MATERIALE POLIMERICE

POLIMERI
DEFINITIE: Compusi macromoleculari in care o anumita secventa de atomi
(unitate structurala sau monomer/mer) se repeta de un numar mare de ori (pana
la sute de mii)

Polimer: “poli” (mult) + “merres” (parti) (lb. greaca)

1830: vulcanizarea cauciucului (Charles Goodyear)

1930: cauciuc sintetic, nylon, teflon (DuPont)
1938: polistiren, LDPE (Dow Chemicals)
1960 – 1970: policarbonati, polisulfonati, poliamide
1990 – polimeri (foto)conductori
 MATERIALE POLIMERICE
Compusi macromoleculari vs. compusi mic-moleculari

Caracteristici Macromolecule Compuşi mic-moleculari

Masă moleculara peste 5000 Sub 1000
Compoziţie Polimeri homocatenari şi Molecule unitare, structura chimică şi
chimica heterocatenari mărimea moleculelor sunt identice.
Structură Se pot prezenta sub formă mono- Au structură cristalină sau amorfă.
, bi- şi tridimensională;
Au structură amorfă: unele au,
cel mult, domenii cristaline.
Modul de obţinere Polimerizare, policondensare. Sinteză simplă
Dizolvare Se dizolvă relativ mai greu, unele Se dizolvă uşor; formează soluţii
sunt insolubile, formează soluţii reale, puţin vâscoase; prin evaporarea
coloidale, vascoase. solventului se obţine un reziduu solid
cristalin.
Comportare la Se înmoaie treptat, numai unele Solidele se topesc la o anumită T, iar
încălzire trec în stare lichidă; lichidele încălzite se transformă în
vapori; la încălzire puternică se
descompun.
Modul de Sunt prelucraţi prin tehnologii Sunt prelucrati prin tehnologii mai
procesare complexe. simple.
 MATERIALE POLIMERICE
Proprietatile compusilor macromoleculari

Proprietati superioare Proprietati inferioare

•Greutate specifică redusă, de 4-5 ori •Au o rezistenţă relativ scăzută la T;
mai mică decât a metalelor numai câteva produse se pot uitiliza
•Rezistenţă la acţiunea corozivă a între 300-350°C; Limitele normale de
diferitelor substanţe chimice utilizare sunt cuprinse între 70-200°C
•Proprietăţi electroizolante superioare; •Conductivitate termică scăzută,
aproximativ de 200 de ori mai mică
•Rezistenţă mecanică ridicată
decât a oţelului
•Proprietăţi optice superioare – unele
•Duritate scăzută
au o transparenţă care o depăşeşte pe
cea a sticlei •Îşi
modifică proprietăţile în timp prin
îmbătrânire
•Aspect exterior plăcut
produse prezintă fluaj, care se
•Unele
•Prelucrare uşoară
intensifică prin ridicarea temperaturii.
•Unele sunt elastice, altele sunt ductile Aceasta duce cu timpul la modificarea
şi se pot trage în fire subţiri, formei diferitelor obiecte
asemănătoare celor naturale
 MATERIALE POLIMERICE

Clasificare

 În funcţie de provenienţă: polimeri naturali şi sintetici

 După structura catenei principale: liniari şi ramificaţi

 După mecanismul de sinteză: polimeri de adiţie şi de condensare

 În funcţie de masa molară: polimeri cu M mică/ M mare

 După forma geometrică a moleculelor: polimeri mono-, di- şi tridimensionali

 După comportarea la încălzire: polimeri termoplastici/ termoreactivi

 În funcţie de comportarea mecanică: elastomeri/ plastomeri

 În funcţie de tehnologia de obţinere: polimeri obţinuţi în sistem omogen/ in

sistem eterogen.
 Dupa reactia de sinteza (Caruthers, 1928)

Compusi de poliaditie

nA ---> (A)n n - grad de polimerizare

Compusi de policondensare

nA + nB ---> (A-B)n + (n-1) D n-?

