MATERIALE DE

AMPRENTARE
clasificare
Tipuri de amprente
 Amprenta de spălare
(corectare)
▪ Procedeu: se amprenteaza câmpul protetic cu
un material cu vâscozitate crescută. După
priză se dezinseră de pe campul protetic. Se
îndepărtează regiunile retentive din amprentă.
Se efectuează ,,canale” pt. evacuarea
surplusului de material fluid. Se aplică
materialul fluid peste cel întărit și se inseră pe
câmpul protetic.
 Amprenta ,,anatomică”
▪ Este amprenta care redă situația
anatomică în repaus, fără a realiza
mișcările funcționale în timpul amprentarii
 amprenta intr-un singur timp
monofazica
▪ Se foloseşte un singur material de amprentă
▪
 amprenta funcțională

▪ - amprenta în care părțile moi (frenuri,

bride, buze, planșeu bucal) își crează loc
în materialul de amprentă, pentru ca
viitoarea proteză să nu interfereze cu
țesuturile moi în timpul unor mişcări ale
acestora
 amprenta intr-un singur timp
bifazică
▪ Se folosesc 2 materiale de amprentă
simultan.
Procedeu: se aplică elastomerul chitos in
portamprentă; peste acesta se depune un
strat de elastomer fluid; elastomerul fluid
se aplică simultan și pe câmpul protetic;
se inseră lingura pe câmpul protetic și se
așteapta priza acestuia.
1 timp și bifazică
?
?
Clasificarea materialelor de amprentă
se poate face după mai multe criterii:
▪ Chimice
▪ Clinice
▪ Timp de plasticitate
▪ Consistenţa materialului de amprentare
după priză (la îndepărtarea din
cavitatea bucală)
▪ FALK -rigide, plastice, elastice
▪ IEREMIA
1.Materiale cu timp de plasticitate redus şi
consist.rigidă la dezinserţia din cav.buc.
(ex.ghips,RA,Mucoseal)
2.Mat. cu timp de plasticitate redus şi
consistenţă semirigidă la îndepărtarea din
cav.buc.(compounduri,paste ZOE)
3.Mat. de ampr. cu timp de plasticitate redus şi
consist.elasică la îndepărtare(mat.elastice)
4.Mat.cu timp de plasticitate prelungit:
a.bucoplastice
b.plasto-elastice(reziliente)
 CLASIFICAREA MUNTEANU ,
BRATU
▪ 1. Mat. de amprentare rigide şi semirigide
ireversibile (ghips,polimeri acrilici,Paste ZOE)
▪ 2.Rigide reversibile(termoplastice):
compounduri,gutaperca,ceruri,mat.bucoplastice
▪ 3.Elastice reversibile (hidrocoloizii rev.-agar-
agar)
▪ 4.Elastice ireversibile (alginate, elastomerii de
sinteză-siliconi,polisulfuri, polieteri)
 MATERIALE RIGIDE ŞI
SEMIRIGIDE IREVERSIBILE
▪ Aceste mat. în faza finală de priză (ireversibilă)
prezintă rigiditate.
▪ Când sunt rupte, fragmentele prezintă linii de
fractură mai mult sau mai puţin nete, care
permit o reconstituire aproape perfectă a
acestora
▪ În acestă categorie intră:
-ghipsul de amprentă
-răşinile acrilice
-pastele ZOE
 GHIPSUL CA MATERIAL DE
AMPRENTĂ
▪ A fost folosit peste un secol ca material de
amprentă “preferat” datorită proprietăţilor
sale:-fidelitate remarcabilă a detaliilor
-neiritant, netoxic
-priză rapidă
-preţ de cost scăzut
Se mai numeşte gips, ipsos şi este sulfat de Ca
hidratat sau anhidru
Ca mat.de amprentă e utilizat extrem rar
 Indicaţii:
▪ 1.Tehnici necompresive de amprentare a
edentatului total
▪ 2.În unele tehnici de supraamprentare
Mucoasă normală/rezilientă
Ghips de amprentă
cu aromă mentolată
 PROPRIETĂŢILE GHIPSULUI
▪ 1.Este un tip de ghips moale care se poate fractura în
fragmente cu margini bine exprimate;
▪ 2.Expansiunea de priză cuprinsă între 0,05-0,06%
▪ 3.Timp de priză convenabil în cav.buc.3-5 min.
▪ 4.Fluiditate bună care permite amprentarea câmpurilor
protetice reziliente, fără deplasarea acestora;
▪ 5.Capacitate de absorbţie a filmului salivar,care se
interpune între cp.protetic şi material, reducând riscul
de erori;
▪ 6.Nu e toxic, nici iritant;
▪ 7.Preţ scăzut.
Amprentă cu ghips
DEZAVANTAJELE GHIPSULUI

