kcal; motorina 10000 kcal; etanol 6400 kcal;metanol 4620 kcal)
Temp de congelare -52…35 grade C
Viscozitatea la 200C 5mm2/s(algerian)…5500mm2/s (venezuelean)
Temperatura initiala de fierbere, de regula, >290C
%V distilat la 3600C variaza intre 25% si 55%
Tipuri de combustibili pentru automobile

Criterii de clasificare:
 dupa destinatie,
 dupa starea de agregare,
 dupa natura lor,
 dupa procesul de fabricatie
Compozitia pe clase de compusi

normale
saturate
ramificate
aciclice
cu o dubla legatura
nesaturate
cu 2 duble legaturi
HC cu o tripla legatura

saturate
aliciclice nesaturate
ciclice
mononucleare
aromatice
polinucleare
 GPL C3, C4

Benzine C4…C10
energetice
Motorine C11…C20

Gazoline C4…C7

Produse
derivate din
titei Benzine speciale C5…C9

neenergetice White spirit C8…C11

Petrol lampant C10…C15

Lubrifianti C20…C40

Parafine C20…C30

Bitumuri C40…C100
Hidrocarburi
Hidrocarburi aciclice saturate Ex: normalparafine
(parafine si izoparafine) normalheptanul, C7H16, CO=0
 Putere calorifica ridicata datorita cetanul, C16H34, CC=100
continutului mare de H
 Stabilitate mica la oxidare si
descompunere, rezistenta mica la Izoparafine
detonatie (parafine) Izooctanul, C8H17, CO=100
 Proportia in benzine COR 75…95 este Heptametilnonanul, CC=15
intre 55-80%

Hidrocarburi aciclice nesaturate Ex: alchene (olefine)

 Instabili la stocare, reactivitate de 50 Etena, propena
ori mai mare decat parafinele la CH2=CH2, CH3-CH=CH2
formarea smogului Alcadiene: butadiena
 Formeaza gume prin oxidare si
CH2=CH-CH=CH2
polimerizare
Alchine: etina, propina
 Se urmareste reducerea lor in benzine
HC=CH, HC=C-CH3
 Hidrocarburi ciclice saturate Ex: ciclohexanul
 Rezistenta la detonatie mai buna decat
alcanii normali (molecula mai
compacta) dar mai putin rezistente
decat aromaticele,

 Hidrocarburi aromatice Ex:

 Rezistenta la detonatie mai mare dar  Mononucleare: benzenul
puterea calorifica mai mica
 Polinucleare: naftalina

 a metil naftalina, CC=0

Compusi cu S, O, N
 S 3…7% in titei
(10 mg/kg in 2012)
 Alcoolii R-OH
 Eterii R’-O-R
MTBE
ETBE
TAME
 Poliglicoli si poliesteri
Surse si modalatati de obtinere a combustibililor
Obtinerea carburantilor din titei
- Obtinerea benzinelor component
- Obtinerea componentilor octanici
- Realizarea retetei de amestec
Procedee distilare fractionata
cracare
reformare
rafinare
Obtinerea carburantilor din gaze de rafinarie si gaze de sonda
Procedee: polimerizare, alchilare, izomerizare
Obtinerea benzinelor sintetice din chimizarea carbunilor (hidrogenare
directa p=200-700 bari, t=400-5000C; gazeificarea carbunilor->gazul de sinteza)
Obtinerea benzinelor sintetice prin transformarea chimica a metanolului
Obtinerea carburantului auto din biomase
- obtinerea metanolului prin biosinteza (fermentatie alcoolica)
- conversia etanolului in benzina (t=300-4000C, p=1-5 atm, catalizatori)
Obtinerea benzinelor auto din petrolul sintetizat din “plante energetice”
familia Euphorbiaceelor(latex ce contine HC, pana la 10% hc lichide))
Masuri pentru cresterea calitatii
combustibililor

 Reformularea benzinelor
 Desulfurizarea carburantilor (motorina)
 Generalizarea utilizarii aditivilor
Caracteristicile fizico-chimice si de
exploatare ale combustibililor
 Caracteristici care influenteaza procesele
termodinamice din motor

