Unsori lubrifiante

Compozitie: Ulei lubrifiant+agent de ingrosare

Utilizate in zonele in care lubrifiarea cu ulei nu este posibila (uleiurile nu
pot fi retinute, cand e necesara o cant mica de lubrif, cand sarcina
se aplica cu soc, cand cant de caldura ce treb eliminata e mica)
Agenti de ingrosare sau gelifianti:
Constituie faza solida(reteaua), pot fi organometalici, organici sau
anorganici, se prezinta ca un ameste neuniform de fibre sau ca o
dispersie solida pulverulenta
De concentratia si natura acestor agenti de ingrosare depinde
consistenta unsorii
• Sapunuri de Na, Ca(8%), Ba, Li(40-45% pe piata), Pb
• Sapunuri complexe de Na, Ca, Al (0,5%)
• Polimeri cu masa moleculara mica (polietilena, polipropilena,
poliuretani..)
• Gelifianti anorganici, care se utilizeaza in proportii >20% pt
prepararea unsorilor infuzibile.
• Unsori pe baza de sapun de litiu
40-45% pe piata mondiala, comportare buna la temperaturi ridicate, pct de
picurare intre 180 si 2000C, stabilitate mecanica buna, rezistenta la apa
• Unsori pe baza de sapun de calciu
Cca 8% din piata mondiala, in regresie
• Unsori pe baza de sapun de Al (mai putin de 0,5%)
• Unsori pe baza de sapun de Na, (pentru aplicatii speciale)
din ce in ce mai putin utilizate
• Unsori pe baza de sapunuri mixte (litiu si calciu)
• Sapunuri complexe( combinare de sapunuri cu masa moleculara
mica cu cele cu masa moleculara mare)=> rezistenta la temp >2000C
• Fara sapun (ex: pe baza de poliuree si bentonita), de obicei scumpe,
unsorile complexe pot oferi aceleasi performante la un pret mai mic
Medii de dispersie: uleiuri minerale, lichide lubrifiante de sinteza, uleiuri
siliconice
Aditivi: antioxidanti, anticorozivi, antiuzura, pentru rezistenta la presiune
ridicata
 Caracteristicile fizico-chimice si de
exploatare ale unsorilor
• Omogenitate (sa nu prezinte urme de sapun nedizolvat, impuritati
mecanice sau bule de aer vizibile)
• Punctul de picurare (temp la care din masa unsorii consistente se
detaseaza prima picatura – metoda Ubbelohde.
• Penetratia
• Protectia anticoroziva
• Compatibilitatea cu cauciucurile
• Compatibilitatea cu alte unsori (fig.10)
• Domeniu de temperatura pentru utilizare (cu 30-400C
sub temp de picurare)
• Stabilitatea coloidala (propr de a rezista impotriva
distrugerii ireversibile a structurii spatiale si separarii
uleiului), se expr in g ulei separat/100g unsoare
• Stabilitatea la malaxare (pastrarea consistentei unsorii)-
depinde de sapunul utilizat
Test pentru masurarea Penetratiei
• STAS 42 (ASTM D -217)
• Penetratia se masoara la 25oC lasand un con
sa patrunda liber in unsoare timp de 5
secunde.
• Penetratia dupa malaxare se masoara
imediat dupa ce proba a fost supusa la 60 de
malaxari, intr-un malaxor standard.
Rezultatele se exprima in zecimi de mm.
• Sta la baza clasificarii NLGI
Clasificarea unsorilor dupa destinatie:
• lubrifiante (multifunctionale, pentru
rulmenti, de uz general)
• de protectie (impotriva coroziunii-
vaselinele)
• de etansare (vaseline si unsori)
• pentru marirea coeficientului de frecare
(pentru curele si cabluri speciale)
• (Nu disipa eficient caldura!)
 Clasificare unsori consistente
• Recomandarile NLGI (National Lubricating Grease
Institute)
A) pentru lubrifierea elementelor de sasiu
NLGI-LA – vehicule supuse la servicii blande, se oprereaza
frecvent relubrifierea
NLGI –LB – pentru vehicule supuse la servicii moderate si
chiar severe
B) Pentru lubrifierea rulmentilor roata
NLGI-GA –pt vehicule supuse la servicii blande
NLGI-GB – pt vehicule supuse la servicii blande si
moderate
NLGI-GC – pentru vehicule supuse unor servicii severe si
la temperaturi ridicate
Unsori multifunctionale (ex: NLGI-GC-LB)
Compatibilitati si incompatibilitatile unor unsori consistente
B-buna, la limita, C-compatibile, I-incompatibile
Parametrii urmariti in alegerea unei unsori

