RESTAURARI PROTETICE METALO-CERAMICE

Dan Violeta Cristina, grupa 3, an IV, Medicina Dentara

CERAMICA DE PLACARE
Ceramicile de placare sunt alcatuite din amestecul a doua tipuri de materiale sticloase-
unul cu temperatura joasa de sinterizare si unul cu modul de expasiune ridicat din
leucita cristalina cu o simetrie tetragonala.

Dupa arderea in laborator, ceramicile dentare contin 20 % din volum sub forma de
leucita tetragonala dispersata in matrice vitroasa. Structura matricii vitroase este o retea
aleatorie de silicon si oxigen. In aceste conditii punctul de topire este extrem de ridicat.

Caracteristicile ceramicilor de placare

 densitate: 2,2 - 2,4 g/cm3 (smalt: 3g/cm3)

 temperatura de ardere 900-980C
 componente principale: feldspat, cuart, caolin
 adaosuri: K3PO4, K2CO3, Na2CO3 – scad temperatura de ardere
 alte adaosuri: oxizi metalici: Fe – roşu; In – negru; Cu – verde: Ag – portocaliu;
Sn – alb; Ti – galben; Mn - violet
 lichid – apă distilată, alcool; cu amidon, zaharoză, glucoză = lianţi; coloranţi
organici – pentru diferenţierea straturilor ceramice în etapa modelării tipuri de
ceramica.

Tipuri de ceramica

 OPAC: mascheaza culoarea aliajului metalic si realizeaza legătura chimică între

porțelan și metal
-grosimea acestuia nu trebuie să depășească 0,1 mm
-cu rol de opacifiere : oxidul de zirconiu, oxidul de titan coroborate cu alumina, pentru a
bloca culoarea mai inchisa a metalului oxidat
-poate suferi fisuri în timpul arderii dar rămâne relativ stabil dimensional
-se comercializează sub formă de pulbere sau pastă
-nu se folosesc instrumente de metal la amestecarea pulberii cu lichidul pt. a nu risca
contaminarea
-dupa ardere opacul trebuie sa aibă aspect de ”coaja de ou”
Mici cantitati de oxid de zirconiu si oxid de titan, actioneaza ca agenti de
opacificare.
  MASA CERAMICĂ:
-se alege în general în funcțíe de culoarea viitoarei coroane
-se folosesc ceramici speciale în zona de colet si incizal
-inainte de aplicarea unui strat întotdeauna suprafața se umidifică cu lichidul specificat
de producator
-se ține cont de faptul că prin arderea masei ceramice se produce o scădere
volumetrică curpinsă între 27% și 45% la prima ardere
-Masa ceramică se modelează ușor supraconturat- tipic masa scade cu 0,6mm
incizal și cu 0,5 mm în zona medie vestibulară
-Se lasă la uscat între 6-10 minute- altfel vaporii de apa la temperatura din cuptor fac
masa ceramica sa ”explodeze”
-după ardere se prelucrează cu discuri abrazive în special în zona ambrazurilor
Contractia ceramicii:
-fără condensare: 20 - 35%
-cu condensare manuală: 18%
-cu vibrare mecanică: 12%

Metode de condensarea a maselor ceramice sinterizabile

Pentru a se reduce la maxim contractia de sinterizare, este necesara alaturi de alti

factori, o condensare cat mai eficienta, prin care se urmareste eliminarea surplusului de
lichid din pasta de portelan.

1. Metoda vibrarii
2. Metoda aplicarii spatulei
3. Metoda gravitatiei
4. Metoda presarii/sugativarii
5. Metoda aplicarii periei

