Papaleț Mihaela

8402a

Diagnosticarea etanșeității camerei de ardere a

motoarelor cu ardere internă pentru autovehicule

1. Fundamentare teoretică

Pentru o funcționare cât mai bună a motorului cu ardere internă, trebuie ca etanșeitatea
camerei de ardere să fie cât mai bună, în perioada în care supapaele sunt închise.

Modul în care acest lucru este realizat, are influențe directe asupra:

-performanțelor energetice și economice ale motorului;

-comportării lui din punct de vedere al poluării mediului ambient.

Nivelul de asigurare a etanșeității camerei de ardere depinde de starea tehnică a
următoarelor piese componente ale motorului:
-grupul piston-segmenți-cilindru;
-cuplul supapă-scaun supapă;
-chiulasă și garnitura de chiulasă.
O etanșare perfectă a camerei de ardere nu poate poate fi realizată având în vedere
caracteristicile constructive ale segmenților, precum și jocul dintre piston și cilindru. Odată cu
utilizarea motorului, în timp, uzarea pieselor în mișcare conduce la o înrăutățire continuă a
etanșeității.

2. Aparatură folosită
Verificarea etanșeității camerei de ardere se poateefectua prin mai multe metode, dintre
care cel mai utilizate în diagnosticarea automobilelor sunt următoarele:
- determinarea presiunii realizate la sfârșitul procesului de comprimare, motorul fiind
antrenat de către electromotorul de pornire;
- determinarea scăpărilor de aer comprimat introdus în camera de ardere când echipajul
mobil se află în poziția corespunzătoare P.M.I și supapele sunt închise;
- determinarea scăpărilor de aer la aplicarea unei depresiuni în camera de ardere pentru
aceeași poziție a echipajului mobil;

Aparatura folosită în acest laborator a fost standul FSA 740 BOSCH ce cuprindea mai
multe aparate, printer care și următoarele:
- Clește inductiv
- Traductor de temperatură
- Clești pentru tensiunea bateriei și pentru turație
- Cleste de 30A
- Furtun pentru citirea presiunii pneumatice
- Interfața OBD

1
Papaleț Mihaela
8402a

3.Modul de lucru
În cadrul laboratorului s-au efectuat 4 măsurători. Acestea realizându-se pe un autoturism
Opel Astra H.
4. Rezultate și concluzii

METODA CURENTULUI ABSORBIT DE DEMAROR LA ACȚIONAREA

MOTORULUI- folosirea softului FSA-Acumulator Starter.

Etape:
- Se conectează cleștele de măsurare electrică de 1000A la borna minus (B-);
- Se întrerupe alimentarea (se deconectează pompa de alimentare, se scoate siguranța
24);
- Se închid toți consumatorii;
- Se conectează cleștii la bornele „+” și “-“ ale bateriei pentru a determina turația;
- Se măsoară temperature uleiului.

Încercarea 1.

Rezultatele primei incercări se pot observa în imaginea de mai jos:

2
Papaleț Mihaela
8402a

În imagine se pot observa informații referitoare la turație (206 rot/min), temperatura

uleiului ( 41°C), tensiunea acumulatorului (9.5 V), curent starter (-218A). Totodată ne sunt
prezentate și valorile nominale minime, respectiv maxime corespunzătoare fiecărei informație în
parte.
Valorile afișate în partea stângă a ecranului, nu sunt valorile exacte ale compresiei
cilindrilor, deoarece nu se știe exact ordinea cilindrilor, iar metoda este una calitativă. Ceea ce ne
interesează este sa nu apară diferențe mari între valori.
În graficul din partea dreaptă a ecranului sunt prezentate valorile curentului, oscilațiile
tensiunii înregistrate la pornire. Valoarea minimă aparține încercării de rotire a arborelui cotit
când nu se întâlnește nicio forță rezistentă. Dacă crește forța rezistentă, crește curentul absorbit
de demaror și rezultă faptul că trebuie o valoare mare de curent pentru a învinge rezistențele.