• Performante de ungere (protectie antiuzura)

• Stabilitate mecanica
• Limitele intervalului de temperatura
• Rezistenta la apa
• Rezistenta la coroziune
• Rezistenta la oxidare sau degradare chimica
• Compatibilitatea cu garniturile si materialele care intra in
componenta lagarelor
• Pompabilitatea
Diam.int…………………....60 mm,
Diam. Ext………………...110 mm.
Temperatura de lucru ……80 0C,
Viteza de rotatie a lagarului(N)..3000 rot/min,
Rulment radial cu bile 6212.
Calcul diametrului mediu
dm = (60+110)/2 = 85 mm
Calculul produsului dmN
dmN = 85x3000 =255 000
mmxrot/min
 Simbolizarea unei unsori romanesti

• Simbolul destinatiei:
• UM-unsoare multifunctionala; RUL-pentru rulmenti
• Natura sapunului: Li, Ca, Na
• Punctul de picurare minim asigurat: 750, 1800…;
• Consistenta: 2,3,4…
• Gradul special de aditivare: EP-extrema presiune, G-grafit; M-MoS2

Exemple de simbolizari:
U100Ca4;
UM170LiCaPb2,
UM185Li2EP
 Substante generatoare de pelicule lubrifiante
persistente solide
• Substante care, datorita dispozitiei particulare a atomilor in reteaua
cristalina, cliveaza usor dupa o anumita directie;
• Depuse pe suprafata unei cuple de frecare, formeaza, dupa un timp de
functionare, filme cu o structura interioara in care straturile cu densitate
maxima de atomi sunt orientate paralel cu suprafata
Grafitul
- planuri paralele ale atomilor de carbon dispusi intr-o retea hexagonala
- anizotropie (sub actiunea unor forte relativ slabe se va produce deplasarea
planurilor cu densitate mare a atomilor de carbon)
- Dependenta coeficientului de frecare de componenta atmosferei gazoase
inconjuratoare, coeficientul de frecare scade in prezenta unor cantitati
reduse de vapori de apa
- folosirea sub forma de film solid este limitata de stabilitatea termica relativ
redusa si de dependenta coeficientului de frecare de compozitia gazoasa a
atmosferei
- utilizat direct sau sub forma de suspensie coloidala
 Grafitul

Structura grafitului
Fullerena C60 (forma stabila de carbon pur)
-pulbere negra care sublimeaza rapid la o temp in jur de 4500C si se dizolva
intr-o gama larga de solventi organici nepolari (ex: toluen sau benzen);
solubila la temp camerei, stabila in aer; cand sublimeaza produce o pelicula
colorata in galben-auriu cu o aderenta excelenta la o gama de substraturi;
dens=1,7g/cm3; isi pastreaza structura cristalina initiala pana la presiuni de
cca 16 GPa