▪ 1.Manipulare greoaie (mat. mâinilor

îndemânatice)
▪ 2.Volum mare de material în cav.buc. a
pacientului, cu disconfort la amprentare;
▪ 3.În timp îmbătrâneşte;
▪ 4.Se poate fractura dacă este în strat prea
subţire, mai puţin de 1,5 mm grosime (dar
nu la tehnicile enumerate-în care se fol.
ghipsul).
Prepararea ghipsului cu
vacuum malaxorul
 RĂŞINILE ACRILICE
▪ Se utilizează mai rar ca mat.de amprentă pt. că
au o contracţie mare după priză şi pot irita
ţesuturile cavităţii bucale;
▪ Cu ajutorul lor se pot realiza amprente care
concomitent sunt şi machete (amprente-
machete), simpificând astfel tehnologia de
elaborare a unor proteze unidentare(DCR,
inlay,onlay);
▪ Pot fi autopolimerizabile (folosite în cabinet) şi
termopolimerizabile(folosite în laboratorul de
tehnică dentară).
 RĂŞINILE ACRILICE
AUTOPOLIMERIZABILE (PMMA)
▪ Se prezintă în sistem bicomponent:
pulbere+lichid;
▪ Prin amestecul lor rezultă o pastă colorată din
care se pot realiza amprente-machete,
simplificând tehnologia de elaborare a unor
proteze unidentare;
▪ Unele produse se utilizează pt.confecţionarea
lingurulor individuale
LINGURI INDIVIDUALE
(edentat total)
Avantajele şi dezavantajele PMMA
▪ Avantaje:
-răşina după polimerizare se poate retuşa
pt.că are o duritate iniţială mare imediat
după priză.
▪ Dezavantaje:
-coef.mare de contracţie după priză (dacă
nu se respectă dozarea); r.de priză e
exotermă;
-monomerul rezidual (lichidul) poate
produce alergii, leziuni la niv. părţilor moi.
 RĂŞINI ACRILICE CU
VÂSCOZITATE LENT
PROGRESIVĂ
▪ Au o triplă utilizare: preprotetică, protetică,
postprotetică;
▪ Permit condiţionarea structurilor câmpului
protetic edentat total (ţesuturile să fie cât mai
apropiate de fiziologic; de multe ori câmpul
protetic e alterat fie datorită unor restaurări
protetice concepute greşit, fie neprotezării);
▪ Aceste materiale se folosesc pt.amprentarea
finală a edentatului total şi pt.condiţionare; se
pot folosi şi pt. rebazări ale protezelor totale.
 Prezentare,compoziţie,proprietăţi
▪ Sunt în sistem bicomponent:pulbere + lichid;
▪ Compoziţie:
Pulberea=polimer; Lichidul=monomer
▪ Pasta se menţine ca atare o anumită perioadă
de timp, până la evaporarea componenţilor
volatili (ex.etanol).
▪ Proprietăţile:
-solubilitatea variază între 1-5% în 15 min şi 5-
10% în 24h, în funcţie de consistenţa iniţială a
pastei
▪ -variaţiile de volum la polimerizare sunt
neînsemnate(o,oo2%)
▪ -au stabilitate chimică bună
▪ -nu sunt toxice, nu permit dezv. levurilor,
▪ -sunt suficient de fidele
▪ -nu alterează modelele în momentul
demulării amprentelor
 INDICAŢII
▪ 1. Ca mat.de condiţionare(poate fi menţinut în
cav.buc 48-72 ore)
▪ 2.Amprentarea finală(dinamică) a câmpurilor
protetice edentate total
▪ 3.Amprentarea câmpurilor protetice cu
despicături palatine;
▪ 4.Comprese hemostatice
▪ 5.Amprentări pt.remodelarea marginilor
protezelor mobile pt. a perfecta închiderea
marginală
 Reprezentanţi comerciali