Încercarea 2.

Rezultatele încercării nr. 2 sunt prezentate în imaginea de mai jos :

3
Papaleț Mihaela
8402a

Încercarea 3.
Pentru realizarea încercării nr. 3, cleștele s-a pus la borna pozitivă a bateriei (B+) și s-a observat
ca nu apar diferențe.

2. Folosirea interfeței OBD- softul ES [tronic].

Etape:
- se repune joja de ulei;
- se pune la loc siguranța 24;
- se introuce VIN-ul autovehiculului;
- se alege „DIAGNOSTICARE” -> REPARAȚIE -> COMANDA MOTOR -> TEST DE
FUNCȚIONARE, iar pe ecran ne sunt afișate 4 metode pentru determinarea etanșeității camerei
de ardere, dintre care se vor efectua 3.

METODA 1.
Metoda testului de compresie.

După ce se ponește (lansează) testul, se pune contactul și se apasăa tasta F5, după care se
încearcă pornirea motorului, dar acesta nu pornește, deoarece alimentarea a fsot întreruptă de
către calculator.
În imaginile de jos, se pot observa turațiile celor 4 cilindri ai motorului. De această dată,
ordinea cilindrilor se cunoaște.

4
Papaleț Mihaela
8402a

Din imagine se poate observa că variația turației este foarte mică, rezultă etanșeitatea
camerei de ardere. Cu cât turația este mai mică, cu atât etanșeitatea este mai bună.

METODA 2.
Metoda comparației turațiilor la mersul în gol

Pentru efectuarea acestei metode, motorul trebuie să fie pornit și să funcționeze la 800
rot/min.
În imaginea de mai jos se poate observa turațiile celor 4 cilindri ai motorului.

5
Papaleț Mihaela
8402a

În cadrul acestei metode, în timpul funcționării motorului nu se ia în considerare forța

pistonului în cursa spre PMI. Se consideră turația determinată de presiunea din camera de ardere
pentru fiecare cilindru.
Etanșeitatea este bună dacă avem presiune în camera de ardere, ceea ce rezulă o viteză
mai mare a pistonului.
Cu cât turația este mai mare, cu atât etanșeitatea este mai mare.
În acest caz, se observă că la cilindrul 2 avem o turație scăzută datorată etanșeității slabe din
camera de ardere. Acest lucru se manifestă datorită pierderilor de presiune ce apar pe cursa de
destindere a pistonului. Rezultatele apar în urma interpretării mai multor parametrii de stare.

METODA 3.
Metoda- Comparație cantități (cantitățile corectate de injecție)

Pentru efectuarea acestei metode, trebuie sa fie respectate câteva indicații, cum ar fi:
Această metodă nu ne dă informații strict legate de etanșeitatea camerei de ardere. Este o
metodă folosită pentru diagnosticarea globală a sistemului de injecție. (ex. pentru diagnosticarea
injectoarelor).
În timpul efectuării măsurătorilor prin această metodă, turația se ține constantă și se introduce
aceeași cantitate de combustibil. Dacă scade turația, se adaugă combustibil.
În timpul efectuării măsurătorilor, motorul trebuie să fie cald.
După pornirea testului, pe ecran ne apar factorii de corecție pentru fiecare cilindru în parte.
Rezultatele obținute se pot observa în imaginea de mai jos.
6
Papaleț Mihaela
8402a

Din imagine se poate observa că la cilindrul nr 2 se mai adaugă o cantitate de

combustibil, în timp ce la cilindrul nr. 4 se scoate o cantitate de combustibil. Rezultă că la
cilindrul nr.2 este o lipsă de etanșeitate.
Dacă măsurătorile au fost realizate înainte ca motorul să ajungă la temperatura nominală,
rezultatele sunt influențate.

În concluzie, metodele folosite în acest laborator au fost metode calitative ce

aproximează rezultatele, efectuându-se niște determinări indirecte ale etanșeității camerei de
ardere.