Dupa comportamentul la prelucrare termica

Polimeri termoplastici (TP) Polimeri termoreactivi (TR)

- Polimeri care se inmoaie la incalzire
si pot fi prelucrati in stare plastica
- Nu sufera schimbari structurale
Ex. polistiren
- Polimeri care se modifica structural la
prelucrare prin procesul de reticulare
- Au rezistenta (termica, chimica) deosebita
- Nu pot fi reprocesati
Ex. rasini fenol-
formaldehidice
 Dupa comportamentul mecanic

Elastomerii - produşi macromoleculari cu proprietăţi înalt elastice, asemănătoare

cauciucului natural; o tensiune relativ mică aplicată elastomerilor produce o alungire
de până la 2000%, când acţiunea încetează, materialul revenind la forma iniţială;

Plastomerii sau masele plastice - produşi macromoleculari sintetici sau naturali

modificaţi, de natură organică, care prezintă proprietăţi plastice în condiţiile de
prelucrare (încălzire şi comprimare) şi care, ulterior, în condiţii obişnuite de utilizare,
îşi menţin forma primită.;

Majoritatea maselor plastice conţin:

 compusul macromolecular de bază cu rol de liant
 substanţe numite plastifianţi (esteri ai acidului ftalic, acidului fosforic, acizilor
adipic, acetic, parafine, alcooli, cetone etc.)
 materiale de umplutură (substanţe ieftine care îmbunătăţesc proprietăţile
mecanice ale liantului, reducând totodată consumul de liant şi preţul de cost al
masei plastice: făina de lemn, grafitul, negrul de fum, fibre de sticlă etc.)
 coloranţi (pigmenţi anorganici/organici - oxizi de zinc, crom, fier, sulfuri de Zn, Cd,
Hg etc. – sau coloranţi azoici, antrachinonici etc.)
 insecticide şi fungicide care au rolul de a proteja compusul macromolecular de
bază de anumite insecte sau ciuperci.
 MATERIALE POLIMERICE
Obtinere

1. Reactii de poliaditie (polimerizare)

DEFINITIE: reacţia de unire a moleculelor de monomer fără formare de compuşi

secundari mic-moleculari.

nA ---> (A)n

Polimerizarea decurge in trei etape:

a) formarea centrilor activi

b) creşterea lanţului molecular sau propagarea lanţului
c) întreruperea reacţiei în lanţ
 Obtinerea principalilor compusi de poliaditie
nA ---> (A)n
Mer (A): cel putin o legatura dubla in molecula
Monomeri vinilici
H2C = CH (H2C – CH)n
| |
R R
Denumire: “A” “PoliA”

Ex. 1 R = H

H2C = CH2 (H2C – CH2)n

Etena HDPE, LDPE

Polietena

Proprietati si utilizari: Masă albă rigidă (HDPE) sau flexibilă (LDPE), translucidă,
cu bună rezistenţă mecanică (ambalaje), electrică (izolatori pentru cabluri electrice)
şi chimică (recipienţi şi căptuşeli la utilaje chimice).
 nA ---> (A)n
Monomeri vinilici

Ex. 2 R = CH3
H2C = CH (H2C – CH)n
| |
CH3 CH3
Propena Polipropena PP
Proprietati si utilizari: Masă plastică albă, uşor rigidă (ambalaje, “rafie”)
cu proprietăţi de izolator electric.

Ex. 3 R = C6H5

Stiren Polistiren PS

Proprietati si utilizari: Masă albă, transparentă, izolator electric; prelucrat

în structură afânată prezintă foarte bună rezistenţă la şoc (polistiren antişoc
sau “zăpadă artificială”).
 nA ---> (A)n
Monomeri vinilici

Ex. 4 R = Cl
H2C = CH (H2C – CH)n
| |
Cl Cl
Clorura de vinil Policlorura de vinil PVC
Proprietati si utilizari: Plastifiată, se utilizează pentru fabricarea de tuburi, ţevi,
folii (depuse pe suport textil - linoleum), ca izolator pentru cabluri electrice,
căptuşeli pentru utilaje chimice, ca fibră în fabricarea de filtre.
Ex. 5 R = OH
H2C = CH (H2C – CH)n
| |
OH OH
Alcool vinilic Alcool polivinilic APV

Proprietati si utilizari: polimer hidrosolubil utilizat in fabricarea curelelor de

transmisie, ca adeziv (ARACET), ca polimer biocompatibil
 nA ---> (A)n
Monomeri vinilici