▪ Visco-gel (De Trey)-cu care se pot condiţiona

ţesuturile moi chiar şi lezate;

▪ Ivoseal (Coe)

▪ Coe Comfort (Coe)

▪ SR-Ivoseal (Coe)-produs hipoalergic fără

monomer, nu irită mucoasa
 PASTELE DE OXID de ZINC
EUGENOL (PASTE ZOE)
▪ Au fost folosite la început ca ciment
chirurgical (Ward-1923)
▪ Azi se folosesc ca mat.de amprentă
▪ Se prezintă sub forma a 2 paste:
▪ -albă (pe bază de ZnO)
▪ -colorată (eugenol)
▪ Se folosesc pt.amprentarea câmpurilor
protetice edentate total
Paste ZOE
 Compoziţia:
PASTA DE ZnO (baza):
●Oxid de zinc
▪ Răşini
▪ Clorură de magneziu
PASTA DE EUGENOL (cazalizatorul):
●Eugenol (sau ulei de garoafe) sau clortimol în
formulele eugenol-free
▪ Uleiuri(măsline,in,mineral)
▪ Mase inerte(talc,caolin)
 PROPRIETĂŢI PASTE ZOE:
▪ 1.Duritate variabilă. Se evaluează prin
adâncimea la care pătrunde un ac
standard în materialul întărit:variază între
0,2-2,5mm.La pastele “dure” are valori de
0,5mm iar cele “moi” au o val.de 0,9mm
▪ 2.Nu sunt toxice, caustice, nici iritante
▪ 3.Timpul de priză poate fi reglat aî să
permită o manipulare lejeră extrabucală şi
o înregistrare corectă a detaliilor
▪ 4.Permit o amprentare fără deplasare a
ţesuturilor , amprentare facilă
▪ 5.Consistenţa cremoasă permite o aplicare
uniformă în portamprente
▪ 6.Au o stabilitate dimensională f bună
(0,1%).Cu cât statul de mat. e ste mai subţire,
cu atât modificările dimensionale sunt mai mici
▪ 7.Separarea de model se face relativ uşor
▪ 8.Gust şi aromă plăcută
 PRIZA:
▪ Timpul de priză variază în funcţie de mai
mulţi factori:
-proporţia dintre ZnO/eugenol
-Timp de spatulare
-temperatură
-umiditate
-acetatul de Zn, clorura de magneziu, apa
accelerează priza
 AVANTAJE:
▪ Aderă de suprafeţele uscate
▪ Permit reinserţia amprentei pt corecturi,
fără deformare
▪ Timp de lucru convenabil
▪ Amprentare facilă
▪ Stabilitate dimensională
▪ Model uşor de realizat (fără izolare
prealabilă a amprentei)
 INDICAŢII:
▪ Amprentări finale la edentatul total
▪ Edentaţii terminale
▪ Amprente analitice ale segmentelor
edentate la protezarea parţială
▪ Stabilizarea şabloanelor de ocluzie
▪ Amprentări pt rebazări
Amprente cu pastă ZOE
Amprentă combinată:
Pastă ZOE+ silicon
1. 2.