 Aplicarea opacului:
-se agita sticla de pulbere de opac pentru particulele de diferite marimi sa se disperseze
-se disperseaza o cantitate mica de pulbere pe o placuta de sticla, se adauga o
cantitate mica de lichid si se amesteca. Nu se folosesc onstrumente metalice datorita
riscului de contaminare. Consistenta obtinuta trebuie sa permita mentinerea picaturii
cateva secunde pe varful spatulei.
-substructura metalica oxidata, se umecteaza cu o picatura de lichid, apoi se aplica
cantitati mici de opac cu o pensula. Capa se tine cu pensa hemostatica.
-se utilizeaza vibratii de intensitate mica pentru a facilita dispersia materailului in strat
subtire. Excesul de lichid se indeparteaza cu servetel
- se aplica un al doilea strat, se evita umectarea in exces deoarece acesta produce
alunecarea masei de opac in zonele concave- jonctiunea smalt-cement
- se verifica interiorul capei si colereta metalica si se indeparteaza opacul sau pulberea
care a alunecat la acest nivel.
- se aseaza capa in fata cuptorului pentru cateva minute pentru ca lichidul sa se
evapore.
-dupa prima ardere capa se scoate din cupot si se lasa la racit la temperature camerei.
Culoarea intial galbena se transforma in alb opac la racire. Se inspecteaza capa si se
cauta fisuri, care se corecteaza cu un al doilea stratde opac.
-dupa a doua ardere aspectul capa trebuie sa fie uniform acoperita, cu aspect de “coaja
de ou”, fara extinderi pe suprafetele integral metalice

 Aplicarea portelanului dentina si smalt:

-se folosesc nuante diferite de ceramica, unele cu efect de opacifiere mai intens acolo
unde este nevoie de tansluciditate mai scazuta
- se poate aplica o tehnica de cut-back, similara celei folosite in machetare, pentu
fabricarea unei fatete cu o margine incizala mai translucenta.
1. Se disperseaza pulberile pentru cervical, corp, incizal, pe o placuta de sticla. Daca se
foloseste aceeasi placa folosita pentru opac, se impune indepartarea oricarui reziduu
inaintea inceperii procesului.
2. Se amesteca pulberile cu cantitatea de lichidul/apa distilata recomandata. Volumul de
lichid pentru aceste amestecuri trebuie sa fie la fel ca si in cazul opacului. Se pot folosi
lichide cu formule speciale care permit manipulare de mai lunga durata decat lichidele
care contin glicerina.
3.Se umezeste stratul de opac ars anterior cu o cantitate mica de lichid si se pune o
picatura de pulbere pentru guler pe portiunea cervicala a suprafeteti de fatetat. Batai
usoare cu peria si ciocaniri blande pe model produc vibratii adecvate in timpul etapei
preliminare de condensare. Mentineti un servetel aproape pentru a elimina umezeala in
exces a suprafetei. In timpul procesului de build-up, suprafata nu trebuie stearsa cu
servetelul din cauza ca particulele mici de pigmenti pot fi indepartate. Este recomandata
tamponarea consistent dinspre partea orala pentru a avea rezultate estetice superioare.
4. Dupa ce pulberea a fost plasata si sculptata, construiti fateta in conturul anatomic cu
careamica pentru corp. Folositi antagonistii ca ghid. Acolo unde se anticipeaza contact
intre ceramica umezita si model, suprafata modelului poate fi acoperita de un strat
subtire de rasina pe baza de cianoacrilati. Acesta izoleaza suprafata si previne
absorbtia lichidului.
5. Pentru a compensa pentru contractia determinata de ardere, care rezulta atunci cand
particulele fuzioneaza, ceramica trebuie sa fie usor supraconturata. O coroana tipica
metalo-ceramica pentru zona anterioara se va contracta 0.6 mm la marginea incizala si
0.5 mm la jumatatea fetei vestibulare82 .
6. Atunci cand buil-up-up ceramicii pentru corp este complet, se evaluazea daca se
inscrie in conturul corect din punct de vedere mezio-distal, vestibulo-oral si incizo-
gingival.
7. In functie de aspectul dorit, trebuie sa se taie (cut-back) un sant pentru pulberea
incizala mai translucenta. Unii producatori recomanda prelungirea materialului pentru
incizal pana la zona cervicala a restaurarii; altii sugereaza limitarea lui la treimea
incizala. Posibilitatile sunt aproape infinite, si numai cu experienta se poate prevedea
aspectul final al produsului finit. Fie ca sculptarea se face cu o lama de bisturiu, fie cu
un instrument de modelaj, este necesar sa se condenseze ceramica pentru corp
inaintea taierii santului. Acest lucru minimizeaza riscul de fractura in timpul procesului.
In plus, pentru a minimiza riscul deteriorarii portiunii incizale nesustinute, taierea
santului trebuie sa fie efectuata dinspre incizal spre cervical. Trebuie mentinut spatiu
adecvat pentru materialul incizal in zonele interproximale.
8. Se aplica pulberea incizala in aceeasi maniera si se supracontureaza ca la ceramica
pentru corp. Pulberea pentru corp ramasa trebuie sa fie umeda inaintea aplicarii pulberii
incizale, si, din nou, vibratiile intermitente blande ajuta la realizarea unui nivel acceptabil
de condensare. Trebuie evitatata condensarea prelungita; nu reduce porozitatea 83, nu
creste rezistenta la fractura si poate duce la distribuirea nedorita a particulelor de
pigmenti.
9. Marcati dintii antagonisti pe model cu o carioca rosie sau verde. Aceste semne nu
sunt absorbite daca modelul a fost acoperit mai intai cu rasina. Articulatorul poate apoi
sa fie inchis pentru a permite antogonistilor sa ajunga in contact cu ceramica umeda.
Daca acest lucru este facut cu atentie, marcajele sunt transferate pe build-up fara a-l
detriora, si build-up-ul poate fi modificat dupa schema ocluzala. Numai colorantii rosu si
verde, care ard fara a lasa reziduuri, pot fi folositi pentru aceste marcaje. Pigmentii
albastru sau negru contin, de obicei, oxizi de metale sau carbon, care pot colora
ceramica dupa ardere.
10. Umeziti ariile proximale de contact imediat inainte de a indeparta piesa de pe
model. Acest lucu reduce riscul fracturarii acelei portiuni din constructie.
11. Dupa ce restaurarea a fost indepartata de pe model, completati zonele de contact
proximal. In acest moment, piesa trebuie inspectata pentru a nu avea material in exces
dincolo de suprafata de fatetat (care, la fel ca inainte, trebuie indepartat inaintea
arderii). Suprafata interna a capei trebuie reexaminata si mai atent din cauza ca
pulberile pentru smalt sunt destul de transparente in straturi subtiri si nu sunt usor de
observat dupa ardere.
12. Plasati restaurarea pe o tavita aproape de usa deschisa a cuptorului de ardere la
temperatura de uscare recomandata de producator. Un timp de uscare de 6 pana la 10
minute este, de obicei, suficient. Daca o restaurare este arsa prematur, umezeala
reziduala din fateta poate produce vapori, acumolarea de presiune de vapori poate
duce la explozia constructiei. Dupa uscare si odata ce s-a determinat ca nu mai exista
material in exces se poate continua cu arderea. Cand arderea s-a terminat, lasati piesa
sa se raceasca la temperatura camerei inainte de manipulare. Urmariti instructiunile
producatorului referitoare la viteza de racire dupa ardere. Viteza de racire incorecta
poate duce la stresuri reziduale care, in cele din urma, duc la fractura ceramicii in timpul
functiei. Dilatarea termica creste dupa racire lenta, deoarece exista o cristalizare a
leucitului suplimentar (proprietati de dilatare). 85 In general, aliajele cu coeficient mare de
dilatare termica necesita o racire mai rapida decat aliajele cu coeficient scazut. 86
13. Trebuie o atentie foarte mare atunci cand se evalueaza prima coacere (sau faza de
biscuit). Daca suprafata este fisurata, trebuie slefuita inainte sa se aplice mai mult
material. Morfologia restaurarii trebuie sa fie conform standardelor impuse de anatomia
dentara si schemei ocluzale a pacientului.
14. Indepartati materialul in exces cu pietre pentru finisarea ceramicii. Un disc
diamantat flexibil este imperativ pentru modelarea corespunzatoare ambrazurilor.
Pentru a-i prelungi utilitatea, discul trebuie mentinut umed.
15. In momentul in care restaurarea a fost conturata si toate zonele in exces au fost
eliminate, anumite portiuni necesita probabil o adoua aplicare de ceramica.
16. Inaintea celei de-a doua coaceri (de corectura - numita si coacere-petic),
restaurarea trebuie curatata ultrasonic pentru a elimina resturi din slefuire.
17. Plasati cel de-al doilea strat de ceramica pentru corp si pentru incizal direct pe
suprafata usor umezita a biscuitelui. Evaluati culoarea in acest moment, pastrand
restaurarea umezita. Uneori este necesara o alta coacere, in special in cazul pieselor
de mare amploare. Cu toate acestea, arderi multiple duc la devitrificarea ceramicii, cu
pierderea translucentei si scaderea rezistentei la fractura a restaurarii. 87

Bibliografie
https://www.scribd.com/document/327171280/metalo-ceramica