 Caracteristici impuse de necesitatea de a realiza o

uzura redusa si durabilitate crescuta

 Caracteristici care influenteaza alimentarea motorului

cu combustibil, transportul, depozitarea si
manipularea acestuia
Caracteristici care influenteaza procesele
termodinamice din motor
Volatilitatea carburantilor
 Definitie: Tendinta unei substante de a trece din stare lichida in stare de vapori in
anumite conditii de temperatura si presiune
 Depinde de:
 - conditiile atmosferice: temperatura, presiune, altitudine
 - constructia vehiculului: amplasarea unor componente ale sistemului de alimentare
in vecinatatea zonelor calde ale motorului
 - masa moleculara, natura si proportia componentelor
 Influenteaza: ……….
 Volatilitatea se apreciaza prin:
Curba de distilare (compozitia fractionata)
Presiunea de vapori
Temperatura de inflamabilitate
(Raportul V/L)

Indice de volatilitate VLI=PVR(mbar)+7xE70 (%)

Determinarea compozitiei fractionate
Curba de distilare
Curbe de distilare pentru: 1-benzina de aviatie; 2-benzina auto; 3-withe
spirit; 4-petrol lampant; 5-petrol pentru tractoare; 6-motorina
Raportul V/L

ASTM D2538

 Se masoara
volumul de vapori
format la presiune
atmosferica la o
temperatura de
testare specificata
Presiunea de vapori Reid (PVR)

 Presiunea de vapori a benzinei

determinata prin metoda si cu
aparatul Reid

 Grad de evaporare
 Tendinta de a forma dopuri
 Pierderi in transport si manipulare
Punct de inflamabilitate
 Temperatura cea mai joasa la care
vaporii de la suprafata unui
combustibil la presiune atmosferica
normala se aprind in contact cu o
flacara

 Benzine<21C
 Petrol lampant 21-65C
 Motorine 65-140C
 Influenta volatilitatii benzinei asupra functionarii
motoarelor cu aprindere prin scanteie
 Influenta volatilitatii motorinelor asupra
performantelor motoarelor cu aprindere prin
comprimare
 Corelatii intre curba de distilare si performantele mas

 Cu cat t50 mai redusa

-cu atat omogenizarea amestecului mai buna
- scade durata de incalzire a motorului
- scade timpul de accelerare
- scade consumul de comb in perioada incalzirii motorului
t90
dilutie, depuneri, gume
Influenta volatilitatii motorinelor asupra performantelor
motoarelor cu aprindere prin comprimare
 Compoz fract influenteaza:
 durata vaporiz,
 durata intarzierii la aprindere, formarea amestecului (timp)
 Calitatea amestecului (omogenitatea creste cu cresterea volatilitatii)
Arderea
 Injectie directa: volat crescuta=>mataua jetului se formeaza mai repede
 Volatilitate scazuta=> picaturi in contact cu peretele=>diluare ulei, calamina,
consum>
Volatilitate ridicata=> vaporizare rapida si in cantitate> =>crestre brusca a
p,t=>funct violenta a motorului=>solicitari>=>uzura>
Volatil scazuta=>ardere incompleta=>depuneri in motor, fum in evacuare
Pulverizare (motorine grele)->picaturi cu acelasi diametru dar timp mai mare
pt vaporizare->mot cu camera separata preardere->camera ppala->cb sub
forma de picaturi
Tf creste=>cons cb creste
Fractiuni grele in procent ridicat=>pulverizare, penetaratia, unghiul de
dispersie
Influenta volatilitatii combustibililor asupra emisiilor din evacuare
(influenta acesteia este mica in comparatie cu cea a arhitecturii vehiculului)

 Procentul crescut de hidrocarburi grele =>cresterea emisiilor poluante

 Scaderea temperaturii t 90% =>reducerea emisiilor de hidrocarburi dar si o
usoara crestere a NOx
 Scaderea temperaturii ambiante => efect dramatic atat asupra emisiilor de CO cat
si a celor de hidrocarburi (cresc cu scaderea temperaturii) , efect mic asupra
emisiilor de NOx.

Influenta volatilitatii combustibililor asupra proprietatilor lubrifiantului

 Diluarea uleiului din carter si cresterea depunerilor din camera de ardere

- Diluare ulei, deteriorare proprietati lubrifiant
- Cresterea frecarilor
- Uzura
- Depozite in camera de ardere, admisie (suprapunerea deschiderii
supapelor)
Puterea calorifica
 Puterea calorifica=cant de caldura care se degaja prin
arderea completa a unei unitati de masa/volum de comb
[kJ/kg],[kcal/kg]
 Puterea calorifica superioara=…arderea comb in
calorimetru
 Puterea calorifica inferioara=…prin arderea unui comb in
conditii reale cand vaporii de apa raman necondensati
 Punctul de inflamabilitate=temp minima, la presiune
atmosferica la care amestecul aer-cb se aprinde pentru
prima data in contact cu o flacara