3.
 REPREZENTANŢI COMERCIALI:
▪ Impression Paste (SS White)
▪ Luralite(Kerr)
▪ Repin (Spofa)
▪ Cero-Plus (3M ESPE) fără eugenol

▪ Sunt preferate produsele eugenol free

(non eugenol)
 MATERIALE RIGIDE
REVERSIBILE
(TERMOPLASTICE)
▪ Devin plastice sub acţiunea căldurii uscate
sau umede, fără a suferi o modificare a
structurii chimice atâta timp cât încălzirea
se face în limitele prescrise de fabricant;
▪ Dacă se depăşeşte limita maximă de temp
sunt afectate răşinile din structura lor
▪ Compoundurile au fost preconizate de
Stent în 1857,gutaperca a fost descoperită
în India, ceara a fost utilizată din 1711 ca
material de amprentare.
How a Dentist's Name Became a Synonym for a Life-saving Device: The Story of
Dr. Charles Stent
 Scurt istoric

▪ A fost folosit în proceduri chirurgicale OMF

▪ Material de reconstrucţie osoasă facială
(mandibula mai ales)
▪ Menţinerea coronarelor după angioplastie
▪ Urologie
▪ Descoperit de STENT în 1856 (Anglia)
Utilizarea Stent-ului în grefele de
piele
 Clasificarea materialelor
termoplastice:
▪ 1. Mase termoplastice care se plastifiază între
50-70*C= COMPOUNDURI

▪ 2. Mase bucoplastice care se plastifiază între

30-40*C şi care rămân plastice la temperatura
cavităţii bucale (36,5-37*C)
 COMPONDURI STENT‘S
COMPOZIŢIE:
▪ 1.Răşini naturale sau artificiale
▪ 2.Plastifianţi (amestec de acizi graşi, de ex
ac.stearic asigură plasticitatea, ac.palmitic
asigură rezistenţa,ac.oleic reduce duritatea şi
intervalul de topire)
▪ 3.Materiale inerte (calciu ,talc reduc adezivit.)
▪ 4.Coloranţi (roşu,gri,verde,negru-care e şi un
“indicator” al temp de plastifiere)
▪ 5.În unele formule se identifică:
gutapercă,ceară, parafină,acid oleic.
 CONDIŢII:
▪ 1.Să devină rigide la o temp. uşor sup. celei
din cav.buc.
▪ 2.Să devină plastice la o temp. suficient de
joasă pt a nu produce arsuri la niv.
mucoasei
▪ 3.Să nu conţină produşi iritanţi, toxici
▪ 4.Să se plastifieze uniform
▪ 5.Să nu adere de câmpul protetic
▪ 6.Să nu se deformeze după amprentare
▪ 7.Să fie stabile la temp. mediului ambient.
 PROPRIETĂŢI:

Au fost formulate şi normate în SUA.