Ex. 7 F2C = CF2 (F2C – CF2)n

Tetrafluoretena Politetrafluoretena (PTFE, TEFLON)
Proprietati si aplicatii

 rezistenta termica remarcabila  inlocuitor de metale: bucse,

garnituri, lagare
 rezistenta chimica f. buna  obtinerea de straturi protectoare:
fabricarea utilajelor chimice, recipientilor din industria produselor
alimenatare, casnice etc.
 nu absoarbe apa, rezistent la radiatii UV, proprietati izolatoare si
de alunecare excelente
Suprafete autocuratabile (self-cleaning surfaces)
 nA ---> (A)n

Monomeri acrilici

Ex. 1 H2C = CH (H2C – CH)n

| |
COOH COOH
Acid acrilic Acid Poliacrilic
PAcA
Proprietati si utilizari: polimer hidrosolubil utilizat ca agent floculant

Ex. 2
H2C = CH (H2C – CH)n
| |
COONH2 COONH2
Acrilamida Poliacrilamida PAA

Proprietati si utilizari: polimer hidrosolubil utilizat ca agent floculant in tratarea

apei, in recuperarea petrolului, inlocuitor de piele in tratarea arsurilor
 nA ---> (A)n

Monomeri acrilici

Ex. 3 H2C = CH (H2C – CH)n

| |
CN CN
Acrilonitril Poliacrilonitril PNA

Proprietati si utilizari: Fibră sintetică (MELANA – înlocuitor pentru lână) sau

masă plastică prelucrabilă mecanic.

Ex. 4 CH3 CH3

| |
HC = CH (HC – CH)n
| |
COOCH3 COOCH3
Metilmetacrilat Polimetilmetacrilat PMMA

Proprietati si utilizari: Sticlă transparentă cu rezistenţă mecanică bună (sticla

“plexi”).
 nA ---> (A)n
Monomeri dienici  cauciucuri sintetice (tip BUNA)

Mer (A): doua legaturi duble in molecula

Ex. 1
H2C = C – CH=CH2 (H2C - CH = CH-CH2)n

Butadiena Polibutadiena PBu

Proprietati si utilizari: elastomer cu rezistenta termica limitata.

Ex. 2 H2C = C – CH=CH2 (H2C - C = CH-CH2)n

| |
CH3 CH3
Izopren Poliizopren PIP

Proprietati si utilizari: cis-poliizoprenul are structura identica

cu cea a cauciucului natural, obtinut sub forma unei dispersii
coloidale (latex) din sucul unor varietati de plante
tropicale(arborele de cauciuc – Hevea brasiliensis); cauciucul
natural se utilizeaza pt fabricare de obiecte goale in interior,
jucarii si pt impermeabilizarea tesaturilor; trans-poliizoprenul se
numeste gutaperca si are proprietati elastice reduse.
 MATERIALE POLIMERICE
Obtinere
2. Reactii de policondensare
DEFINITIE: procesul de formare a polimerilor care implică condensarea chimică a
monomerilor bi- sau polifuncţionali, alături de produsul macromolecular rezultând şi
un compus mic-molecular (D: H2O, HCl, NH3 etc.).

nA + nB ---> (A-B)n + (n-1) D

Obtinerea principalilor compusi de policondensare

Ex. 1 Poliesteri (diacizi + dioli)

HOOC – C6H4- COOH + HO-CH2-CH2-OH

Acid tereftalic Etilenglicol Polietilentereftalat
PET
Proprietati si utilizari: Polimerul se poate fila, iar fibra obţinută se utilizează la
obţinerea de ţesături de tip tergal sau pentru fabricarea de compozite armate; se
poate utiliza şi pentru obţinerea de ambalaje cu rezistenţă bună la presiune.
Ex. 2 Poliamide (diacizi + diamine)

Acid adipic HMDA

Polihexametilenadipamida NYLON 6,6

Proprietati si utilizari: ţesăturile din fibre poliamidice /

poliesterice sunt rezistente, pot fi uşor colorate, se pot
prelucra în diverse texturi; dezavantajul lor principal este
acela că sunt foarte puţin higroscopice astfel încât nu pot
atenua umiditatea naturală a corpului;
 dintre compuşii naturali, structură de poliamidă au
peptidele şi proteinele.