Structura fullerenei
• Fulerenele sau "C60" = o clasa de compusi de atomi de carbon, care
prezinta per ansamblul structurii fie forme sferice de tip dom geodezic
(C60, C540) sau forme cilindrica de "tip cusca" (nanotuburile). Aceasta
clasa de substante este considerata, alaturi de carbonul amorf, grafitul si
diamantul, o forma alotropica distincta a carbonului. Din punct de vedere al
legaturilor chimice dintre atomii de carbon constitueti, fulerenele sunt
inrudite structural cu grafitul.
• Numele lor provine de la numele americanului R.B. Fuller,creatorul domului
geodezic. (Desi au fost descoperite de Harold Kroto, Richard Smalley si Robert Curl in 1985 la
Rice University in Kroto, in 1996, Smalley si Curl au primit pentru aceasta Premiul Nobel pentru
chimie.)
• Principalul reprezentant al clasei este fulerena C60, care are 60 de
atomi de carbon aranjati intr-o structura icosaedrica.
• (Icosaedrul este un poliedru format din 12 fete pentagonale si 20 de fete hexagonale. Structura
este extrem de asemanatoare cu cea a unei mingi de fotbal moderna, al carui design a fost total
inspirat de domul geodezic a lui Fuller. C60 este cea mai mica fulerena stabila (cu fete
pentagonale non-adiacente si alternativ hexagonale)).
• nanotuburile de carbon = o clasa de compusi strans inruditi, practic fulerene
mult alungite, sunt descoperite dupa 1991 de catre japonezul Sumio Iijima,
specialist in microscopie electronica.
Bisulfura de molibden (MoS2)
- Cristale negre cu aspect metalic
- Stabilitate chimica si termica
- Structura cristalina tip hexagonal

Modalitati de utilizare
Filme uscate
- frecarea suprafetelor metalice cu pulbere de MoS2
- batoane lubrifiant
Metoda de tratament a suprafetelor inainte de montaj, dupa reparatii, lubrifierea
unor ansambluri cu miscare ocazionala, in medii agresive si la temperatura
inalta
- suspensii de MoS2 (in lichide volatile, care dupa pulverizare se evapora)
Pentru acoperirea suprafetelor greu accesibile
- concentrate de substanta activa sub forma de paste (se aplica cu pensula)
Lacuri
- MoS2 in rasini sintetice sau alti lianti-permit realizarea unor filme aderente de
grosime variabila prin stropire, inmuiere, vopsire
Inglobarea in materiale compozite
Adaos in concentratii sub 1% in lubrifiantii de angrenaje si, in concentratii ceva mai
mari in uleiurile de aschiere
• Materiale noi : lubrifianti solizi cu structura lamelara utilizand wolfram, vanadiu,
niobiul, tantalul, hafniu – coeficienti de frecare < grafit si MoS2
Materiale macromoleculare PTFE, FEP
- teflon TFE:politetraetilena florurata PTFE;
- teflon FEP: etilenpropilena florurata;
PTFE-material cu aspect alb, ceros, fara miros; neinflamabil, nu se dizolva in
nici-un solvent uzual, perfecta stabilitate termica, utilizabil in intervalul
-270-2600C; proprietati tribologice remarcabile, coef de frecare 0,01,
- folosit in realizarea de materiale de lubrifiere generatoare de pelicule
lubrifiante persistente (SLICK 50, Tufoil Engine Treatment..)
- Peliculele de PTFE
- sunt inglobate in diferite proportii, destinate a fi folosite ca atare sau in
amestec cu uleiuri minerale uzuale, se depun (cataforeza) pe suprafetele
metalice care vin in contact cu uleiul, intr-o pelicula extrafina – 1-2 mm,
izolatoare, cu urmatoarele avantaje, in cazul motoarelor:
- reducerea frecarilor,
- reducerea uzurii,
- reducerea temperaturii de functionare,
- reducerea consumului de cb,
- reducerea consumului de ulei, reducerea emisiilor poluante
- protectie anticoroziva
Alte materiale generatoare de pelicule lubrifiante solide
- nitrura de bor, BN, inclusa in rasini cu care formeaza pelicule
lubrifiante cu capacitate portanta buna si cu o rezistenta termica
excelenta
-nitrura de carbon, CNx, coeficient de frecare<0,16, ca lubrifiant
formeaza o pelicula foarte dura si rezistenta la uzura
- lubrifianti pentru suprafete ceramice:
- 50-95% floruri de pamanturi rare, sub forma de pudra, cu un
diametru<50mm intr-un liant mineral sau organic (floruri de ceriu,
lantan, gadoliniu);
- coef de frecare variabil: la 10000C se asigura un coef de frecare
de 0,18 dupa 5 min, de 0,12 dupa 30 min si de 0,06 dupa 60 min la
o viteza de alunecare de 0,1m/s si o sarcina normala de 1000N
- Ex: Firma Lubrizol: azotura de siliciu(Si3N4), carbura de siliciu
(SiC), titanat de Al(Al2O3TiO2)
 Produse speciale generatoare de pelicule lubrifiante persistente