După NALLY, trebuie să aibă următoarele
CALITĂŢI:
1.Să se plastifieze la 60-70*C
2.Să nu fie lipicioase
3.Să se întărească după 2 minute
 INDICAŢII:
▪ 1.Individualizarea lingurilor de amprentare
▪ 2.Completarea unor linguri individuale din
acrilat (scurte marginal sau distal)
▪ 3.Realizarea valului de ocluzie la tehnica
de amprentare compresivă sau la
determinarea rapoartelor intermaxilare de
ocluzie, când peste valul de ocluzie din
stent e aplicată pastă ZOE
Câmp protetic edentat total, cu
mucoasă rezilientă frontal
Marcarea zonei reziliente şi
transferul pe amprenta din
compound
 Realizarea unei
linguri individuale
Amprentarea cu material
bucoplastic
Amprentarea cu ghips în zona
rezilientă
Amprenta după dezinserare
Determinarea rapoartelor
intermaxilare:
▪ 4.Amprentarea compresivă a tuberculului
piriform în vederea realizării unor proteze
▪ 5.Amprentări supraecuatoriale a arcadelor
antagoniste
▪ 6. Amprentări preliminare care servesc drept
portamprente individuale pt amprentele cu
siliconi (materiale elastice)
▪ 7.Pt a înregistra jocul formaţiunilor mobile
de la periferia câmpului protetic
 Reprezentanţi comerciali:
▪ Compound red (Spofa Dental)
▪ Kerr (Kerr)
▪ Stents (De Trey)
▪ Xantigen (Bayer)
▪ Exact Compound (SS White)
▪ Ceroform (Spofa Dental)
Batoane termoplastice
 GUTAPERCA
▪ A fost utilizată ca material de amprentă din
1848
▪ Prin depozitarea sa la lumină şi aer se
oxidează f. uşor, devenind casantă,
sfărâmicioasă
▪ De aceea i se adaugă răşini ca material de
umplutură
▪ Se folosesc doar ca obturatori faciali (plăci
negre de gutapercă), mult mai rar ca
material de amprentare
 Gutaperca ca material de
amprentare:
▪ Sub formă de plăci (culoare maro) pot fi folosite
la amprentări funcţionale
▪ Se pot amprenta fundurile de sac vestibulare şi
paralinguale, mai ales aplicată pe marginile
protezei, se pot face amprentări funcţionale
într-un interval cuprins între 10 min şi 24 h
▪ Contracţia după răcirea bruscă poate ajunge la
1%
▪ Produs comercial:Gutaperca-Spreng (Odus)
 MATERIALE BUCOPLASTICE
▪ Sunt mat de amprentă semirigide care rămân în
stare plastică la temp cavităţii bucale
▪ Compoziţie:
▪ ceara de albine
▪ Ceara albă
▪ Colofoniu
▪ Răşini
▪ Umpluturi
▪ Coloranţi
▪ Unele produse comerciale au pulberi metalice
fine care reglementează conductibilitatea
termică a materialului
 Produsul E.X. 3N Gold
▪ Conţine alături de răşini , ceară şi pulbere
metalică fină, de aceea plasticitatea
acestuia în cavitatea bucală se păstrează
timp mai îndelungat (chiar 30 minute)
▪ Acest interval permite o reproducere fidelă
a cp protetic, mai ales a jocului
formaţiunilor mobile de la periferia
acestuia
 Proprietăţile materialelor
bucoplastice:
▪ 1.Plasticitatea uniformă la o temp mai
mare de 34*C
▪ 2.Fidelitate
▪ 3.Posibilităţi de corecţie şi optimizare a
amprentei, prin adăugiri repetate de
material, fără să apară separare între
diferite straturi
Condiţiile materialelor bucoplastice:
▪ 1. Să-şi modifice cât mai puţin volumul în
cursul variaţiilor termice la care sunt
supuse;
▪ 2. Să aibă stabilitate dimensională la temp
mediului ambiant (toate mat bucoplastice
nu îndeplinesc această condiţie, de aceea
amprentele se conservă şi se transportă în
apă rece, chiar cu gheaţă)
▪ 3.Să aibă un fluaj optim între 34-38*C
(fluaj=stadiul plastic tranzitoriu)
 AVANTAJELE materialelor
bucoplastice:
▪ 1.Permit o amprentare funcţională de
calitate (însă exercitarea de presiuni timp
de 8-10 min asupra materialului
determină o “fugă” a materialului din
lingura de ampr spre periferia cp protetic-
(după Ene)
▪ 2. Permit amprentarea fidelă a periferiei
câmpului protetic
▪ 3.amprenta poate fi reintrodusă în cav buc
şi corectată la nevoie.
 Prezentare şi indicaţii:
▪ Tuburi, recipiente, seringi
Indicaţii:
▪ 1.Terapia edentaţiei parţiale şi totale (rebazări)
▪ 2.Corectarea marginilor amprentelor luate cu
mat mai rigide
▪ 3. Amprentări necompresive
▪ 4.Pt. ameliorarea fidelităţii unor amprente pe
toată suprafaţa acestora (Wash-technique)
▪ 5.In amprentări fonetice la edentatul total
 Precauţii:
▪ Materialele bucoplastice se pot păstra timp
îndelungat, singura precauţie fiind aceea de
a evita supraîncălzirea lor, pt că îşi pot
modifica compoziţia prin volatilizarea unor
componente
▪ De aceea nu se încălzesc la temp mai mari
de 60*C şi se livrează în cantităţi mici,chiar
pentru 1, 2 amprente.
 Reprezentanţi comerciali:
▪ E.X. 3N Gold (Meist)
▪ Kerr Korecta Wax (Carmenyl)
▪ Dentiplast (Spofa Dental)
▪ Adheseal (Robert Lachner-Viena)
▪ Rezinoplast(Bucureşti)
 CEARA CA MATERIAL DE
AMPRENTĂ
▪ Din secolul XVIII până în sec XIX a fost
singurul mat de amprentă alături de ghips
▪ A recâştigat teren şi în zilele noastre
▪ Se foloseşte în 2 ipostaze:
1.Ca material unic(tehnici integrale) la
amprentarea canalelor radiculare, a
cavităţilor pt incrustaţii direct în cav
bucală,a altor preparaţii în protezarea fixă.
▪ 2.Ca material complementar de
amprentare a anumitor zone în edentaţia
parţială sau totală.
 Rar:
▪ Se poate folosi pt înregistrarea ocluziei în
ceară
 Compoziţie:
▪ Aproape exclusiv ceară (parafină, ceara
de albine, ceara albă, etc)
▪ Parafina, colofoniu- pt creşterea
consistenţei
▪ Coloranţi (de ex albastru de metilen)
 Condiţii:
▪ La temp cav bucale să fie rigidă şi casantă,
astfel încât să nu se deformeze în straturi subţiri,
ci să se fractureze, indicând astfel
incorectitudinea preparaţiilor
▪ Să ardă fără reziduri (important pt amprentele –
machete)
▪ Să se poată modela cu instrumente metalice
ascuţite fără a suferi deformări la distanţă
▪ Între 56-40*C să prezinte un stadiu plastic
tranzitoriu, la 56*C să înceapă solidificarea iar la
40*C să fie dură
▪ Să prezinte modificări neglijabile de volum
în cursul variaţiilor termice impuse de
manipulare
 Ceara pentru amprentă are mai
multe specificaţii:
▪ 1.Culoarea sa să contrasteze cu cea a
dinţilor şi a ţesuturilor învecinate
▪ 2.La plastifierea la căldură să-şi păstreze
omogenitatea
▪ 3.La tehnicile directe să aibă o plasticitate
suficientă pt a reproduce cele mai mici
detalii, iat temp sa să nu provoace durere
sau leziuni ale org pulpar
▪ 4.La temp. cav buc să devină suficient de
dure pt a putea fi dezinserate fără
deformare
▪ 5.Odată întărită să se poată prelucra cu
instrumente de modelat fără deformare,
chiar în zonele subţiri
▪ Să prezinte o contracţie minimă la
trecerea de la temp cav buc la temp
cabinetului
 Indicaţii:

▪ 1.Amprente machete (incrustaţii)

▪ 2.Amprentări preparaţii dificile (în trepte)
▪ 3.Amprentarea canalelor rediculare
▪ 4.Înregistrarea ocluziei
Înregistrarea ocluziei cu ceară
 Reprezentanţi comerciali:

▪ Blue inlay Casting Wax (Kerr)

▪ Ruscher‘s Inlaywatchs (Beladi) verde şi
albastră
,,Lucrurile nu sunt greu de făcut. Greu este să
te pui în starea de a le face.”

Constantin Brâncuşi