- Se introduc in lubrifiant dar trateaza metalul si nu se elimina la golire,

continuiand eficacitatea
Avantaje: reducerea consumului de benzina si ulei, diminuarea poluarii,
imbunatateste pornirea la temp joase, reducerea zgomotului, scaderea
temperaturilor de functionare
- Unele produse sunt indicate a se introduce separat in orice ulei mineral sau
de transmisie(SLICK50, GST, STP, QMI, Tufoil)
- altele sunt componente ale unor uleiuri speciale utilizate o singura data (Lub
ECO, MOTOR ECO…)
-Dura Lube, Metabond-M, STP-XEP2
Mod de actiune: pe suparfetele supuse fracarii apar ionizari care favorizeaza
depunerea diferitelor particule din materiale sintetice speciale sau adsorbtia
componentelor active. => straturi de molecule puternic adsorbite + netezire
a suprafetelor
Alte produse de lubrifiere cu componente solide

Remetalizantii: etansarea cilindrilor, cresterea compresiei, ameliorarea

performanelor motorului,
- microparticule de Cu, Pb si Ag incorporate in lubrifiant; (Performante
discutabile; se pune la indoiala capacitatea particulelor din
suspensia de ulei de a adera la suprafete grase supuse frecarii
intense, in plus, particulele metalice pot cataliza reactiile de oxidare)
Symbol Ceramic – produs sintetic 100% (PAO si esteri) – inglobeaza
sarja solida din material ceramic (microbile, microcilindrii de ordinul
micronilor-efect de rulment); mai usoare decat metalele, raman in
suspensie; realizeaza un film foarte rezistent care se interpune intre
piesele aflate in miscare relativa; dimensiunile particulelor ceramice
foarte mici, nu colmateaza filtrul
- Producatorul: Rezista fara degradare pana la 10000C
 Avantajele peliculei lubrifiante persistente

- imbunatateste coeficientul de frecare;

- penetreaza microporii suprafetelor metalice, se separa de uleiul care
le serveste ca purtator, nu cresc volumul total de lubrifiant odata ce
s-au fixat pe suprafete
- protectie antioxidare, anticoroziva
- protectie impotriva uzurii, asigura filmul minim de lubrifiant in
conditii severe
- reduce temperatura de utilizare a elementelor mecanice
- amelioreaza performantele motorului
- se comporta bine in cazul contaminarii cu apa, lichid antigel,
solventi, combustibil
- reduce actiunea contaminantilor asupra suprafetelor tratate
FLUIDE SPECIALE
Fluide pentru transmisii: (satisfac nevoi diverse la autoturisme, vehicule
comerciale, echipamente industriale si tractoare agricole)
Functii:
- de lubrifiere,
- de racire,
- de prevenire a coroziunii,
- de rezistenta la oxidare
Fluide pt transmisii automate, denumite adesea ATF(Automatic
Transmission Fluid),
fluidele DEXRON II (1972) B,C,D,E, III (pt GM),…VI(2005) la GM
fluidele Ford de tip Mercon (V-lubrifiere pe viata) si fluidele de tip F(pt
Ford);
Fluidele Allison C2,C3,C4, destinate cutiilor de viteze Allison si altor
cutii hidraulice pt vehicule industriale
Fluide pt cutii de viteze, diferentiale si circuite hidraulice (tractoare
industriale si agricole dotate cu cutii de viteze cu comanda asistata)
Comparatie: Fluidele ATF preconizate de constructorii europeni,
DEXRON II
Romania – TA32

Proprietati de frecare la lichide ATF

0,25
Coeficient de frecare

0,2

0,15 Dextron II
Ulei de baza
Ford tip F
0,1

0,05
0 5 10 15 20 25 30
viteza de alunecare, cm/s
LICHIDE DESTINATE RACIRII MOTOARELOR
Cerinte:
- punct de congelare scazut
- punct de fierbere cat mai ridicat
- stabilitate fizica si chimica la temperaturi ridicate
- protectie contra coroziunii
+
- sa nu atace conductele, racordurile din cauciuc, plasticele, vopselele
- sa fie reciclabile sau biodegradabile
- conductivitatea termica si caldura specifica sa fie ridicate
- sa nu spumeze prin agitare in prezenta aerului in timpul functionarii
- sa nu formeze depuneri solide
- sa nu fie toxic, exploziv sau inflamabil
Compozitia lichidelor de racire:
1.Componenti de baza:
- Etilen glicol
- Propilen glicol
- Glicerina
- Apa deionizata sau apa demineralizata
2. Aditivi
- inhibitori de coroziune (cateva procente)
- inhibitori organici ( acizii carboxilici )-”long life”
- inhibitori pe baza de silicati
- inhibitori traditionali pe baza de nitriti, amine si
fosfati
3. Coloranti
LICHIDE DE FRANA
Cerinte:
- punct de fierbere ridicat si cat mai constant pe intreaga durata de folosire
- viscozitatea la rece cat mai redusa si la cald cat mai mare
- compresibilitate redusa si pe cat posibil independenta de presiune si
temperatura
- protectie anticoroziva fata de piesele metalice din instalatia de franare
- proprietati de lubrifiere bune
- compatibilitate cu elastomerii
- solubilitate redusa a gazelor (pentru a evita formarea spumei, spuma
odata formata sa dispara repede)
- miscibilitate buna cu adaosurile care-I imbunatatesc proprietatile
- sa nu se descompna catalitic sau sa polimerizeze sub influenta
particulelor fine continute in sistem
- stabilitate la oxidare la toate temperaturile
- sa nu atace vopseaua si sa fie indepartat usor
- toxicitate redusa
Ex de compozitie lichide de frana (baza de):
- alcool izopropilic
- ulei de ricin
- glicerina
- eter
- poliglicoli
- siliconi
- ulei mineral (! Materiale de etansare)
- eteri silicati
SPECIFICATII DOT(Departament of Transport) si SAE
Normele DOT si SAE contin exigente minimale referitoare
la:
- toleranta la apa,
- pH,
- stabilitatea la temp inalta,
- stabilitatea chimica,
- coroziunea metalelor,
- evaporarea, compatibilitate,
- rezistenta la oxidare a cauciucurilor,
- viscozitatea la temp joase

DE RETINUT: Prin compozitia lor pe baza de siliconi,

fluidele DOT5 nu sunt compatibile cu fluidele DOT 3,
DOT 4 si DOT5.1, precum si cu cele minerale
Fluidele DOT3,DOT4 si DOT 5.1 sunt compatibile intre ele
DOT 5- lichid de frana pe baza de ulei siliconic
Avantaje:
• lipseste higroscopicitatea
• comportament foarte bun vascozitate/temperatura
• Compatibil cu calitatile conventionale ale elastomerilor
• Punct de fierere ridicat
• Corozivitate scazuta
• Durata de viata mare
Dezavantaje:
• Compresibilitate ridicata mai ales la temp si presiuni mari
• Capacitate de dizolvare a aerului mare
• Nu absoarbe apa
• Pret de cost ridicat